Tag: regulament UE

  • Raport privind reducerea la zero a poluării

    Raport privind reducerea la zero a poluării

    Ambele documente arată că politicile Uniunii au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă prea ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri. Potrivit rapoartelor, sunt necesare acțiuni mult mai ferme pentru a atinge obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.

    Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a Uniunii va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane. În cele din urmă, acțiunile privind reducerea la zero a poluării vor sprijini tranziția durabilă a economiei Uniunii și o vor face mai competitivă.

    Deși progresele înregistrate în direcția atingerii celor șase obiective de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere. Calitatea aerului s-a îmbunătățit, de asemenea, în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducere a emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare, iar poluarea continuă, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, încă amenință ecosistemele din Uniunea Europeană.

    În ceea ce privește poluarea fonică, sunt necesare mai multe eforturi, în special în zonele urbane, pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. De asemenea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda problema microplasticelor. Şi în ceea ce privește deșeurile, sunt necesare, de asemenea, eforturi mai mari, deoarece se produc cantităţi tot mai mari.

    Pe plan legislativ, Uniunea a luat deja măsuri prin revizuirea mai multor directive în domeniu. Noul Regulament privind refacerea naturii va contribui, de asemenea, la reducerea în continuare a presiunilor exercitate de poluare asupra ecosistemelor și la creșterea rezilienței generale a ecosistemelor.

  • Managementul capacității căilor ferate

    Managementul capacității căilor ferate

    Continuă, în Comisiile de Specialitate din Parlamentul European discuțiile pentru Regulamentul privind managementul capacității pe calea ferată. Este un regulament foarte stufos dar prezintă o problemă clară de alocare în statele membre. Tot ceea ce se întâmplă este la mâna managerilor de rețea care vor încerca să-și păstreze acestă facilitate, a declarat Marian Jean Marinescu, europarlamentar.

    “Am continuat discuțiile pe regulamentul pentru managementul capacității pe cale ferată. S-au depus amendamentele, sunt în jur de 700 de amendamente și le-am discutat pentru prima oară. 

    Raportorul și raportorii din umbră sunt raportorul grupului PPE în acest dosar. Mi-am exprimat punctul de vedere. Acest regulament foarte stufos are un lucru foarte bun, prezintă o procedură foarte elaborată, dar clară în ceea ce privește alocarea capacității în toate statele membre pe cale ferată. Acesta este un lucru foarte bun. Problema însă este că tot ce se întâmplă acolo este în puterea managerilor de rețea, adică celor care sunt răspunzători de rețeaua de cale ferată. Și acest lucru nu este foarte bun, pentru că este evident că ei vor încerca să-și păstreze puterea pe care o au în acest moment. 

    Plus că în statele care încă au organizare pe verticală, adică rețeaua, infrastructura și transportul de pasageri, transportul de marfă, companiile care chiar dacă sunt separate, sunt sub aceeași umbrelă acolo, bineînțeles că managerul de infrastructură va ține cont de acest lucru și va avantaja pe cei din statul respectiv. 

    Totul este să încercăm să diminuăm această putere, pentru că altfel nu va exista nici concurență, nici încercări de îmbunătățire a capacității și bineînțeles, nicio încercare de a armoniza toate normele și de a avea posibilitatea să se introducă, în special pentru marfă, trenuri care să plece, să spunem, din Hambourg și să se termine la Salonic.

    Se dorește ca mare parte din transportul pe cale rutieră să se mute pe cale ferată. În strategia publicată de Comisia Europeană acum câțiva ani se spune că până în 2030, cantitatea de marfă transportată pe cale ferată să se mărească cu 50% .Cu acest regulament, nu se va întâmpla așa ceva.”

  • Sistem de certificare la nivelul UE pentru eliminarea dioxidului de carbon

    Sistem de certificare la nivelul UE pentru eliminarea dioxidului de carbon

    Acest cadru de certificare va stimula tehnologiile inovatoare de eliminare a dioxidului de carbon și agricultura carbonului, care contribuie la obiectivele UE în materie de climă, mediu și poluare zero.

