Radio România Internațional

Tag: Regiune gastronomica europeana

  • Sibiu

    Sibiu

    La 12 ani după ce a deţinut titlul de Capitală Culturală Europeană, Sibiul
    concentrează din nou atenţia continentului. Astfel, ne propunem astăzi să fim
    în trend şi să mergem şi noi…la Sibiu, gazda Summitului European. Poarta de Sud
    a Transilvaniei, Sibiul este un oraş vechi, prima atestare documentară datând
    din 1191.



    Oraşul se mândreşte cu centrul său istoric şi cu arhitectura sa, precum şi
    cu acei ochi ai orașului de pe acoperişuri, după cum sunt numite acele
    luminatoare ale podurilor. Din orice direcţie a oraşului ai veni, nu ai cum să
    nu ajungi în Piaţa Mare, una din cele trei pieţe istorice ale oraşului,
    înfiinţată în anul 1366, odată cu finalizarea celei de-a treia centuri de fortificații
    a orașului. În perioada medievală acesta era spaţiul amenajat pentru târguri şi
    ceremonii, Însă astăzi este locul unde sunt organizate cele mai multe evenimente,
    iar în decembrie tradiţionalul Târg de Crăciun. Aceasta este formată din casele
    patriciatului sibian de altădată ce încântă prin spectacolul arhitectural.
    Toate clădirile poartă numele celor care le-au ridicat: Casa Haller, Casa
    Hecht, Casa Lutsch, Casa Weidner. Remarcăm, de asemenea, Casa Albastră, Casa
    Generalilor, clădirea Primăriei, Biserica Romano-Catolică şi, bineînţeles,
    faimosul Palat Brukenthal, unde va fi organizată reuniunea şefilor de stat şi
    de guvern din statele membre ale Uniunii Europene. Palatul Brukenthal este clădirea
    în care a fost fondat, la 25 februarie 1817, de către guvernatorul
    Transilvaniei din acea perioadă, Samuel von Brukenthal, primul muzeu de pe
    teritoriul actual al României.


    Trecând din Piaţa Mare către Piaţa Mică, trecem pe sub un alt obiectiv
    dintre cele mai vechi ale oraşului: Turnul Sfatului. Acesta apăra poarta de
    intrare în cea de-a doua incintă a cetăţii, situată în apropierea clădirii ce
    adăpostea primăria Sibiului, după cum este menţionat în documente din anul
    1324. În Casa Roşie din Piaţa Mică funcţionează un Centru de Cultură
    luxemburghez, pentru a întări faptul că Sibiul şi Luxemburg au deţinut în
    acelaşi an, 2007, titlul de Capitală Culturală Europeană.


    Un alt simbol al oraşului este Podul Minciunilor, construit înainte de 1771
    şi reconstruit în 1859, la firma Friedrich Hutte, devenind astfel o bijuterie
    de fontă. Denumirea podului este explicată prin mai multe legende, fiecare cu
    farmecul ei. Una spune că, fiind primul pod din Sibiu care nu a fost construit
    pe piloni, avea supranumele de podul culcat. Şi cum culcat în limba săsească se
    traducea lugenmarchen, care însemna şi minciună, a ajuns să se spună că dacă
    spuneai o minciună când treceai pe pod, acesta s-ar fi prăbuşit. O altă legendă
    spune că negustorii care îşi desfăşurau activitatea în Piaţa Mică erau aruncaţi
    de pe pod dacă îşi înşelau clienţii, Sibiul devenind renumit pentru cinstea
    negustorilor. Însă cea mai mare credibilitate o are legenda care spune că Podul
    Minciunilor era locul de promenadă a tinerilor cupluri din Sibiu, dar şi a cadeţilor
    de la Academia Militară, astfel încât foarte multe promisiuni trebuie să fi
    fost făcute pe acest pod, pentru a nu fi neapărat respectate.


    Anul acesta Sibiul este şi Regiune Gastronomică Europeană, distincţie
    primită până acum doar de 8 regiuni din Europa, printre care se află Catalonia şi
    Lombardia. Recunoașterea Sibiului ca parte din această elită se datorează
    tradițiilor gastronomice locale foarte bine păstrate, dar si diversității
    influentelor culturale din zona Sibiului.



