Radio România Internațional

Tag: relatii diplomatice

  • Rusia denunță acordul privind deschiderea consulatului de la Rostov

    Rusia denunță acordul privind deschiderea consulatului de la Rostov



    Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a luat notă de publicarea Hotărârii Guvernului Federației Ruse privind denunțarea Acordului bilateral încheiat în 2005 privind deschiderea Consulatului General al României la Rostov-pe-Don. Partea română nu a fost încă notificată oficial cu privire la această decizie, mai precizează MAe



    În prezent, în afară de Ambasada României la Moscova, pe teritoriul Federației Ruse funcționează Consulatul General al României la Rostov-pe-Don și Consulatul General al României la Sankt Petersburg.

  • Retrospectiva săptămânii 14.05 – 20.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 14.05 – 20.05.2023

    Klaus
    Iohannis la Summitul Consiliului Europei


    Președintele
    Klaus Iohannis a participat, marți și miercuri, alături de sefi de stat şi de
    guvern din 46 de ţări membre ale Consiliului Europei și de liderii Uniunii
    Europene, la al patrulea summit al CoE de la Reykjavik, în Islanda.
    Unitate şi sprijin pentru Ucraina au fost cuvintele-cheie care au
    dominat discuțiile. Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul reuniunii, că ţările
    democratice susţin Ucraina şi pe cetăţenii săi.

    Războiul Rusiei este un atac
    asupra valorilor şi principiilor noastre comune. Dar această criză, cea mai
    severă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a catalizat unitatea
    noastră şi hotărârea de a apăra modul de viaţă democraticˮ – a mai spus Klaus
    Iohannis. Șeful statului a coprezidat o masă rotundă cu tema Protejarea
    democraţiei în vremuri de încercare, precizând că în ultimii ani,
    continentul s-a confruntat cu multe provocări, începând cu lupta împotriva
    pandemiei de COVID-19, dar şi cu un val masiv de dezinformare, care a permis
    renaşterea naţionalismului accentuat.

    Klaus Iohannis: Discursul
    de instigare la ură, mai ales pe platformele de social media, dezinformarea,
    manipularea, violenţa împotriva jurnaliştilor, influenţele maligne sunt doar
    câteva exemple ale efectelor acestor crize în întreaga Europă. Valorile
    democratice, spaţiul civic, libertatea presei, diversitatea şi democraţia
    liberală sunt toate supuse presiunii pe continentul European.

    Pentru
    România, participarea la această reuniune a avut o semnificație aparte, pentru
    că în 2023 se împlinesc 30 de ani de când țara s-a alăturat ca stat membru cu
    drepturi depline instituției de la Strasbourg.



    Forum
    de Securitate la București


    Despre implicațiile războiului Rusiei împotriva Ucrainei
    s-a discutat și la București, în cadrul Forumului de Securitate din regiunea
    Mării Negre şi Balcani. Premierul
    Nicolae Ciucă a pledat pentru întărirea prezenţei NATO în regiunea Mării Negre,
    unde, din cauza ameninţărilor Rusiei, sunt puse în pericol libertatea
    circulaţiei maritime şi aeriene. Oficialii prezenți la eveniment au apreciat că
    toate ţările libere şi democrate trebuie să se implice în reconstrucţia
    Ucrainei după război, iar acest lucru presupune şi o eventuală reconstrucţie a
    Republicii Moldova. Prezent la forum, Igor Grosu, preşedintele legislativului
    de la Chişinău, a evidenţiat dinamica reformelor asumate şi şi-a exprimat
    speranţa ca UE să transmită până la finalul anului mesajul privind începerea
    procesului de aderare. El a apreciat ajutorul
    constant pe care l-a oferit România Chișinăului, fapt evidenţiat și de
    premierul moldovean, Dorin Recean.



    Grevă
    generală în învățământul românesc


    Sindicaliştii
    din învăţământ anunță, după ce au fost miercuri într-o grevă de avertisment de
    două ore, grevă generală începând de luni, pentru că în urma negocierilor, spun
    ei, nu s-au găsit soluții privind solicitările personalului din educaţie. Ei
    spun că profesorii nu mai pot trăi cu salarii de 2.000-2.600 lei (400 – 520 de euro) şi cer o poziţionare
    corectă în viitoarea grilă de salarizare. Aceștia vor, în principal, ca munca
    să le fie retribuită în conformitate cu importanţa ei socială. Potrivit lor,
    salarizarea personalului didactic de predare ar trebui să se realizeze în mod
    progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic şi să se
    instituie regula indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri
    publice cu rata inflaţiei. Profesorii solicită, de asemenea, plata orelor
    suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic, precum și
    creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei
    materiale şi a infrastructurii.

    Ministrul de resort, Ligia Deca, consideră că
    nu ar trebui puse în pericol în niciun fel structura anului școlar sau procesul
    educational și a promis că se va lupta atât pentru o salarizare decentă a
    profesorilor cât și pentru ca anul școlar să se desfășoare în condiții optime
    și să se finalizeze.

    Luni, când este anunțată greva generală, Senatul are
    programat votul final pentru
    pachetul de legi privind educaţia, ca for decizional.



