Radio România Internațional

Tag: relatii comerciale

  • Acord UE-China pentru protejarea a 100 de indicaţii geografice

    Acord UE-China pentru protejarea a 100 de indicaţii geografice

    Oficialii europeni și chinezi au încheiat negocierile
    privind un acord bilateral care va proteja 100 de produse din Uniunea Europeană
    și 100 de produse din China, împotriva imitațiilor. Acordul este un exemplu de
    cooperare între Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, reflectând
    deschiderea şi aderarea celor două părţi la normele internaţionale ca bază
    pentru relaţiile comerciale. Pe lista produselor care urmează să fie protejate
    în China, se află vinul românesc de Cotnari. Astăzi vorbim despre importanţa acest
    acord bilateral pentru Uniunea Europeană şi aflăm care sunt perspectivele
    companiei Cotnari în ceea ce priveşte exporturile de vinuri pe piaţa chineză.



    (Interviu cu Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Constantin Deleanu, preşedintele companiei Cotnari)


  • O nouă înţelegere cu Iranul

    O nouă înţelegere cu Iranul

    Europenii vor crea o entitate specifică pentru a putea continua relaţiile comerciale cu Iranul, în special achiziţia de petrol, şi a scăpa, astfel, de sancţiunile americane, a anunţat şefa diplomaţiei Uniunii, Federica Mogherini. Declaraţia a fost făcută după o reuniune la care au participat reprezentanţii celor şase ţări semnatare ale acordului nuclear – Marea Britanie, Franţa, Rusia, China, Germania şi Iran. Întâlnirea a avut loc la New York, cu ocazia Adunării Generale a ONU, ajunsă la a 73-a sesiune. Şefa diplomaţiei Uniunii, cu detalii despre noile discuţii privind acordul nuclear iranian: Având în vedere urgența și necesitatea unor rezultate concrete, participanții au salutat propunerile practice de menținere și dezvoltare a canalelor de plată, în special inițiativa de a înființa un vehicul special pentru facilitarea plăților legate de exporturile Iranului, inclusiv cele de petrol, şi importurile.



    Concret, statele comunitare vor înfiinţa o entitate juridică menită să faciliteze tranzacţiile financiare legale cu Iranul, a subliniat Federica Mogherini.


    Acest lucru va permite companiilor europene să continue relaţiile comerciale cu Iranul, în conformitate cu dreptul european, a adăugat oficialul european. Declaraţiile sale au fost făcute la o conferinţă comună de presă cu ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif.



    Practic, reuniunea a fost dedicată salvării acordului nuclear iranian semnat în 2015, după retragerea Statelor Unite. Preşedintele american, Donald Trump, a decis, în mai anul acesta, retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian, menit să împiedice Teheranul să se doteze cu bomba atomică şi, în paralel, să îl scoată din izolarea economică, prin ridicarea sancţiunilor împotriva sa. Între timp, Washingtonul a restabilit o serie de sancţiuni grele, vizând, de asemenea, companiile sau ţările străine care continuă să facă afaceri cu Iranul. Sub ameninţări, un mare număr de grupuri foarte prezente în Statele Unite au încetat orice activitate cu Iranul, de teama represaliilor Washingtonului.



    Pe 4 noiembrie, un nou val de sancţiuni americane va lovi direct exporturile iraniene de petrol şi operaţiunile bancare cu Iranul, care riscă să fie total deconectat de la circuitele financiare internaţionale.



  • A crescut excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA

    A crescut excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA

    Datele statisticii europene arată că în luna ianuarie excedentul comercial al Uniunii în relația cu Statele Unite a fost de peste 10 miliarde de euro, cu 600 de milioane mai mult față de aceeași lună din 2017. Practic, în prima lună din acest an, exporturile europene în Statele Unite s-au apropiat de valoarea de 32 de miliarde de euro, fiind în creștere cu 5.3 la sută. Au crescut și importurile cu 4.9 la sută, însă valoarealor s-a apropiat de 21 miliarde și jumătate de euro.


    Pe întreg anul trecut, excedentul Uniunii în comerțul cu americanii s-a apropiat de 121 de miliarde de euro, în creștere față de 2016 când valoarea a fost de 113 miliarde.

    Datele au fost publicate de Eurostat în plină dispută provocată de decizia președintelui american, Donald Trump, de a impune taxe de 25 la sută la importurile de oțel și de 10 la sută la cele de aluminiu. Liderul de la Casa Albă a afirmat că măsurile sunt necesare pentru a salva industria și locurile de muncă americaneși a promis flexibilitate prietenilor adevărați ai Statelor Unite. Pentru moment, Uniunea Europeană a fost scutită de la plata taxelor, iar liderii statelor membre au cerut soluţii pentru ca excepţia să devină permanentă.