    Regulamentul convenit provizoriu va îmbunătăți capacitatea UE de a cuantifica, monitoriza și verifica autenticitatea tuturor acestor forme de eliminare a dioxidului de carbon. În special, acesta stabilește norme pentru recunoașterea sistemelor de certificare care demonstrează conformitatea cu cadrul UE, precum și un set specific de criterii pentru a asigura o înaltă calitate a eliminărilor de dioxid de carbon și transparența și credibilitatea procesului de certificare.

    Criteriile convenite vor asigura faptul că eliminările de dioxid de carbon sunt cuantificate corect, că stocarea carbonului se face pentru o perioadă convenită pe termen lung (minimum 35 ani) și că se va contribui la obiective mai ample în materie de durabilitate, de exemplu prin asigurarea unui impact pozitiv asupra biodiversității. Se va institui un registru al UE pentru a crea un nivel ridicat de transparență în ceea ce privește eliminările certificate de dioxid de carbon. Acest lucru va fi pus în aplicare în termen de 4 ani. Între timp, pot fi utilizate registrele sistemelor de certificare existente.

    Eliminările certificate de dioxid de carbon pot constitui baza unor noi oportunități economice și pot fi monetizate prin scheme private și sprijin din partea sectorului public, precum și prin generarea de avantaje comerciale, consumatorii dorind să recompenseze practicile ecologice. Agricultura carbonului va crea noi modele de afaceri pentru fermieri și silvicultori și se preconizează că va aduce beneficii semnificative pentru biodiversitate.

    În ceea ce privește sprijinul financiar pentru tehnologiile de eliminare a dioxidului de carbon, regulamentul deblochează finanțarea privată și publică inovatoare, inclusiv finanțarea impactului sau sprijinul public bazat pe rezultate, deoarece eliminatorii de dioxid de carbon și fermierii din domeniul carbonului pot fi recompensați pe baza absorbțiilor certificate și a reducerilor de emisii.

  • Acord de digitalizare a procedurii de acordare a vizelor Schengen

    Acord de digitalizare a procedurii de acordare a vizelor Schengen

    Negociatorii Consiliului și ai Parlamentul European au convenit provizoriu asupra unor norme pentru digitalizarea procedurii în materie de vize. Propunerea urmărește un dublu obiectiv: eficientizarea procedurii de solicitare a vizelor și îmbunătățirea securității spațiului Schengen.

    Normele convenite vor moderniza, simplifica și armoniza, prin digitalizare, procedurile de acordare a vizelor pentru resortisanții țărilor din afara UE care solicită o viză și pentru statele membre care trebuie să acorde astfel de vize.
    În prezent, procedurile de obținere a vizelor pentru spațiul Schengen se bazează în continuare în mare măsură pe birocrație, ceea ce generează costuri suplimentare atât pentru călători, cât și pentru statele membre. Procedurile de solicitare a unei vize Schengen diferă de la un stat membru la altul și doar foarte puține dintre acestea au proceduri parțial digitalizate. De asemenea, autocolantele de viză fizice sunt mai predispuse la falsificare, fraudă și furt, situație pe care vizele digitale o vor îmbunătăți semnificativ.

    Regulamentul va moderniza două aspecte principale ale procedurii de acordare a vizelor: cererile și autocolantul. Astfel, se va crea o platformă unică de cerere a vizelor pentru UE online, unde cei care doresc vor crea un cont securizat prin care vor putea solicita o viză Schengen și vor putea achita taxa, indiferent de țara pe care doresc să o viziteze. Platforma va oferi informații actualizate despre vizele Schengen de scurtă ședere, va determina automat care țară Schengen este responsabilă de examinarea unei cereri atunci când vizita preconizată include mai multe state membre și va include un chatbot care le va permite solicitanților să obțină răspunsuri la întrebările lor într-un mod ușor de utilizat.

    De asemenea, autocolantul de viză Schengen va fi înlocuit cu unul digital.

    Acordul prevedere o perioadă de tranziție de 7 ani pentru ca statele membre să se alăture platformei. Documentul mai trebuie aprobat de statele membre înainte ca procesul de adoptare în cadrul Consiliului și al Parlamentului European să poată începe.