    Previziuni
    economice de primăvară


    Cele
    mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene arată că România are
    printre cele mai bune creşteri economice în acest an, în comparație cu alte
    state comunitare, precum și o rată a șomajului mai mică. Mai mult, economia
    românească este stabilă şi recuperează mai ales datorită reducerii preţurilor
    la energie, a consumului şi a investiţiilor. Astfel, potrivit CE, PIB-ul țării
    ar urma să crească în acest an cu 3,2 procente şi cu 3,5% anul viitor.
    Inflaţia, care în 2022 era de 12 procente, va scădea la o singură cifră în
    acest an. Cât privește rata şomajului, CE previzionează că indicatorul va
    ajunge la 5,4 procente în 2023 şi la 5,1 în 2024. Iar deficitul bugetar ar
    putea scădea mai puţin decât media comunitară, la 4,7% în acest an și la circa
    4,4 procente anul viitor – mai estimează Comisia.



    75 de ani de relații diplomatice România – Israel


    Parlamentul de la București a marcat împlinirea a 75 de
    ani de relaţii diplomatice între România şi Statul Israel printr-o şedinţă
    solemnă. A fost pentru prima dată când un preşedinte al Parlamentului israelian
    a vorbit în faţa senatorilor şi deputaţilor români.

    Amir Ohana a subliniat
    legăturile profunde dintre cele două ţări şi faptul că, în cei 75 de ani,
    relaţiile bilaterale au fost consolidate în domenii precum tehnologie, turism
    sau economie. Amir Ohana a apreciat faptul că România a fost
    singura ţară din blocul comunist care nu a întrerupt relaţiile diplomatice,
    chiar dacă statul Israel s-a aflat aproape permanent într-un mediu ostil.

    Preşedinta interimară a Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat că România este
    un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului şi asumarea
    Holocaust-ului, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a
    apreciat că relaţia specială dintre România şi Israel este una bazată pe
    tradiţie, prietenie şi respect reciproc.

    La şedinţa solemnă au participat
    membri ai guvernului, ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, dar şi
    reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din România.


  • 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel

    75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel

    75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel, celebrați la Washington de reprezentanți ai Congresului, Departamentului de Stat al SUA și organizațiilor evreiești

    Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de parteneriat diplomatic neîntrerupt între România și Israel, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a organizat un dineu la care au participat, printre alții, reprezentanți ai Congresului american: Debbie Wasserman Schultz și Brad Schneider; ai Departamentului de Stat: ambasadoarea Deborah Lipstadt – reprezentant special pentru combaterea antisemitismului și Ellen Germain – reprezentant special pentru problemele Holocaustului; reprezentanți ai organizațiilor americano-evreiești: Ted Deutch, CEO, American Jewish Committee; Dan Mariaschin, CEO, B’nai B’rith International; Andrew Baker, director pentru afaceri internaționale, American Jewish Committee; Leah Pisar, membră în Consiliul Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, precum și ambasadorul României în Statul Israel, Radu Ioanid.

    România a fost printre primele țări care au recunoscut, acum 75 de ani, existența Statului Israel. De asemenea, România este singura țară din Europa de Est care a menținut relații diplomatice neîntrerupte cu Israelul începând din 1948, acum cele două state împărtășind un parteneriat de relevanță strategică.

    Parteneriatul dintre România și Israel a fost mereu o punte de legătură cu Statele Unite. Printre primii români care au ajuns pe țărmurile Atlanticului și au format comunități ale diasporei noastre în SUA au fost evreii români, la sfârșitul secolului al XIX-lea. După încheierea unui al doilea capitol întunecat din istoria noastră, odată cu prăbușirea comunismului în 1989, comunitatea evreiască din țara noastră a primit imboldul moral și material pentru renaștere. Luând măsuri pentru a retroceda proprietățile private și comunitare evreiești, pentru a plăti pensii pentru supraviețuitori, pentru a adopta și promova definiția de lucru a IHRA privind antisemitismul, pentru a face educația Holocaustului obligatorie prin lege, România a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea negării și denaturării tragediei evreiești din secolul trecut. Acești pași au fost posibili prin activitatea Comisiei Elie Wiesel, înființată în 2003, la crearea și succesul căreia Statele Unite au avut un rol proeminent.

  • Jurnal românesc – 24.10.2022

    Jurnal românesc – 24.10.2022

    Diplomaţii
    României și Lituaniei au fost împiedicați să ia cuvântul în cadrul reuniunii
    ONU pe tema aspectelor umanitare din Ucraina, care a avut loc la 21 octombrie,
    la New York.     Ministerul român al Afacerilor Externe transmite că regretă
    decizia Preşedinţiei Consiliului de Securitate al ONU, care este asigurată de
    reprezentanţii Gabonului, un stat situat în vestul Africii centrale. MAE român
    transmite că decizia este cu atât mai regretabilă cu cât Misiunea Permanentă a
    României pe lângă Naţiunile Unite fusese informată anterior că este înscrisă pe
    lista de vorbitori. Intervenţia României în cadrul reuniunii Consiliului
    de Securitate al ONU ar fi contribuit la o mai bună informare a membrilor
    Consiliului pe teme umanitare, precum gestionarea situaţiei celor peste 2,6
    milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România de la începutul
    războiului şi privind sprijinul acordat exportului de cereale din Ucraina prin
    care se ameliorează accesul la alimente şi se atenuează criza alimentară
    provocată de Rusia la nivel global, a arătat Bucureştiul. MAE a precizat
    că poziţia României a fost transmisă ulterior în scris, ca document oficial al
    sesiunii.




