Radio România Internațional

Tag: reglementare

  • Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Parlamentul European a adoptat recent directiva care va contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor.

    Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică. Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, statele membre ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

    Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

    De asemenea, subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Statele membre ale Uniunii Europene pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile sau lăcașurile de cult.

    Prezentă în plenul Parlamentului European, înaintea votului, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a subliniat că Uniunea Europeană nu va putea să-și atingă obiectivele energetice și climatice și să scoată cetățenii din sărăcia energetică fără a îmbunătăți modul în care sunt construite și în care funcționează clădirile.

    “Printr-o directivă revizuită, asigurăm o tranziție energetică justă și favorabilă incluziunii. Am răspuns apelurilor de la producători, de la furnizorii de servicii din industria construcțiilor și de la proprietarii de case, pentru a oferi certitudinea investițiilor. Acordul realizează un echilibru excelent între obiective și mijloacele de atingere a acestora, în cadrul Pactului Verde European.

    În opinia Comisiei Europene, Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor este piesa lipsă a puzzle-ului, pentru a pune sectorul construcțiilor pe drumul cel bun. Cu toate acestea, nu putem lăsa cetățenii singuri în fața creșterii prețurilor la încălzire.

    De asemenea, trebuie să oferim un cadru legislativ favorabil pentru renovarea clădirilor. Și avem nevoie de măsuri de reglementare care să abordeze barierele non-economice din calea renovării clădirilor. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor conține atât astfel de măsuri de reglementare, cât și cadrul necesar. Prin urmare, vă încurajez cu tărie să susțineți Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor.”

    Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul Uniunii Europene.

  • De ce vrea UE reglementarea economiei platformelor?

    De ce vrea UE reglementarea economiei platformelor?

    Este nevoie de o nouă legislație care să țină pasul cu dezvoltarea din mediul online, care a avut loc în ultimii 20 de ani, au spus deputații europeni, deoarece directiva privind comerțul electronic, care este considerată piatra de temelie a pieței unice digitale, a fost adoptată în anul 2000. De atunci și până acum, au apărut noi tehnologii și companii care își oferă serviciile în mediul digital și din acest motiv sunt necesare modificări pe a proteja mai bine activitatea în mediul online a consumatorilor.

    Eurodeputatul Alex Agius Saliba: Platformele de astăzi și furnizorii de servicii digitale au devenit utilități publice. Le folosim zilnic pentru a comunica, pentru a distribui informații, pentru a rezerva o vacanță, o cameră la hotel și pentru a ne face cumpărături online.

    Legislația europeană va fi actualizată și va conține, printre altele, noi reguli care să se aplice societăților din Uniunea Europeană și celor stabilite în alte părți ale lumii, dar care își vând produsele sau serviciile cetățenilor din spațiul comunitar. Prin facilitarea comerțului transfrontalier în interiorul și în afara Europei, platformele au adus beneficii semnificative consumatorilor și au deschis noi oportunități pentru întreprinderile și comercianții europeni.

    Potrivit Comisiei Europene, un milion de întreprinderi din spațiul comunitar vând deja bunuri și servicii în mediul digital, iar peste 50 la sută din întreprinderile mici și mijlocii care vând pe piețele online funcționează la nivel transfrontalier. Cei care dețin platforme online vor trebui să fie mai prompți în rezolvarea problemei comercianților care vând produse contrafăcute sau nesigure, iar consumatorii ar trebui să fie la fel de siguri când cumpără de pe internet sau din magazinele tradiționale. Astfel, potrivit Parlamentului European, ceea ce este ilegal în mediul offline trebuie să fie considerat la fel și în online. Totodată, se va introduce regula cunoaște-ți clientul care ar impune ca platformele din mediul digital să verifice și să oprească societățile frauduloase care își folosesc serviciile pentru a vinde produse nesigure sau pentru a răspândi informații false.