  • Comisia Europeană vizează noi instrumente de limitare a creşterilor excesive de preţuri la gaze

    Comisia Europeană vizează noi instrumente de limitare a creşterilor excesive de preţuri la gaze

    Plafonul de siguranţă pentru preţurile gazelor naturale, propus de Comisia Europeană, vine în contextul în care Rusia, ţară care a invadat Ucraina, foloseşte ca armă aprovizionarea cu energie a Europei, se arată într-un comunicat al executivului comunitar. Prețurile gazelor au înregistrat creşteri fără precedent, anul acesta, ceea ce a generat inflație globală.

    Potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson, planul include plafonarea prețului la 275 de euro/MWh, dar va fi aplicat doar în cazul în care prețul TTF – adică al facilităţii de transfer de titluri – depășește această valoare timp de două săptămâni la rând sau dacă prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât referința de piață a gazelor naturale lichefiate pe parcursul a cel puțin 10 zile de tranzacționare consecutive. Atunci când aceste condiții sunt îndeplinite, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei va publica imediat o notificare de corecție a pieței în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va informa Comisia, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Banca Centrală Europeană. În ziua următoare, mecanismul de corecție a prețurilor va intra în vigoare, iar ordinele pentru instrumentele financiare derivate, cu scadența cea mai apropiată şi care depășesc plafonul prețurilor de siguranță nu vor fi acceptate.

    Mecanismul poate fi activat începând cu 1 ianuarie 2023.Comisia Europeană a anunțat că va solicita statelor membre să detalieze planurile pentru a preveni creșterea consumului, astfel încât plafonarea să nu ducă la consum excesiv sau risipă. Propunerea de regulament conține şi garanții pentru a evita perturbarea piețelor energiei și a celor financiare. Astfel, plafonul de preț este limitat la un singur produs TTF pentru luna următoare, astfel încât operatorii de pe piață să fie în continuare în măsură să satisfacă cererea și să achiziționeze gaze de pe piața la vedere și de pe cea extrabursieră.


  • Normele de referinţă ale UE privind platformele online au intrat în vigoare

    Normele de referinţă ale UE privind platformele online au intrat în vigoare

    Regulamentul se aplică tuturor serviciilor digitale prin care consumatorii sunt puşi în legătură cu furnizorii de bunuri, servicii sau conţinut online. Documentul creează noi obligaţii pentru platformele online menite să reducă eventualele prejudicii cauzate şi să contracareze riscurile din mediul online şi prevede garanţii puternice de protecţie a drepturilor utilizatorilor online şi un cadru nou şi unic de transparenţă şi responsabilitate pentru platformele digitale. Concepute ca un set unic şi uniform de norme pentru Uniunea Europeană, aceste norme vor oferi utilizatorilor noi mijloace de protecţie, iar companiilor – securitate juridică la nivelul întregii pieţe unice.

    Noile norme prevăd noi responsabilităţi menite să limiteze răspândirea de conţinut ilegal şi de produse ilegale online, să asigure o protecţie sporită a minorilor şi să ofere o mai mare libertate de alegere şi informaţii mai bune utilizatorilor. Obligaţiile care le revin diferiţilor actori online corespund rolului, dimensiunii şi impactului acestora în ecosistemul online – precizează Comisia Europeană într-un comunicat. Toţi intermediarii online vor trebui să respecte noile obligaţii cuprinzătoare în materie de transparenţă prevăzute: de exemplu, noul mecanism de semnalare a conţinutului ilegal, astfel încât să existe un grad sporit de responsabilitate şi supraveghere. Pentru platformele cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori sunt prevăzute obligaţii suplimentare, care includ efectuarea de evaluări anuale ample cu privire la riscurile de a cauza prejudicii online prin serviciile lor, de exemplu cele legate de expunerea la bunuri ilegale sau la conţinut ilegal sau de diseminare a dezinformării. Platformele online foarte mari şi motoarele de căutare foarte mari vor trebui, în plus, să întreprindă o evaluare detaliată a riscurilor pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru libertatea de exprimare, protejarea datelor cu caracter personal, libertatea şi pluralismul mass-mediei online şi drepturile copiilor.

    Regulamentul privind serviciile digitale prevede un nivel fără precedent de supraveghere publică a platformelor online în întreaga Uniune, atât la nivel naţional, cât şi comunitar.