    Preşedintele
    Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, susţine că este nevoie de
    o lege a statisticii populaţiei pentru a asigura cadrul legal care să susţină
    calcularea numărului de cetăţeni rezidenţi între două recensăminte.     El a spus
    că această informaţie este esenţială în procesul de fundamentare a politicilor
    la nivel local. Din această perspectivă va trebui o altă abordare privind
    migraţia internaţională – nu numai din perspectiva evaluării cantitative a
    numărului de cetăţeni români plecaţi în străinătate mai mult de 12 luni (…)
    ci mai ales din punct de vedere al analizelor sociologice şi al identificării
    unui profil cultural la nivelul migraţiei internaţionale, a declarat
    Tudorel Andrei. Şeful INS a arătat că în jur de 4 milioane de români sunt în
    afara graniţelor, potrivit statisticii oficiale din România şi datelor oferite
    de Eurostat, Naţiunile Unite şi de studiile Organizației pentru Cooperare și
    Dezvoltare Economică – OECD. Aproximativ 19 milioane este populația României,
    potrivit datelor recensământului care s-a încheiat la finalul lunii iulie, faţă
    de peste 20 de milioane cât a fost în 2011. Primele rezultate ale
    Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 vor fi diseminate în
    cursul lunii decembrie, urmând ca datele complete să fie făcute publice la
    finalul anului 2023.




    Ambasadorul
    României la Roma, Gabriela Dancău, a efectuat, la finele săptămânii trecute, o
    vizită de lucru în San Marino cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare în
    acest stat.     Diplomatul român s-a întâlnit cu miniştrii afacerilor externe şi
    culturii din San Marino, Luca Beccara şi respectiv Andrea Belluzzi, cu primarul
    oraşului San Marino, Tomaso Rossini, şi cu directorul general al Agenţiei
    pentru Dezvoltare Economică, Denis Cecchetti. Ambasadorul a prezentat România
    şi pus accentul pe dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale, dar şi a
    celor culturale şi educaţionale, pe facilitarea contactelor dintre instituţii
    de învăţământ superior din România şi Universitatea din San Marino, precum şi
    pe încurajarea contactelor la nivel inter-uman, inclusiv prin înfrăţirea
    oraşului San Marino cu un oraş similar din punct de vedere economic şi cultural
    din România. Cele două părţi au evidenţiat contribuţia importantă a
    reprezentanţilor comunităţii româneşti, care sunt foarte bine integraţi în
    societatea sanmarineză, la dezvoltarea acestui stat şi a relaţiilor dintre cele
    două ţări. Gabriela Dancău şi ministrul afacerilor externe sanmarinez, Luca
    Beccara, au decis să organizeze o serie de evenimente comune în 2023, când se
    împlinesc 55 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi
    San Marino.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a anunţat rezultatele procesului de evaluare și
    selecție a beneficiarilor de granturi în cadrul programelor Sprijinirea
    educației în limba română şi Susținerea mediului asociativ românesc
    din afara granițelor.     Listele cu asociaţiile, fundaţiile, unităţile de
    cult şi organizaţiile neguvernamentale ale românilor din afara granițelor care
    au fost declarate eligibile se găsesc pe site-ul instituţiei dprp.gov.ro.
    Departamentul transmite că eventualele contestaţii se pot trimite prin e-mail
    la adresa proiecte@dprp.gov.ro, prin poștă cu confirmare de primire sau se pot
    depune direct la registratura DRP.


  • MAE: Notă verbală primită din partea Ambasadei Rusiei

    MAE: Notă verbală primită din partea Ambasadei Rusiei


    Ministerul Afacerilor Externe confirmă primirea unei Note verbale din partea Ambasadei Federației Ruse la București (înregistrată la MAE la data de 2 martie), prin care aceasta din urmă informează asupra unor acțiuni nefondate” nespecificate prin care s-ar fi încălcat drepturile sociale și de proprietate” ale unor cetățeni ai Federației Ruse rezidenți în România. Ambasada solicita MAE luarea de măsuri pentru încetarea și prevenirea acestor acțiuni. Nota în cauză nu prezintă caracteristicile unei note de protest.



    Întrucât Nota verbală respectivă nu conținea niciun fel de informație concretă privind cazuri de încălcări, MAE a solicitat telefonic imediat Ambasadei Federației Ruse, în dimineața zilei de 2 martie 2022, prezentarea unor exemple sau date care să ajute la înțelegerea situației și la stabilirea eventualelor demersuri necesare. Până la acest moment, precizările solicitate nu au fost primite la MAE.



    Distinct de cazul de față, MAE informează că a primit anterior, prin Notă verbală a Ambasadei Federației Ruse, o solicitare de sprijin pentru facilitarea accesului în România al unor transportatori de mărfuri înregistrați în Federația Rusă, în tranzit din Ucraina spre terțe destinații. În acest caz, conform practicii obișnuite, MAE a informat prompt autoritățile de resort pentru dispunerea demersurilor necesare și acordarea întregului sprijin.