  • Reglementarea grupurilor informale

    Reglementarea grupurilor informale

    În ultimii doi-trei ani, spiritul civic al
    românilor – multă vreme inhibat de amintirea dominaţiei comuniste – se manifestă
    din ce în ce mai pregnant prin apariţia unor grupuri de iniţiativă. Mici
    organizaţii informale, create la firul ierbii, ele se coagulează pentru
    rezolvarea unor probleme punctuale. De pildă, grupul Iaşiul Iubeşte Teii s-a
    format în semn de protest faţă de decizia primăriei de a tăia celebrii tei din
    fosta capitală moldoveană şi a reuşit chiar să elaboreze un proiect de
    replantarea a acestor copaci. În Bucureşti, mai multe cartiere sunt
    reprezentate de unul sau chiar mai multe grupuri informale: Iniţiativa
    Favorit, Salvaţi Parcul Drumul Taberei, Salvaţi Parcul IOR. În total, în
    România, ar activa 513 de grupuri informale, dintre care 48 au apărut spontan,
    la iniţiativa membrilor, iar 465 au fost create prin programe de sprijin ale
    statului sau prin fonduri private ale unor organizaţii umbrelă. Datele acestea
    sunt incluse într-un raport redactat în cadrul proiectului Dezvoltarea
    capacităţii ong-urilor şi a grupurilor informale, lansat de către Fundaţia
    pentru o Societatea Deschisă. Trezit la viaţă în ultima vreme, spiritul civic
    are nevoie în continuare de stimulare consideră coordonatoarea proiectului
    Marinela Andrei: Raportul grupurilor informale sprijinite în
    raport cu cele spontane este de 10 la 1. Principala noastră concluzie este că activarea
    spontană a cetăţenilor sau a spiritului civic este destul de limitată, chiar
    dacă a început să se manifeste şi deja este un fenoment vizibil în spaţiul
    public. Cele mai multe dintre cele sprijinite au activităţi care ţin de regulă
    de rezolvarea unei probleme comunitare mici, care ţine de infrastructură,
    indiferent că vorbim de drumuri, poduri sau clădiri (grădiniţe, şcoli).



    Organizându-se, semnând
    petiţii şi cerând audienţe, unele din aceste grupuri devin vizibile şi chiar
    reuşesc să discute cu autorităţile locale. Dar statutul de partener de dialog
    al administraţiei se obţine greu, în parte şi din cauza faptului că aceste
    grupuri informale nu au o personalitatea juridică clar reglementată. Cu toate
    acestea, membrii lor nu văd în rectificarea acestei situaţii o prioritate.
    Sociologul Valentin Burada, unul din autorii raportului despre Activitatea grupurilor civice informale în
    România.     Problema principală nu ţine de înregistrarea
    formală sau juridică a acestor grupuri, cât de nevoia lor de a fi recunoscute,
    inclusiv de către autorităţile publice. Opiniile venite din partea acestor
    grupuri informale subliniază că accentul trebuie pus pe lucrul cu autorităţile
    publice, iar oficializarea statutului lor poate fi anevoioasă şi poate crea,
    mai degrabă, probleme decât soluţii. În plus, recunoaşterea lor de către
    autorităţi se realizează de cele mai multe ori în acest moment pe baza unui
    istoric îndelungat de acţiune comună a membrilor, de participare a lor la
    şedinţele consiliilor locale, de coagulare
    a unor acţiuni publice chiar în stradă, acţiuni prin care grupurile chiar îşi
    obţin recunoaşterea.



    Centrul de Resurse
    Pentru Participare Publică (CERE), una dintre asociaţiile care a sprijinit
    formarea multor grupuri de iniţiativă civică, nu consideră că este nevoie de
    reglementări suplimentare, cum ar fi, de pildă, înscrierea pe o listă deschisă
    de către primării sau consilii locale. De ce? Ne răspunde
    Sânziana Dobre, coordonatoare de programe la CERE: Una dintre
    concluziile studiului cu care noi nu suntem de acord este ideea creării unei
    proceduri de înregistrare pe lângă instituţia publică vizată de grupurile
    informale. Procedura aceasta ar fi similară cu ideea de a te acredita pe lângă
    respectiva instituţie. Înainte de a iniţia demersurile de a merge în audienţă
    sau de a solicita diverse întâlniri, oamenii ar trebui să se înregistreze. Noi
    nu credem că asta e necesar. Noi credem că asta ar timora acţiunile grupurile
    civice pentru că experienţa lor începe odată cu primele audienţe. A le impune
    ca înainte de asta să facă un alt pas nu le vine în ajutor. În plus, asta ar
    birocratiza procesul de negociere cu autorităţile care este de-abia la început
    şi care ar trebui să fie lăsat să crească organic cât mai simplu.