  • Regulamentul UE pentru un mediu online mai sigur și mai responsabil a intrat în vigoare

    Regulamentul UE pentru un mediu online mai sigur și mai responsabil a intrat în vigoare


    Tehnologiile digitale au schimbat viața oamenilor, nu doar în ceea ce privește comunicarea, ci au impact în felul în care trăim, muncim, creăm.


    Infografic: Valorile UE în nucleul tranziției digitale


    https://www.consilium.europa.eu/fr/infographics/digital-europe/



    La 16 noiembrie a intrat în vigoare Regulamentul privind serviciile digitale, document conținând noul set de norme de referință ale UE pentru un mediu online mai sigur. Astfel, Uniunea susține protejarea drepturilor utilizatorilor și crearea unor condiții concurențiale echitabile pentru companii.


    Regulamentul se aplică tuturor serviciilor digitale prin care consumatorii sunt puși în legătură cu furnizorii de bunuri, servicii sau conținut online.


    Normele actuale prevăd noi responsabilități menite să limiteze răspândirea de conținut și de produse ilegale online, să asigure o protecție reală minorilor și să ofere o mai mare libertate de alegere și informații mai valoroase utilizatorilor.


    De ce avem nevoie de aceste reguli ? Dezvoltarea exponențială a serviciilor digitale are un impact major asupra vieților noastre. Suntem martori la apariția a numeroase noi modalități de comunicare, de cumpărare sau de acces la informații online, în continuă schimbare. Din acest motiv, legislația europeană trebuie să țină pasul cu aceste schimbări.


    Au fost multe dispute cu uriașele platforme digitale, cum ar fi Google, Facebook sau Amazon. Un exemplu : zeci de media din toată lumea au reclamat monetizarea conținutului lor de către acestea. Poziția dominantă la care au ajuns giganții digitali le oferă avantaje enorme față de concurenți, dar și o influență inerentă asupra democrației și economiei. Ele au devenit și motoarele de inovare ale viitorului.


    Noul regulament își propune să implementeze un grad sporit de responsabilitate și supraveghere. Platformelor cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori le sunt impuse obligații suplimentare, de exemplu vor trebui să efectueze evaluări anuale prin care să determine dacă aduc prejucii prin serviciile lor, cum ar fi expunerea la bunuri sau conținuturi ilegale sau diseminează dezinformărea. Totodată, vor trebui să vegheze la respectarea drepturilor fundamentale, la protejarea datelor cu caracter personal, la libertatea și pluralismul mass-media online, precum și la drepturile copiilor.


    O veste bună pentru utilizatori, în sensul protejării libertății de exprimare : vor putea contesta deciziile arbitrare de moderare a conținutului luate de platformele online. Astfel, utilizatorii pot adresa direct plângeri platformelor, pot alege un organism extrajudiciar de soluționare a litigiilor sau pot introduce căi de atac în instanță.


    Regulamentul menționat vine cu o prevedere foarte curajoasă de supraveghere publică a platformelor online în întreaga Uniune. Comisia Europeană este îndrituită să supravegheze în mod direct platformele și motoarele de căutare online foarte mari. Totodată, fiecare stat membru va trebui să desemneze un coordonator al serviciilor digitale, fiecare având ca responsabilitate supravegherea platformelor și motoarelor de căutare foarte mari, dar și a altor entități care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind serviciile digitale. Coordonatorii naționali și Comisia Europeană vor colabora prin intermediul unui Comitet european pentru servicii digitale. De asemenea, va fi instituit un mecanism de cooperare la nivelul UE între autoritățile naționale de reglementare și Comisie. În sprijinul acestor activități, Comisia Europeană înființează un Centru european pentru transparența algoritmilor.


    În termen de 3 luni, platformele vor trebui să raportezenumărul de utilizatori finali activ, pe baza cărora vor fi clasificate.


    Reamintim că la 15 decembrie 2020, Comisia a prezentat propunerile de Regulament privind serviciile digitale și de Regulament privind piețele digitale.