    În concluzie, MAE nu deține date concrete despre situația semnalată de Ambasada Federației Ruse.



    MAE consideră că demersul Ambasadei, realizat în parametrii generali și fără oferirea de exemple concrete și probe care să susțină afirmațiile în cauză, precum și menționarea lui în mass-media de către reprezentanții misiunii diplomatice ruse sunt de natură să inducă în eroare opinia publică.



    MAE reamintește că Nota verbală reprezintă modalitatea obișnuită și cea mai larg utilizată de purtare a corespondenței diplomatice scrise, mai ales între misiunile diplomatice acreditate și ministerul afacerilor externe al statului acreditar.



    Comunicat MAE

  • București – Chișinău, relație specială

    București – Chișinău, relație specială

    La 30 de ani de la dobândirea independenței, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
    românfonă) este, încă, în căutarea unui viitor mai bun pentru cetățenii săi.
    Cetățeni în număr tot mai mic de la an la an, pentru că foarte mulți au ales să
    plece din țară și să caute
    o viață mai bună în Vest. Este o consecință tristă a politicii duse de-a lungul
    timpului de decidenții de la Chișinău. O politică ce a generat numeroase
    probleme, preponderent economice. Speranța în bine a renăscut, însă, odată cu venirea
    la putere a Maiei Sandu – un preşedinte reformator şi pro-european, determinat
    să modernizeze din temelii statul şi instituţiile sale. Șanse sunt, cu atât mai
    mari cu cât, la Chișinău, există acum un guvern care funcţionează în sincron cu
    preşedintele. Dar și un parlament unde există o majoritate, care, de asemenea,
    susţine acest efort de reformă. Iar sprijinul Bucureștiului pentru acest demers
    este prompt și necondiționat.

    Invitat la postul public de televiziune, șeful
    diplomației române, Bogdan Aurescu, reamintea că, pe 23 iulie a fost primul
    oficial european care a vizitat Chişinăul după momentul extrem de important al
    alegerilor anticipate parlamentare şi a discutat cu oficialii din Republica Moldova
    despre relansarea cooperării.

    Tot ce am făcut în acest an – și amintesc faptul
    că primul şef de stat care a vizitat Republica Moldova în decembrie anul
    trecut, după câștigarea alegerilor de către Maia Sandu, a fost preşedintele României,
    domnul Klaus Iohannis, spune Bogdan Aurescu, tot ce am făcut în acest an a fost
    să încercăm, după alegerile anticipate care au adus la putere această nouă
    majoritatea pro-reformistă şi pro-europeană, să susţinem acest efort de
    reformă.

    Putem spune că am ajuns într-un punct în care priorităţile de pe
    agenda bilaterală nu mai pot fi ocolite şi vedem că e un interes reciproc şi al
    elitelor deja, nu numai al cetăţenilor – pentru că multă vreme, practic,
    cetăţenii erau parcă înaintea autorităţilor, care din varii motive nu reuşeau
    să colaboreze şi nu reuşeau să materializeze toate acele porniri pe care le-au
    avut dintotdeauna populaţiile de pe ambele maluri ale Prutului – a apreciat la
    Radio România, comentatorul
    politic Vlad Ţurcanu, fost consilier prezidenţial la Chişinău:

    Autorităţile de la Chişinău au început din
    această toamnă, odată cu alegerile anticipate de la 11 iulie, odată cu
    instalarea unui nou guvern, ample reforme practic în toate domeniile şi sunt
    conştiente că fără contribuţia unor state prietene ca România nu va fi deloc
    simplu. Să luăm, de exemplu, criza gazelor, care putem spune că s-a încheiat
    deja, deşi mai sunt anumite reminiscenţe. Dar în acele zile de incertitudine au
    contat foarte multe lucruri, pentru climatul de la Chişinău şi pentru siguranţa
    eforturilor politice de la Chişinău, semnalele de susţinere venite de la
    Bucureşti şi alte capitale europene. Şi din punctul meu de vedere nu e puţin
    lucru să ştii că ai în caz de forţă majoră posibilitatea să primeşti gaz din
    România, printr-un gazoduct care a fost construit printr-o mare contribuţie a
    României. În Republica Moldova sunt multe vulnerabilităţi – în sistemul
    energetic, în cel informaţional, cel de securitate, care vor fi speculate de
    neprietenii Republicii Moldova în continuare. Asemenea riscuri, care au fost
    ignorate multă vreme, vor reapărea şi expertiza pe care o deţine România în
    aceste domenii şi în altele va fi de mare folos pentru transformările pe care
    le-am început aici în Republica Moldova.

    Guvernul proeuropean care a
    obţinut o largă majoritate în parlament – 63 de mandate din 101 – trebuie să
    dovedească că este capabil să pună în aplicare acele reforme pe care le-a promis
    şi, adaugă Vlad Țurcanu, pe măsură ce Republica Moldova iese din izolarea în care a
    fost introdusă în ultimii ani se prefigurează diverse proiecte, care vor da
    exemplu că Republica Moldova merge pe calea europeană şi va rezolva toate acele
    probleme care s-au acumulat. Iar ajutorul României este foarte important.