    În schimb, sunt binevenite
    alte propuneri care vizează creşterea eficienţei grupurilor informale. Sânziana
    Dobre: Sunt foarte binevenite celelalte concluzii care propun
    ca şi grupurile să poată cere dezbateri publice în cadrul legii privind
    transparenţa decizională. Această lege spune că autorităţile locale trebui să
    se consulte cu ong-urilor înainte de a lua anumite hotărâri. Ar fi bine ca la
    aceste consultări să se prezinte şi grupurile informale. Un lucru care poate fi
    făcut este crearea unor spaţii de întâlnire. O provocare mare pentru toţi cei
    care fac parte dintr-un astfel de grup este: unde ne vedem?. Nu se pot vedea
    mereu doar la cafenele. E un lucru, poate, costisitor pentru unii. În plus,
    acolo e cam gălăgie şi nu este un mediu prielnic pentru planificare sau discuţii.
    Aşadar, crearea unor spaţii de întâlnire sau a unor spaţii publice are fi un
    lucru binevenit.



    Concluzia unanimă este, însă, aceea că stimularea
    iniţiativelor civice ţine mai ales de creşterea nivelului de educaţie civică:
    oamenii vor prinde curaj să discute cu autorităţile, atunci când află care le
    sunt drepturile. Valentin Burada: Problemele vin, mai degradă, din gradul scăzut al educaţiei civice şi
    al tradiţiei participării în România şi mai puţin din lipsa
    legislaţiei sau a instrumentelor legale care ar putea să susţină această
    implicare civică. Sunt carenţe în privinţa aplicării legislaţiei privind
    accesul publicului la informaţie publică şi participarea cetăţenilor la
    procesul prin care se iau decizii cu impact public. Grupurile informale au un
    rol în această privinţă. Au fost propuse ca şi mecanisme de stimulare a
    implicării civice atât creşterea nivelului de educaţie civică, dar şi
    exercitarea presiunii asupra autorităţilor pentru ca acestea să respecte
    legislaţia existente şi să creeze mecanisme de implicare reală a cetăţenilor în
    procesul decizional.


    În ciuda tuturor acestor deficienţe,
    iniţiativele civice se dezvoltă ca număr şi intensitate, iar direcţia nu poate
    fi decât ascendentă.

  • Reglementarea asigurărilor sociale

    Reglementarea asigurărilor sociale

    Controversata lege privind reducerea Contribuţiilor pentru Asigurări Sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Legea a fost adoptată de parlament în iulie şi trimisă spre promulgare şefului statului, care însă a trimis-o pentru reexaminare legislativului. El a spus că, deşi masură este buna, nu este sustenabilă.



    Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decisional, nu a admis cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ şi a adoptat legea, săptămâna trecută, în forma iniţială. În această situaţie, Traian Băsescu ar mai fi putut să o atace la Curtea Constituţională, însă nu a facut-o, motivând că legea este simplă şi nu pune probleme de constituţionalitate. El a fost astfel obligat să o promulge, dar a subliniat că, anul viitor, deficitul bugetar provocat de aplicarea acestei legi va creşte semnificativ, iar Guvernul trebuie să acopere acest gol, însă, în opinia lui, nu are resursele necesare.



    Traian Băsescu a dat şi câteva soluţii pentru rezolvarea problemei. Traian Băsescu: “15 miliarde de lei înseamnă 3,2 miliarde de euro în plus la bugetul de stat, ceea ce mi se pare greu de atins. De aceea, presupun că până la sfârşitul anului guvernul are câteva soluţii. Una, foarte probabilă, este anularea reducerii CAS imediat după alegerile prezidenţiale, a doua, creşterea taxelor.”



    Şeful statului a criticat dur guvernul pentru că nu foloseşte fondurile europene destinate construirii de autostrăzi, modernizării căilor ferate şi proiectelor de mediu, care ar putea genera mai multe locuri de muncă.



    În replică, premierul Victor Ponta consideră incorecte criticile preşedintelui. În opinia sa, mediul privat va putea crea noi locuri de muncă, dacă se va aplica reducerea CAS. Victor Ponta: “Statul nu creează direct locuri de muncă, asta înseamnă să angajeze funcţionari. Statul acoperă necesităţile pentru serviciile publice. Mai departe, în lumea privată, statul creează condiţiile pentru ca firmele private să creeze locuri de muncă. Atacul preşedintelui este unul incorect.”



    Salutată de mediul de afaceri, legea a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul care se pronunţă asupra politicilor fiscale ale oricărui guvern. Consiliul avertizează că reducerea CAS fără măsuri de compensare sustenabile va aduce un derapaj major în politica fiscal — bugetară, mai ales din 2015.



    Pe de altă parte, aplicarea ei de la 1 octombrie, practic la debutul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, ar putea ascunde ascunde unele intenţii electorale. Este ceea ce a semnalat, rapid, opoziţia de dreapta, care consideră măsura bună pentru economie însă momentul aplicării ei, nepotrivit.