  • Statele UE care integrează refugiaţi din Ucraina vor primi ajutor financiar de la Comisie

    Statele UE care integrează refugiaţi din Ucraina vor primi ajutor financiar de la Comisie

    Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa le permite statelor membre să ofere sprijin de urgență atât oamenilor care fug din calea invaziei ruse din Ucraina, cât și celor care îi primesc. Intitulat FAST-CARE, programul se adresează ţărilor, autorităţilor locale şi organizaţiilor societăţii civile care primesc și integrează persoanele strămutate, garantând că fondurile politicii de coeziune sunt suficient de flexibile pentru a ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Statele membre pot utiliza cofinanțarea de 100 % pentru o axă prioritară care există deja în cadrul unui program, ce sprijină integrarea socio-economică a cetăţenilor veniţi din țările terțe sau pot introduce o nouă axă prioritară de acest gen în programele lor. Pentru a beneficia de rata de cofinanțare de 100 %, statele membre trebuie să se asigure că cel puțin 30 % din sprijin este direcționat către autoritățile locale și organizațiile societății civile. Prima tranșă de prefinanțare va fi plătită în 2022, după intrarea în vigoare a regulamentului, imediat, în cazul programelor deja adoptate, și abia după adoptare în cazul programelor noi care nu au fost încă aprobate, în timp ce a doua tranșă de prefinanțare suplimentară ar urma să fie plătită în 2023. Toate statele membre vor beneficia de prefinanțarea suplimentară, în mod proporțional cu alocările lor naționale.

    Pe termen scurt, FAST-CARE va facilita finanțarea ajutorului imediat pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina, constând printre altele în furnizarea de alimente, de asistență materială de bază, cazare, transport, îngrijiri medicale imediate, servicii de informare și de traducere. Într-o a doua etapă, vor fi sprijinite măsuri de primire și orientare, cum ar fi cazarea, construirea sau renovarea centrelor de primire. Pe termen lung, se poate oferi acces la îngrijirile de sănătate, la asistența psihologică și sprijinul comunitar, la îngrijirea copiilor, la locuințele sociale, piața muncii, educație și formare.


  • Conectarea tranzițiilor ecologice şi digitale în noul context geopolitic

    Conectarea tranzițiilor ecologice şi digitale în noul context geopolitic

    Tranziţia verde şi cea digitală sunt două priorităţi care domină agenda politică a Comisiei conduse de preşedinta Ursula von der Leyen.


    Uniunea Europeană îşi accelerează eforturile de atingere a statutului de lider global în ambele domenii. Tranziţia verde, către o economie nepoluantă, circulară dar performantă ne va asigura un mediu natural prietenos şi o hrană mai sănătoasă. Pentru aceasta este însă nevoie de tehnologii noi. Care se obţin prin cercetare. Iar cercetarea nu poate fi făcută decât cu ajutorul inteligenţei artificiale. Cu alte cuvinte, digitalizarea. Tranziţia verde şi cea digitală merg, aşadar, împreună. Ce ar fi dacă cele două ar fi corelate? Dacă s-ar dezvolta împreună, printr-o strategie comună, care să ţină cont de priorităţile şi ritmul de evoluţie al fiecăreia? Este lucrul la care s-au gândit şi experţii Comisiei, când au elaborat recentul Raport de Analiză Strategică de Perspectivă pentru anul 2022.

    Documentul poartă titlul: Corelarea tranziţiei verzi cu cea digitală în noul context geopolitic. Aceasta şi pentru că cele două crize majore care au afectat şi continuă să afecteze Europa – pandemia de coronavirus şi agresiunea rusă din Ucraina – au scos la iveală o serie de provocări şi slăbiciuni care au făcut mai urgentă ca oricând trecerea la un statut superior de siguranţă şi independenţă energetică, alimentară şi strategică.

    Iată cum a explicat noul concept Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei şi responsabil pentru Relațiile interinstituționale și previziune:

    Cu noua viziune putem identifica tendinţele majore existente, putem explora noi alternative şi elabora noi politici orientate spre viitor, pentru a face Europa mai rezilientă. Astfel vom sprijini şi tranziţia noastră către un viitor mai ecologic, mai digital şi mai echitabil.

    Raportul de Analiză Prospectivă Strategică pentru anul 2022 identifică zece domenii-cheie de acţiune, în care este necesar un răspuns politic. Printre acestea se află întărirea autonomiei strategice în sectoarele esențiale, gestionarea strategică a aprovizionării Europei cu materiale critice, o nouă putere de reglementare şi standardizare, adaptarea sistemelor de educație și formare la rapida transformare tehnologică, investiţiile, un nou cadru de monitorizare şi noi regulamente pentru piaţa unică europeană. Nu în ultimul rând, promovarea unei securități cibernetice solide.