    Din
    nou, Vlad Ţurcanu: Sunt multe
    linii de cooperare. Miniştrii de externe ai României şi ai Republicii Moldova
    au semnat o foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare, cei ai
    educaţiei un acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor
    şi titlurilor ştiinţifice. Cel mai important lucru, însă, pe agenda pe
    infrastructură este reconectarea energetică a Republicii Moldova la sistemul
    electric al UE. Pentru că aici e una din acele vulnerabilităţi despre care vă
    vorbeam. Republica Moldova contractează energie electrică de la Termocentrala
    Termoelectrică de la Cuciurgan, care se află în stânga Nistrului, pe teritoriul
    nerecunoscutei republici nistrene. Şi asta tot timpul a turnat plumb în
    picioarele Republicii Moldova, pentru că a trebuit să fie foarte atentă în
    relaţiile cu Federaţia Rusă, pentru ca să nu rămână la un moment dat fără
    energie electrică.

    Foaia de parcurs menționată este foarte concretă și se referă la fiecare domeniu
    de interes în relația bilaterală. Documentul a fost semnat în cadrul recentei
    vizite oficiale pe care Maia Sandu a făcut-o la București, în contextul
    aniversării, în acest an, a 30 de ani de relații diplomatice între cele două țări.
    Un document care își propune să pună în practică în perioada următoare tot ceea
    ce este necesar pentru atingerea unor obiective majore: stimularea integrării
    europene a Republicii Moldova, realizarea interconectării mai profunde a acestei
    țări în spațiul UE, dar și stimularea dezvoltării economico-sociale, în așa fel
    încât cetăţenii moldoveni să
    beneficieze de standarde cu adevărat europene în tot ceea ce înseamnă viaţă,
    societate, administraţie și justiţie. Nu în ultimul rând, dorința comună este
    de consolidare a comunităţii de limbă, de cultură și de istorie.



  • Jurnal Românesc – 04.11.2021

    Jurnal Românesc – 04.11.2021

    Companiile din România au înregistrat 309.000 de noi locuri de muncă
    în primele zece luni ale anului, cu aproape 10.000 mai multe decât în tot anul
    trecut, a anunţat ministrul interimar al Muncii, Raluca Turcan. Potrivit acesteia,
    creşterea se datorează în mare parte măsurilor luate de la începutul pandemiei
    pentru susţinerea pieţei muncii. Turcan a arătat că în toată perioada crizei
    sanitare au fost alocaţi peste 7,7 miliarde de lei pentru a ajuta companiile şi
    că, astfel, au fost protejate 1,4 milioane de locuri de muncă. Ministrul a mai
    spus că pentru a-i sprijini pe angajatori să acopere lipsa forţei de muncă, în
    2022 Guvernul va majora la 100.000 numărul de avize acordate muncitorilor
    străini. Acest lucru nu înseamnă că 100.000 de lucrători vor veni în
    România, ci că dăm posibilitatea tuturor angajatorilor din ţară să apeleze la
    resursă umană din străinătate, dacă nu găsesc angajaţi români, astfel încât
    afacerile lor să nu intre în blocaj, a explicat Turcan. Anul acesta, contingentul
    de 25.000 angajaţi străini stabilit iniţial de Executiv a fost dublat pentru a
    suplini lipsa de angajaţi cu care se confruntă companiile româneşti.




    Peste 16.000 de persoane au vizitat, în octombrie, expoziţia
    Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane deschisă
    la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid, a anunţat Ambasada României în
    Spania. Manifestarea coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a României
    prezintă 838 de artefacte din colecţiile a 39 de muzee din România şi marchează
    140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.
    Expoziţia reprezintă o lecţie despre moştenirea culturală românească şi
    universală, dar şi despre convieţuire şi acceptare, pe care publicul spaniol
    doreşte să o afle. Interesul crescut pentru patrimoniul cultural ne determină
    să privim acest moment ca pe un punct de pornire şi pentru alte evenimente
    similare, care contribuie la construirea sănătoasă a imaginii României în afara
    ţării, a declarat ministrul interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu.
    Acesta le-a mulţumit tuturor românilor din Spania care contribuie la promovarea
    expoziţiei în rândul comunităţilor lor. Tezaure arheologice din România.
    Rădăcini dacice şi romane are loc cu
    Înaltul Patronaj al Regeleui Felipe al 6-lea al Spaniei şi al
    preşedintelui Klaus Iohannis şi poate fi vizitată până pe 27 februarie 2022.




    Libra Internet Bank anunţă că le plăteşte biletul de avion românilor
    din străinătate care îşi cumpără o locuinţă în ţară printr-un credit ipotecar.
    Potrivit instituţiei bancare, campania se derulează în perioada 1 noiembrie
    2021 – 31 ianuarie 2022, iar cei interesaţi vor primi contravaloarea biletului
    de avion, în limita a 1.500 de lei. CEO-ul Libra Internet Bank, Emil Bituleanu,
    a declarat că iniţiativa a apărut ca urmare a creşterii cererii de locuinţe în
    România venite din partea românilor care lucrează în afara graniţelor. El a
    arătat că singurul drum pe care solicitanţii trebuie să-l facă în România este
    cel pentru semnarea contractului, restul documentelor putând fi puse la
    dispoziţie în format digital. Banca este membră a grupului american de
    investiţii New Century Holdings şi este specializată în domenii precum
    profesiile liberale, dezvoltatorii imobiliari şi agribusiness-ul.