  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Începând din această săptămână, Sibiul
    deţine titlul onorific de Regiune Gastronomică Europeană, titlu acordat de către
    Institutul Internaţional pentru Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism. Ceremonia
    de preluare a acestui titlu deţinut anterior de alte 7 regiuni din Europa a
    inclus o demonstraţie gastronomică făcută de 50 de bucătari care au gătit
    mâncăruri speciale pentru cursanţii Academiei Forţelor Terestre din Sibiu.
    Pentru promovarea acestui titlu, produse locale din zona Sibiului au fost
    comercializate într-o reţea naţională de magazine. Reprezentanţii institutului
    european de profil, dar şi ai regiunilor europene care au deţinut până acum
    acest statut au fost invitaţi în această săptămână la Sibiu pentru a vizita
    judeţul şi pentru a asista la demonstraţii culinare. Responsabilii consorţiului
    local care se ocupă de organizarea evenimentelor din acest an de promovare a
    Sibiului ca Regiune Gastronomică Europeană şi-au propus să lanseze şi conceptul
    de gastronomie regională sibiană şi anume Bucătăria ciobănească.


    Oieritul este o ocupaţie tradiţională
    a locuitorilor celor 18 sate româneşti şi săseşti din Mărginimea Sibiului, o
    destinaţie de vacanţă în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate
    pentru a primi oaspeţi. Satele româneşti din Mărginimea Sibiului au o bogată
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă, obţinută numai din porumb măcinat la o moară tradiţională. Aceste
    cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă
    variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când
    cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi,
    bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea
    învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm
    că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti
    similar, berbec în lut.


    Un alt preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului, de această dată de
    origine săsească, este tocăniţa de viţel. Dacă veţi ajunge la o pensiune din Mărginimea
    Sibiului şi dacă vremea este frumoasă, este posibil ca gazda să vă facă o
    demonstraţie, pregîtind tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva
    cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci
    aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau
    spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc
    încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva
    căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Spre final, adăugăm
    piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se
    serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin.

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Începând din această săptămână, Sibiul
    deţine titlul onorific de Regiune Gastronomică Europeană, titlu acordat de către
    Institutul Internaţional pentru Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism. Ceremonia
    de preluare a acestui titlu deţinut anterior de alte 7 regiuni din Europa a
    inclus o demonstraţie gastronomică făcută de 50 de bucătari care au gătit
    mâncăruri speciale pentru cursanţii Academiei Forţelor Terestre din Sibiu.
    Pentru promovarea acestui titlu, produse locale din zona Sibiului au fost
    comercializate într-o reţea naţională de magazine. Reprezentanţii institutului
    european de profil, dar şi ai regiunilor europene care au deţinut până acum
    acest statut au fost invitaţi în această săptămână la Sibiu pentru a vizita
    judeţul şi pentru a asista la demonstraţii culinare. Responsabilii consorţiului
    local care se ocupă de organizarea evenimentelor din acest an de promovare a
    Sibiului ca Regiune Gastronomică Europeană şi-au propus să lanseze şi conceptul
    de gastronomie regională sibiană şi anume Bucătăria ciobănească.


    Oieritul este o ocupaţie tradiţională
    a locuitorilor celor 18 sate româneşti şi săseşti din Mărginimea Sibiului, o
    destinaţie de vacanţă în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate
    pentru a primi oaspeţi. Satele româneşti din Mărginimea Sibiului au o bogată
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă, obţinută numai din porumb măcinat la o moară tradiţională. Aceste
    cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă
    variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când
    cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi,
    bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea
    învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm
    că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti
    similar, berbec în lut.


    Un alt preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului, de această dată de
    origine săsească, este tocăniţa de viţel. Dacă veţi ajunge la o pensiune din Mărginimea
    Sibiului şi dacă vremea este frumoasă, este posibil ca gazda să vă facă o
    demonstraţie, pregîtind tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva
    cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci
    aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau
    spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc
    încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva
    căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Spre final, adăugăm
    piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se
    serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin.