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, crede că rezolvarea ar putea veni odată cu relansarea negociarilor privind încheierea Acordului de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite: Când preşedintele American se plânge de prea multe bariere şi tarife între Uniunea Europeană şi Statele Unite, îl pot înţelege. Nici noi nu suntem încântaţi. Este motivul pentru care, în urmă cu câţiva ani, am început negocieri comerciale cu Statele Unite. Ar trebui să revenim la aceste negocieri acum. Faceţi comerţ, nu război, domnule preşedinte, a spus Donald Tusk.


    El a vorbit apoi și despre ce a însemnat prietenia dintre europeni şi americani de-a lungul timpului: Domnul Trump a anunțat că adevărații prieteni ai Americii vor fi excluși de la plata acestor taxe. As vrea să amintesc în acest context că lumea liberă a supraviețuit celor mai dificile decenii grație faptului că europenii și americanii au fost cu adevărat prieteni. Să prețuim așadar prietenia în loc să o punem la încercare, a conchis Donald Tusk.


    Negocierile privind încheierea Acordului de Liber Schimb au început în 2013, însă au intrat într-un punct mort la sfârșitul anului 2016, odată cu alegerea în fruntea Statelor Unite a președintelui Donald Trump.

    Denumită oficial Parteneriat Transatantic pentru Comerț și Investiții, înțelegea ar urma să ducă la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume cu nu mai puțin de 800 de milioane de locuitori. Acordul ar urma să includă 50 la sută din producţia industrial mondială, 30 la sută din comerţul internaţional şi 20 la sută din investiţiile străine directe.


  • Jurnal românesc – 19.10.2017

    Jurnal românesc – 19.10.2017

    Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, s-a
    întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu omologul său spaniol, Alfonso María
    Dastis. Cei doi au
    discutat, între altele, despre relaţiile comerciale bilaterale şi despre
    pregătirea primei şedinţe comune a Guvernelor de la Bucureşti şi Madrid.
    Ministrul Meleşcanu a evocat rolul foarte important pe care îl are comunitatea
    românească la dezvoltarea economică a ţării iberice şi a mulţumit omologului
    său pentru sprijinul autorităţilor spaniole în integrarea cetăţenilor români.
    Cu această ocazie, părţile au semnat un acord pentru prevenirea
    evaziunii fiscale şi eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe
    venit. Amintim că cei peste un milion de români care trăiesc în Spania formează
    cea mai numeroasă comunitate de
    străini din această ţară.




    Preşedintele
    Klaus Iohannis a criticat în termeni fermi recenta adoptare a Legii educaţiei
    în Ucraina. Într-o convorbire telefonică solicitată de omologul său ucrainean,
    Petro Poroşenko, preşedintele Iohannis a subliniat că legea produce efecte
    negative asupra dreptului la educaţie în limba maternă al persoanelor
    aparţinând minorităţilor, inclusiv cea română. Liderul de la Bucureşti a arătat
    că înainte de acest demers ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu
    reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina şi cu statele vecine. El i-a
    solicitat omologului său să îşi respecte angajamentele asumate constant faţă de
    partea română în ceea ce priveşte standardele internaţionale relevante în
    domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor şi a atras atenţia, totodată, că
    este important ca nivelul şi calitatea învăţământului în limba română să nu fie
    afectate de noile norme. La rândul său, preşedintele Ucrainei i-a transmis
    angajamentul ferm al autorităţilor de la Kiev pentru găsirea unei soluţii la
    problemele create de adoptarea legii, astfel încât drepturile persoanelor
    aparţinând minorităţii române de a învăţa în limba lor maternă să nu fie
    afectate.


    O caravană a jurnaliştilor din România,
    Republica Moldova şi Ucraina face, timp de o săptămână, vizite la mai multe
    instituţii publice din cele trei ţări care au implementat proiecte de
    investiţii cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Comun România -
    Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013. Reprezentanţii mass-media au vizitat Serviciul
    Vamal al Republicii Moldova, care, în parteneriat cu Agenţia Naţională de
    Administrare Fiscală din România, a implementat un proiect în valoare de 3,43
    de milioane de euro. Autoritatea vamală din Republica Moldova a înfiinţat, cu
    fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, un laborator vamal, care
    include atât o construcţie nouă dotată cu echipamente moderne de analiză a
    produselor petroliere şi alimentare, cât şi două autospeciale mobile care
    dispun de tehnică. Jurnaliştii
    din România, Republica Moldova şi Ucraina au făcut, totodată, o deplasare la
    Cetatea Soroca, care a fost restaurată în baza proiectului Bijuterii
    medievale: Hhotyn, Soroca, Suceava Mejekss. Prin acest proiect, de 3
    milioane de euro, au fost restaurate Cetatea Hotin, Cetatea Soroca şi Cetatea
    de Scaun din Suceava.

