Tag: relansare

  • Amendamente pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ

    Amendamente pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ

    Amendamentele europarlamentarului Victor Negrescu (PSD/S&D), privind alocarea de resurse financiare pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ au fost votate în Parlamentul European. Membrii Comisiilor pentru Bugete şi pentru Afaceri Economice din Parlamentul European au votat într-o şedinţă comună amendamentele prin care se recomandă alocarea a minimum 10% pentru educaţie şi a 2% pentru sectorul cultural şi creativ în Planul European pentru Relansare şi Rezilienţă.



    Am susţinut de la începutul pandemiei faptul că orice relansare economică şi socială reală trebuie să pornească de la educaţie şi de la formarea adulţilor pentru această perioadă plină de provocări. Creşterea competenţelor digitale, îmbunătăţirea nivelului de pregătire, adaptarea profesiilor la noul context, modernizarea şcolilor şi universităţilor, accesul tuturor la infrastructură şi educaţie digitală de calitate sunt doar câteva din aspectele care trebuie prioritizate în planurile naţionale de relansare şi rezilienţă, a declarat Negrescu.



    Tot în această logică, industriile cele mai atinse de pandemie, printre care se numără sectorul cultural şi creativ, turismul şi HORECA, trebuie sprijinite consistent. Nu în ultimul rând, IMM-urile trebuie să beneficieze de un sprijin activ şi adaptat nevoilor curente. Pornind de la aceste recomandări, statele membre, şi includ aici România, trebuie să îşi dezvolte planuri naţionale care să ţină cont de solicitarea instituţiilor europene, a adăugat Victor Negrescu.



    S-a decis, de asemenea, alocarea a 20% pentru dezvoltarea sectorului digital european, 40% pentru protejarea mediului, dar şi a minimum 7% pentru sectoarele prioritare. Tot în cadrul documentului aprobat sunt prevăzute obiective esenţiale pentru finanţarea schemelor de sprijin precum Garanţia Europeană pentru Tineret şi Garanţia Europeană pentru Copii.

  • Investiţi în România!

    Investiţi în România!

    La şase ani de la declanşarea devastatoarei crize pornită din Statele Unite şi propagată, practic, în întrega lume, economia mondială e, încă, în convalescenţă.



    Recent, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a avertizat că recuperarea economică este tot mai inegală. Astfel, Statele Unite şi Marea Britanie par să îşi consolideze ieşirea din criză, în timp ce ţările din zona euro continuă să fie blocate într-o situaţie fragilă. Există, de aceea, în proporţie de 40%, riscul ca zona monedei unice să reintre în recesiune. Evoluţia prognozată de d-na Lagarde ar fi generată de contracţia economiei italiene, la 0,2 procente, creşterea neînsemnată a Franţei, 0,4, şi slăbirea economiei germane, motorul zonei euro, la numai 1,4% în 2014.



    FMI îndeamnă băncile din Europa să-şi revizuiască fundamental modelul de afaceri, fiindcă, deocamdată, nu sunt capabile să sprijine relansarea economică. Din fericire neconfirmate până acum, circulă zvonuri privind retragerea unor nume mari de pe piaţa bancară din România.



    Chiar dacă aceasta n-a avut loc, reticenţa bancherilor de mai a pompa masiv credite în economie este recunoscută de însuşi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea: “Noi, ca bănci, suntem interesate — deşi poate noi nu avem ca obiectiv principal relansarea economică – să găsim clienţi cărora să le dăm credite, acesta fiind obiectivul nostru principal. În acest context, revin şi spun că noi suntem interesaţi în creditare, pentru că altfel nu am putea să ne justificăm existenţa. Din păcate, momentul actual este unul destul de complex.”



    Ministrul Economiei, Constantin Niţă, apreciază că, pentru a intra în rândul economiilor avansate, România ar avea nevoie de un ritm anual de creştere de 5%. Momentan, însă, acesta nu poate depăşi 2-3 procente: “Deocamdată, nu cred că putem să avem o creştere mai mare de 2-3%. Contextul economic nu ne este favorabil. Sigur, acesta variază. Este posibil ca anul viitor să fie mai bun. În al doilea rând, nu poţi să faci performanţă şi să mergi pe piaţa externă când lucrezi cu echipamente care au 40-50 de ani.”



    Vestea bună e că exporturile româneşti ar putea depăşi anul acesta pragul de 50 de miliarde de euro, după ce, în 2013, au ajuns la recordul de 49 de miliarde. În plus, investiţiile străine directe au crescut cu 27% în primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară a lui 2013, şi, potrivit Băncii Naţionale, valoarea acestora a depăşit 1,4 miliarde de euro.