  • Măsuri de garantare a siguranței furnizării de gaze în UE

    Măsuri de garantare a siguranței furnizării de gaze în UE

    Recent, în Parlamentul European s-a supus la vot o propunere de Regulament care să modifice un Regulament mai vechi privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze. Conflictul din Ucraina a afectat grav furnizarea gazelor în UE. Comisia a prezentat o propunere legislativă prin care introduce obligația de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80 % pentru iarna următoare și de 90 % pentru anii următori. Pentru a răspunde preocupărilor legate de prețurile la energie care se mențin la un nivel ridicat, Comisia a adoptat, de asemenea, o comunicare în care stabilește ce opțiuni există pentru a se interveni pe piață la nivel european și național și evaluează avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni.

    Ce prevede propunerea legislativă aflăm de la Maria Grapini, europarlamentar:




    Regulamentul votat în Parlamentul
    European vorbește de înmagazinarea gazelor care contribuie la securitatea
    aprovizionării prin asigurarea unor rezerve suplimentare în caz de cerere mai
    mare sau de întrerupere a aprovizionării, constituirea unor stocuri suficiente
    în instalațiile de înmagazinare care care sigur conduce la siguranța
    aprovizionării cu gaze.

    Întrucât întreruperile aprovizionării cu gaze de conduct
    pot apărea în orice moment trebuiesc introduse și asta este prevăzut în acest
    Regulament , nivelul de constituire a stocurilor în unitățile de înmagazinare
    din UE , și când vorbim din UE vorbim din toate cele 27 de state, pentru ca
    iarna 2022-2023 să nu creeze problem cetățenilor.

    Eu am votat acest Regulament,
    votat în regim de urgență tocmai pentru că sunt necesare măsuri care iau și
    timp pentru asigurarea stocurilor, depozitelor, înmagazinarea, pentru sezonul
    rece următor.Cred că acest Regulament trebuie cu atenție citit și de Guvernul
    României și de accesat toate măsurile care sunt prevăzute în Regulament pentru
    a nu păți ca și în acest sezon de iarnă-primăvară, în care românii să ajungă să
    plătească prețul cel mai mare și sigur știm bine că de multe ori, mulți cetățeni
    din România au suportat frigul, au stat în frig din lipsa banilor pentru a
    plăti încălzirea, pentru a plăti electricitatea, gazul.




  • ANCOM: Roam like at home – Tarife reduse de la 1 iulie 2022

    ANCOM: Roam like at home – Tarife reduse de la 1 iulie 2022

    Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) a anunțat că,
    începând cu data de 1 iulie
    2022 intră în vigoare un nou regulament privind roamingul în rețelele publice
    de comunicații mobile în interiorul Uniunii (Regulamentul (UE) 2022/612 al
    Parlamentului și al Consiliului din 06 aprilie 2022 privind roamingul în rețele
    publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii), care extinde regulile
    actuale și aduce noi completări.



    Astfel, pe lângă reducerea tarifelor reglementate la nivel de gros și asigurarea accesului utilizatorilor la servicii de aceeași calitate în toate statele membre, sunt prevăzute noi obligații de informare în sarcina operatorilor, atât în ceea ce privește tarifele aplicate, cât și pentru asigurarea accesului la serviciile de urgență pentru toți utilizatorii, incluzând aici și persoanele cu dizabilități.


    Tarife aplicabile începând cu 1 iulie 2022


    Noul Regulament prevede reduceri
    treptate ale plafoanelor tarifelor reglementate la nivel de gros, care sunt
    tarifele maxime pe care un operator vizitat le poate percepe de la celălalt operator
    în timpul roamingului, începând cu 1 iulie 2022.