    A 4-a ediție a proiectului Europa într-un cerc literar.
    Întâlniri cu scriitori europeni contemporani, realizat de Biblioteca
    Europeană din Roma în parteneriat cu Accademia di Romania la Roma, are loc pe 5
    noiembrie la Institutul Goethe din capitala Italiei. Invitată este scriitoarea
    Doina Ruști, al cărei volum Omulețul roșu a fost publicat de
    editura Sandro Teti într-o nouă ediție în limba italiană în traducerea
    profesorului Roberto Merlo de la Universitatea din Torino. Autoare a 12 romane
    și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și
    apreciați scriitorii români. Cel mai recent roman al său este Paturi
    oculte, apărut anul trecut. Doina Ruşti a primit, printre altele, Premiul
    pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, în 2008, și Premiul Ion
    Creangă al Academiei Române, în 2009. În prezent, coordonează colecția
    Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține
    cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Proiectul
    Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni
    contemporani se desfășoară în perioada octombrie 2021 – iunie 2022 și
    reuneşte autori din 10 țări europene.


  • Cum se va poziţiona Uniunea Europeană faţă de noile autorităţi din Afganistan?

    Cum se va poziţiona Uniunea Europeană faţă de noile autorităţi din Afganistan?

    Au trecut mai bine de două
    săptămâni de când talibanii s-au instalat în palatul prezidenţial de la Kabul,
    preluând de facto, prin forţă, puterea în Afganistan. Modul abrupt în care s-a
    dizolvat fostul regim a surprins întreaga lume. În ţară s-a instalat o stare de
    confuzie, de nesiguranţă, iar oamenii se tem pentru viaţa lor şi a familiilor
    lor. Se anunţă o limitare drastică a drepturilor şi libertăţilor civice, iar
    drepturile femeilor sunt prima ţintă a noului regim. Se putea oare evita o
    astfel de situaţie? Ne răspunde eurodeputatul Gheorghe – Vlad Nistor, din
    grupul Partidului Popular European, membru al Comisiei pentru afaceri externe a
    Parlamentului European.

    În
    actuala criză, pe care o vedem cu toţii, şi în care nu Uniunea Europeană, ci
    Statele Unite cred că sunt principalul responsabil, totul ţine de faptul că
    retragerea trupelor, a ultimelor trupe, a ultimilor garanţi ai securităţii
    persoanelor rămase în Afganistan, s-a făcut într-un moment în care lucrurile nu
    erau în mod real pregătite, într-un moment în care erau foarte mulţi dintre
    colaboratorii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite şi tuturor ţărilor democratice
    în continuare în pericol. Lucrurile ar fi trebuit să fie mult mai bine organizate
    pentru a se evita o asemenea situaţie, cu atât mai mult cu cât în urmă cu
    destul de mulţi ani – dar în memoria colectivă episodul a rămas – în 1975, s-a
    întâmplat ceva comparabil atunci când Statele Unite s-au retras de la Saigon,
    la capătul războiului din Vietnam. Şi Uniunea Europeană, care încearcă astăzi
    să facă tot ce poate pentru a-şi extrage de acolo colaboratorii – cei care
    probabil că au salvat multe vieţi afgane şi multe vieţi occidentale în decursul
    ultimilor 20 de ani – poate că ar fi putut să organizeze acest proces cu mai
    multă atenţie şi mai din timp decât o face astăzi.

    În mai multe rânduri, talibanii
    şi-au făcut cunoscute câteva dintre principalele orientări pentru viitor, mai
    ales cu privire la aplicarea legii islamice în politica internă. În plan
    extern, noua putere a arătat deschidere mai ales către China şi Rusia, ţări
    interesate să dezvolte relaţii cu noii lideri de la Kabul fără a pune prea
    multe condiţii legate de drepturile omului. Am vrut sa aflăm cum se va
    poziţiona Uniunea Europeană faţă de noile autorităţi din Afganistan.

    Revine eurodeputatul Gheorghe – Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru
    afaceri externe a Parlamentului European.

    Josep Borrell, Înaltul Reprezentant şi vicepreşedinte al Comisiei
    Europene, a spus-o cât se poate de clar: în primul rând e vorba despre un
    dezastru, un dezastru la capătul căruia se va vedea foarte repede o schimbare a
    întregului puzzle geopolitic din zonă, este vorba de un dezastru care
    favorizează – poate, zicea el – prezenţa mai accentuată în zonă a Chinei, a
    Federaţiei Ruse şi a Turciei. Este un dezastru nu numai umanitar, pentru ca
    asta e deja clar pentru toată lumea, dar şi cu consecinţe geopolitice. Dacă
    înţeleg eu bine, în acest moment Uniunea Europeană nu este în niciun fel
    pregătită să accepte relaţii diplomatice stabile cu noile autorităţi, cu ceea
    ce vor fi noile autorităţi de la Kabul, pentru că nu ştim încă cu precizie cum
    vor arăta acestea. Uniunea Europeană, spunea Borrell, aşteaptă în continuare să
    vadă, în următoarele zile, săptămâni şi luni, cum se vor poziţiona aceste
    autorităţi faţă de lumea liberă şi care vor fi deciziile importante pe care
    aceste autorităţi le vor lua privind viaţa cotidiană în interiorul
    Afganistanului. Uniunea Europeană aşteaptă deocamdată şi nu am deloc
    convingerea că Uniunea Europeană va accepta foarte repede relaţii diplomatice
    normale cu autorităţile, cu ceea ce vor fi autorităţile de la Kabul.