  • Jurnal românesc – 24.03.2017

    Jurnal românesc – 24.03.2017

    Premierii României şi
    Republicii Moldova, Sorin Grindeanu şi Pavel Filip, au discutat, joi, la Piatra
    Neamţ, în cadrul celei de a treia şedinţe comune de guvern, despre aglomeraţia
    din punctele de frontieră dintre cele două state vecine. Bucureştiul a anunţat
    că va creşte numărul personalului din vămi şi poliţia de frontieră. Premierul
    Sorin Grindeanu a mai anunţat că
    România va continua să ajute Republica Moldova şi este pregătită chiar să
    participe la privatizarea unor companii de stat de peste Prut, dacă
    autorităţile de la Chişinău continuă procesul de integrare europeană şi
    reformele începute.




    Deputatul PNL Mara Mareş a anunţat, joi, că s-a
    constituit un grup de lucru care pregăteşte un pachet legislativ pentru
    aducerea tinerilor în ţară după finalizarea studiilor în străinătate, dar şi
    pentru cei care doresc să plece din România pentru a lucra în afara graniţelor.
    Din acest grup fac parte şi reprezentanţi ai
    Ligii Studenţilor români care studiază în străinătate. Pachetul vizează facilităţi fiscale pentru
    companii care angajează tineri români, studenţi în străinătate care doresc să
    se întoarcă acasă după finalizarea studiilor; o simplificare a procesului de
    echivalare a diplomelor de studii pentru cei care au absolvit în străinătate; introducerea unor burse care să reprezinte un parteneriat între stat şi
    companii româneşti sau companii internaţionale care activează în România care
    vizează trimiterea studenţilor în străinătate, cu obligativitatea acestora de a
    se întoarce şi munci în acea companie care i-a plătit studiile.




    Relaţiile comerciale cu Marea Britanie, principala ţară
    de destinaţie pentru carnea românească, sunt puse sub semnul întrebării în
    contextul în care Regatul Unit va părăsi
    UE, prin urmare nu se mai supune principiului liberei circulaţii a mărfurilor
    între statele membre. Anul trecut
    România a trimis carne în Marea Britanie în valoare de 43,7 mil. euro, ceea ce
    reprezintă 18% din valoarea totală a exporturilor de carne şi organe
    comestibile din 2016, potrivit datelor provizorii furnizate de Institutul
    Naţional de Statistică (INS). România a importat aproape de trei ori mai multă
    carne faţă de cât a exportat în 2016.




    S-a dat startul celei de-a IX-a
    ediţii a Programului de tabere ARC,organizat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) în
    colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului. In 2017 participă 2000 de elevi şi tineri
    români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, precum şi din
    diasporă. Inscrierile se pot face până la data de 1 mai 2017, la misiunile
    diplomatice sau directe la MRP, prin intermediul adresei de email: taberearc@mprp.gov.ro.
    Pentru grupurile din diasporă au fost alocate 600 de locuri, iar în cazul în
    care ele nu vor fi ocupate până la data menţionată, acestea vor fi relocate
    participanţilor din comunităţile istorice. Activităţile organizate în cadrul
    programului se vor axa pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba
    română, stimularea spiritului de competiţie în rândul tinerilor români de
    pretutindeni, informarea participanţilor asupra istoriei românilor şi
    aprofundarea cunoştintelor de cultură şi civilizaţie românească.




    Pe 26 martie, în ultima duminică a lunii martie, România
    va trece la ora de vară, ora 3:00 locală devenind ora 4:00. Astfel, ziua va fi
    cea mai scurtă a anului, cu 23 de ore în loc de 24. Sistemul ‘orei de
    vară’ are drept scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din
    zi. Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al
    tonusului fizic şi psihic. Totodată, se economiseşte energia electrică necesară
    iluminatului artificial. În prezent, schimbarea orei, primăvara şi toamna,
    respectiv trecerea la ora de vară şi la ora de iarnă, este folosita în peste
    100 de ţări din lumea întreagă.