    De
    asemenea, începând cu această
    dată, în
    cazul depășirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în
    UE/SEE, vor scădea și suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior,
    astfel că până la sfârșitul anului 2022 se aplică următoarele valori:


    -suprataxa pentru date – 2 Euro/GB, fără TVA;


    -suprataxa pentru apelurile primite – 0,55 eurocenţi/minut, fără TVA;


    -suprataxa pentru apelurile efectuate – 2,2 eurocenți/minut, fără TVA;


    -suprataxa pentru SMS-urile trimise – 0,4 eurocenți/SMS, fără TVA.


    Suprataxele se vor aplica
    la depășirea volumului de consum rezonabil.


    Calculator limită date Roam like at home: aplicație ANCOM


    Pentru a facilita estimarea volumului de date pe care utilizatorii le pot consuma
    în roaming în UE/SEE fără suprataxă, ANCOM a dezvoltat o aplicație de tip widget,
    accesibilă aici, ce va fi actualizată cu noile tarife începând cu 1 iulie 2022.


    Alte modificări aduse de Regulamentul (UE) 2022/612


    Principalele noutăți aduse de noul
    cadru legislativ se referă la asigurarea aceleiași calități a serviciilor de
    comunicații electronice, precum cea de care utilizatorul beneficiază în țara sa
    de origine, dacă rețelele și tehnologiile necesare sunt disponibile și în
    rețeaua din statul membru vizitat. Acest aspect presupune că un utilizator al
    serviciilor de roaming care are acces la serviciile 5G în statul de origine ar
    trebui să aibă acces la același tip de servicii în roaming, dacă acestea sunt
    disponibile în statul membru vizitat.


    De
    asemenea, prevederile noului Regulament
    vizează creșterea gradului de informare a utilizatorilor cu privire la tipurile
    de servicii care pot genera costuri suplimentare, cum ar fi apelarea liniilor
    telefonice pentru clienți, a serviciilor de asistență sau a companiilor de
    asigurări. Aceste servicii pot fi gratuite sau pot avea un tarif mai mic în cazul
    unui apel din țara de origine, în timp ce în roaming se pot aplica majorări tarifare.








    Tot
    pentru creșterea gradului de informare a utilizatorilor, sunt prevăzute obligații
    de informare prin intermediul SMS-urilor în legătură cu costurile suplimentare
    care se aplică în cazul utilizării serviciilor de roaming în rețelele
    non-terestre, care sunt de obicei utilizate pentru conexiuni mobile la bordul
    avioanelor și al vapoarelor și nu intră sub incidența normelor privind
    roamingul.


    Suplimentar
    față de notificările transmise utilizatorilor la atingerea unui prag de 80% din
    plafonul financiar/de date implicit (în valoare de 50 de euro, fără TVA) și la
    momentul în care plafonul financiar sau
    de volum ar urma să fie depășit, Regulamentul prevede că furnizorul trebuie să
    transmită o notificare suplimentară pe dispozitivul mobil al clientului dacă
    acesta consumă mai mult de 100 de euro într-o perioadă lunară de
    facturare, fără TVA. Notificările respective indică procedura care trebuie
    urmată în cazul în care clientul dorește continuarea furnizării serviciilor
    respective, precum și costurile asociate fiecărei unități suplimentare care
    urmează să fie consumată. Dacă utilizatorul nu răspunde conform instrucțiunilor
    primite, furnizorul de servicii de roaming sistează imediat furnizarea și facturarea către
    client a serviciilor de date în roaming. Utilizatorul poate solicita
    continuarea sau reluarea furnizării serviciilor.


    La
    intrarea într-un stat membru, furnizorii de servicii de roaming se asigură că clienții
    serviciilor de roaming sunt
    informați în mod adecvat cu privire la mijloacele de acces la serviciile de
    urgență în statul membru vizitat, inclusiv cu privire la mijloacele alternative
    de acces la aceste servicii disponibile persoanelor cu dizabilități.


    Aplicabilitate



    Regulamentul (UE) 2022/612 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii se aplică pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data de 1 iulie 2022, cu excepția unor prevederi referitoare la informarea utilizatorilor care vor intra în vigoare începând cu data de 1 iunie 2023. Informații complete sunt disponibile aici.

    Sursa ANCOM

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Începând din 16 februarie 2019, se aplică la nivelul UE, Regulamentul (UE) privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană.

    Scopul principal al Regulamentului este să elimine patru tipuri de formalităţi birocratice cu privire la unele documente oficiale.