  • Sibiul gastronomic

    Sibiul gastronomic

    Bun venit
    în Transilvania, şedere plăcută în judeţul Sibiu!. Aceasta este urarea cu
    care sunt întâmpinaţi turiştii la Centrul de Informare Turistică din Sibiu.
    Aici ei află despre toate posibilităţile, deloc puţine, de petrecere a unui
    vacanţe. Muzee, evenimente culturale de talie internaţională, piste noi de
    bicicletă între sate străvechi, meşteşugari, gastronomie. Iată câteva dintre
    reperele unui sejur de neuitat.


    Una
    dintre direcţiile de dezvoltare ale turismului în judeţul Sibiu este
    gastronomia. Maximilian Drăgan este coordonatorul programului Sibiu, regiune
    gastronomică 2019. Venim cu o provocare interesantă pentru ceea
    ce înseamnă turismul în România. Dacă în 2007 Sibiu – capitală culturală aducea
    o valenţă culturală pentru programele turistice din România, din 2019, ne
    propunem să aducem încă o latură interesantă pentru turismul din Sibiu în
    special: gastronomia. Începând din 2019, ne propunem să promovăm prin elemente gastronomice
    destinaţii turistice foarte interesante atât în municipiile Sibiu şi Mediaş,
    cât şi în întreg judeţul. Ariile pe care le abordează acest proiect sunt legate
    de alimentaţia sănătoasă: diete nutriţionale speciale, grija pe care trebuie să
    o acordăm alimentaţiei copiilor în contextul în care obezitatea infantilă s-a
    dublat în ultimii ani. Toate     în oferte turistice pentru un stil de viaţă nou
    din 2019.


    Transilvania este
    cunoscută pentru pentru reţetele vechi de sute de ani, pe care gospodinele le
    folosesc şi în prezent. Cum se împacă aşadar dieta nutriţională cu preparatele
    tradiţionale? Ea se împacă atunci când suntem cumpătaţi
    cu mâncarea tradiţională. Însă latura foarte interesantă a programului este că
    stimulează tinerii bucătari să reinventeze, să pornească de la un produs
    tradiţional sau de la o reţetă veche pe care, inovând-o şi reinterpretând-o, să
    o ducă spre o experienţă gastronomică inedită şi foarte aşteptată de către
    turiştii care vor vizita judeţul Sibiu. Noi ne propunem ca în 2019 să pornim un
    program care să continue să se dezvolte şi să aducă la Sibiu turişti interesaţi
    de experienţe gastronomice, culturale, în aer liber, care să compună vacanţe
    unice. În strategia noastră de promovare, componenta de promovare externă e
    foarte importantă, având în vedere structura şi profilul turiştilor care
    vizitează acum Sibiul şi aşteptările lor când păşesc în România şi în Sibiu în
    mod deosebit.


    Iar ca să vă
    faceţi o idee despre reinterpretarea reţetelor tradiţionale, unul dintre
    bucătarii premiaţi ai Sibiului este recunoscut pentru invenţia sa care a pornit
    de la tocana de oaie, specifică Mărginimii Sibiului şi a obţinut o balotină de
    oaie cu flan de legume şi sos de ceapă acidulată. A fost un produs foarte
    apreciat la concursurile internaţionale de profil.


    Maximilian
    Drăgan, coordonatorul programului Sibiu, regiune gastronomică 2019, spune că
    turiştii care se vor îndrepta spre Sibiu vor şti din timp lista evenimentelor
    organizate în Sibiu. Va exista o agendă astronomică transparentă
    care va cuprinde o agendă culturală cu latură gastronomică. Astfel, de la a
    doua jumătate a anului agenda va fi gata şi publicată, pentru ca vizitatorii
    judeţului Sibiu să ştie dinainte ce fel de experienţe vor avea. Vă aşteptăm la
    Sibiu, sunt convins că preparatele noastre vă vor ademeni şi vă vor transforma
    vacanţa într-o experienţă deosebită.



    Invitaţia de a vă petrece o vacanţă în judeţul Sibiu a
    fost lansată. Până săptămâna viitoare, când vom descoperi o altă destinaţie,
    drum bun şi vreme frumoasă!