  • 140 de ani de relații diplomatice România-Spania

    140 de ani de relații diplomatice România-Spania

    Cu
    ocazia împlinirii a 140 de ani de relații diplomatice România – Spania, Ministerul
    de Externe de la București a salutat
    aniversarea și a apreciat dialogul politic bilateral excelent caracterizat de
    viziuni comune şi de o convergenţă de puncte de vedere privind majoritatea
    temelor de pe agenda europeană şi internaţională. Potrivit unui comunicat al
    MAE, cele două state aflate la extremităţile frontierei UE şi NATO împărtăşesc
    obiectivul proiectării către Vecinătatea Uniunii, atât estică, cât şi sudică, a
    valorilor europene comune. În acest sens, protejarea drepturilor universale ale
    omului şi promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace
    paşnice rămân constante fundamentale ale cadrului de acţiune internaţională a
    celor două state.


    MAE apreciază că dincolo de dialogul la nivel politic, legăturile
    culturale şi lingvistice, marcate de latinitate şi dublate de o cooperare în
    creştere, precum şi convergenţa obiectivelor în plan european, aliat şi
    multilateral, au sprijinit evoluţia constantă a relaţiei bilaterale.     Ministerul
    de la București mai notează că cel mai important rol revine comunităţii româneşti
    din Spania, care a atins un nivel excepţional de integrare şi, astfel,
    reprezintă o adevărată punte de legătură între cele două ţări. Recent, Ministerul
    Incluziunii, Securității Sociale și Migrației de la Madrid anunța că numărul
    românilor din Spania la sfârșitul anului trecut depășea un milion, fiind cei
    mai numeroși rezidenți străini din această țară, din totalul de peste 5,8
    milioane. În context, MAE a subliniat că contribuţia cetăţenilor români
    stabiliţi în Regatul Spaniei este esenţială pentru funcţionarea economiei din
    ţara – gazdă, fiind facilitată de deschiderea societăţii spaniole.


    Și cooperarea
    economică bilaterală este importantă, la sfârșitul anului trecut fiind
    înregistrate în România peste 6.200 de companii cu participare de capital spaniol
    în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro. Spania ocupă, astfel, locul opt
    în clasamentul țărilor care au investit în România. Amintim că relaţiile
    diplomatice cu Regatul Spaniei s-au stabilit la 23 iunie 1881, la nivel de
    legaţie. În iunie 1913, George Cretzianu a fost numit trimis extraordinar şi
    ministru plenipotenţiar al României pe lângă Regatul Spaniei, fiind primul
    reprezentant diplomatic român rezident la Madrid. Relaţiile diplomatice
    bilaterale au fost întrerupte o perioadă în contextul istoric de după cel de-al
    Doilea Război Mondial. Nivelul de reprezentare în ambele ţări a fost ridicat la
    rangul de ambasadă în 1977. Spania s-a numărat printre primele ţări care au
    sprijinit activ parcursul euro-atlantic al României.



  • 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei

    140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei

    Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 23 iunie 2021, a 140 de ani de la stabilirea relației diplomatice româno-spaniole. La acest moment aniversar, dialogul politic excelent este caracterizat de un Parteneriat Strategic substanțial, de viziuni comune și de o convergență de puncte de vedere privind majoritatea temelor de pe agenda europeană și internațională, dinamica discuțiilor bilaterale fiind confirmată inclusiv prin consultările politice la București, din 3 februarie 2021, ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul spaniol al afacerilor externe, doamna Arancha González Laya.

    Aflate la extremitățile frontierei UE și NATO, România și Regatul Spaniei împărtășesc obiectivul proiectării către Vecinătatea Uniunii, atât estică, cât și sudică, a valorilor europene comune. În acest sens, atașamentul profund și consecvent pentru multilateralism și dreptul internațional, protejarea drepturilor universale ale omului și promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace pașnice rămân constante fundamentale ale cadrului de acțiune internațională a României și Spaniei.

    Dincolo de dialogul la nivel politic, legăturile culturale și lingvistice, marcate de latinitate și dublate de o cooperare în creștere, precum și convergența obiectivelor în plan european, aliat și multilateral, au sprijinit evoluția constantă a relației bilaterale. Cel mai important rol revine comunității românești din Regatul Spaniei, care a atins un nivel excepțional de integrare și, astfel, reprezintă o adevărată punte de legătură între cele două țări. Contribuția incontestabilă a cetățenilor români stabiliți în Regatul Spaniei este esențială pentru funcționarea economiei din țara-gazdă, fiind facilitată de deschiderea societății spaniole.

