Tag: reintregirea familiei

  • Informaţii despre reîntregirea familiei

    Informaţii despre reîntregirea familiei

    Inspectoratul General pentru Imigrări oferă informaţii
    pentru cei interesaţi de reîntregirea familiei. Astfel, dacă sunteţi cetăţean
    al unui stat din afara Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European puteţi obţine reîntregirea
    familiei doar dacă sunteţi posesorul unui permis de şedere temporară valabil un
    an, al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene, al unui permis ICT, al unui
    permis mobile ICT, al unui permis de şedere pe termen lung sau sunteţi
    beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare. Pentru a vă
    aduce familia în România trebuie mai întâi să obţineri avizul Inspectoratului
    General pentru Imigrări, pentru care aveţi nevoie de următoarele documente:
    cerere, certificat de căsătorie/certificat de naştere sau după caz, dovada
    legăturii de rudenie, eliberate de autorităţile competente, traduse şi
    supralegalizate sau apostilate în
    condiţiile legii, o declaraţie din care să reiasă că membrii de familie
    vor locui împreună cu dumneavoastră, copia documentului care atestă dreptul dvs
    de şedere pe teritoriul României. La toate acestea se mai adaugă dovada
    deţinerii legale a spaţiului de locuit, dovada mijloacelor de întreţinere şi a
    asigurării în sistemul de asigurări de sănătate, dar şi o declaraţie scrisă a
    persoanei care deţine împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor
    pentru care se solicită reîntregirea familiei. Cerera de reîntregire a familiei se va soluţiona în
    termen de cel mult 3 luni de la data depunerii. Pasul următor pentru
    reîntregirea familiei este obţinerea vizei de lungă şedere, de la misiunile
    diplomatice şi oficiile consulare ale României din statul în care membrii dvs
    de familie au reşedinţa.


    În cazul
    reîntregirii familiei cu cetăţeni români, membrii de familie ai acestora vor solicita viza de lungă şedere direct misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare ale României din statul în care au
    reşedinţa. Solicitarea de viză pentru membrii de familie ai cetăţenilor români,
    va fi însoţită de certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile române,
    ori dupa caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de
    partener. Solicitarea de viză pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor
    români care fac dovada că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat
    membru în această calitate, va fi însoţită de documente care atestă că
    sunt înregistraţi cu drept de rezidentă
    în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român.
    Membrii de familie ai cetateanului non-EU/SEE trebuie să depună următoarele
    documente pentru obţinerea vizei de lungă durată pentru reîntregirea familiei:
    comunicarea Inspectoratului General pentru Imigrări, dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei, certificatul
    de cazier judiciar. In cazul
    reîntregirii familiei cu cetăţeni români este nevoie de certificat de căsătorie
    eliberat de autorităţile române sau
    dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener,
    dovada asigurării medicale şi certificatul de cazier.



    Viza de lungă şedere se acordă pentru o perioada
    de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii.

  • Jurnal românesc – 20.09.2017

    Jurnal românesc – 20.09.2017

    Senatul şi Camera
    Deputaţilor au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua
    lege a educaţiei din Ucraina. Parlamentarii români anunţă că urmăresc ‘cu
    îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada
    Supremă a Ucrainei a acestei legi, care limitează drastic dreptul la educaţie
    în limba maternă pentru etnicii din Ucraina, inclusiv cei români. Ei fac un
    apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii şi respectarea
    strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale,
    a acordurilor multilaterale şi bilaterale la care Ucraina este parte. Noua lege
    prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
    în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.


    Şi ministrul
    român de externe, Teodor Meleşcanu şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația
    şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, în urma adoptării noii legi
    privind educația. În timpul unei întrevederi, marţi, cu omologul ucrainean,
    Pavlo Klimkin, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York, şeful
    diplomației române a subliniat necesitatea luării unor măsuri menite să asigure
    respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în
    context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se
    va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților
    române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu
    fie afectate de noile norme. Cei doi miniştri au trecut în revistă şi situația
    din estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva trimiterii unei eventuale misiuni
    internaționale de menținere a păcii, şi s-a agreat ca orice astfel de demers să
    respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.


    Studenţii români
    din Franţa pot aplica pentru bursa anuală Ierunca-Lovinescu, în
    valoare de 500 de euro lunar, pentru un stagiu de 10 luni consecutive, informează
    Ministerul Afacerilor Externe. Pentru a beneficia de această bursă, candidații
    trebuie să elaboreze o lucrare de cercetare într-unul dintre domeniile:
    constituirea, evaluarea şi conservarea patrimoniului emigraţiei româneşti;
    studierea documentelor privitoare la exilul românesc; studierea moştenirii
    culturale Ierunca-Lovinescu şi a importanţei acesteia pentru spaţiul cultural
    francez şi european; studierea influenţelor pe care exilul românesc în Franţa
    le-a exercitat asupra mişcării intelectuale din România şi din diaspora
    românească; cercetarea contribuţiei diasporei la dezvoltarea patrimoniului
    cultural românesc. Dosarele de candidatură se trimit prin poştă sau se depun
    personal la sediul Ambasadei României în Franţa sau la sediul MAE din Bucureşti
    până pe 13 octombrie.


    În cadrul unei
    declaraţii în plenul Camerei inferioare a Parlamentului, deputatul liberal Daniel
    Olteanu i-a cerut prim-ministrului Mihai Tudose să vină în faţa legislativului
    cu un plan concret de măsuri, prin care românii de peste hotare să fie
    stimulaţi să se întoarcă în ţară şi să îşi reîntregească familiile. Pe lângă
    oferirea de facilităţi fiscale tuturor celor care îşi trimit în ţară salariile
    câştigate în străinătate, deputatul consideră că şi profiturile companiilor de
    stat, cel puţin în parte, pot fi utilizate pentru crearea unui fond care să
    susţină acest demers. Potrivit lui Olteanu, românii de peste graniţe reprezintă
    cel mai important investitor din ţară, iar aceştia trebuie să fie trataţi cu
    respect pentru zecile de miliarde de euro trimise acasă.