    Această afinitate ne motivează să continuăm drumul început cu 140 de ani în urmă și să explorăm noi modalități de cooperare, în perspectiva imediată a aniversării de 150 de ani.

    Scurt istoric al relațiilor diplomatice între România și Regatul Spaniei:

    Relațiile diplomatice cu Regatul Spaniei s-au stabilit la 23 iunie 1881, la nivel de legație. La această dată, primul reprezentant al guvernului spaniol, Pedro de Aladro y Kastriota, și-a prezentat la București scrisorile de acreditare ca însărcinat cu afaceri al Regatului Spaniei în Regatul României (1881-1883), rangul său fiind ridicat apoi la cel de ministru plenipotențiar și trimis extraordinar (1883-1884). La data de 15 iunie 1913, George Cretzianu a fost numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă Regatul Spaniei, fiind primul reprezentant diplomatic român rezident la Madrid. Relațiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte o perioadă în contextul istoric de după cel de-al Doilea Război Mondial. Nivelul de reprezentare în ambele țări a fost ridicat la rangul de ambasadă în 1977. Spania s-a numărat printre primele țări care au sprijinit activ parcursul euro-atlantic al României.

  • Chișinăul își relansează relațiile cu parteneri strategici

    Chișinăul își relansează relațiile cu parteneri strategici

    Aproximativ jumătate din cei aproape patru milioane de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și lucrează în străinătate. Lor – grație sumelor pe care le trimit acasă – li se datorează în mare măsură faptul că țara, marcată de numeroase cazuri de corupție, nu este în faliment. Și tot ei au înclinat masiv balanța, la jumătatea lunii noiembrie, în favoarea pro-occidentalei Maia Sandu, care a devenit astfel prima femeie ce ocupă această demnitate în fosta republică sovietică, majoritar românofonă.



    La scurt timp după ce rezultatele oficiale i-au confirmat victoria clară împotriva fostului lider de la Chișinău, socialistul prorus Igor Dodon, Maia Sandu și-a anunțat prioritățile – lupta împotriva corupţiei, reformarea instituţiilor şi consolidarea unui stat care să asigure un nivel de trai înalt pentru cetăţeni. Pentru a ieși din sărăcie, Republica Moldova are nevoie de investiții și locuri de muncă, astfel încât cei aflați acum în diaspora să poată reveni acasă pentru a reconstrui țara, spun analiștii. Are nevoie de sprijin extern și, în acord cu această direcție, încă din primele săptămâni de mandat, Chișinăul a început demersurile pentru a-și optimiza relațiile cu parteneri strategici, relații îngheţate în timpul mandatului lui Igor Dodon.



    Prima vizită oficială în Republica Moldova a fost cea a șefului statului român, Klaus Iohannis, vizită menită, conform administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti, să transmită un puternic mesaj de susţinere pentru noul lider de la Chişinău, dar şi unul de sprijin pentru cetăţenii Republicii Moldova în efortul de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare a parcursului european al ţării. Vizita are o valoare simbolică, după ce timp de cinci ani președintele Iohannis a ales să nu meargă în Republica Moldova.



    Lucrurile revin la normal în felul acesta, a apreciat la Radio România, Vlad Țurcanu, editorialist și comentator politic de la Chișinău, în ziua vizitei șefului statului român:

    “În termeni sentimentali, am putea spune că sângele apă nu se face, în sensul că oricâte accidente politice am avea aici, în Republica Moldova – şi nu suntem feriţi de aşa ceva niciodată în acest teritoriu cu nisipuri mişcătoare – la un moment dat se reinstaurează normalitatea din acest punct de vedere. Diplomatic, relaţiile sunt ridicate astăzi la cel mai înalt nivel, după ce, se ştie, domnul Iohannis a evitat să aibă raporturi politice şi diplomatice cu cel care a plecat din funcţia de preşedinte, Igor Dodon. Iar după întâlnirea de astăzi ne aşteptăm că se vor reînnoda şi alte legături care s-au menţinut într-o stare de apatie. Deşi relaţiile nu a fost întrerupte definitiv, ca în 2009, când a fost expulzat un ambasador al României, au existat blocaje artificiale în anumite domenii.



    Am reuşit în doar câteva săptămâni să deblocăm relaţiile cu vecinii noştri şi partenerii noştri strategici, România şi Ucraina, după o perioadă în care relaţiile la cel mai înalt nivel au fost îngheţate din cauza politicii ostile a guvernanţilor de la Chişinău atât faţă de București cât şi faţă de Kiev, a declarat Maia Sandu:


    “Un alt partener important cu care avem nevoie de o resetare a relaţiilor este UE. Dorim să relansăm procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice, care să transforme Moldova într-un stat european, un stat cu instituţii europene, cu şcoli europene, cu spitale europene, cu drumuri europene, cu un viitor european, care activează exclusiv în interesul tuturor cetăţenilor.



    Din cauza derapajelor nedemocratice ale Chişinăului la momentul respectiv, Bruxellesul a îngheţat în 2018 o mare parte din asistenţa financiară pentru Republica Moldova. Acum, decisă să relanseze această relaţie, Maia Sandu a avut întrevederi cu toți liderii de la Bruxelles. Și a primit asigurări că ţara sa va fi sprijinită de blocul comunitar în eforturile de reformă şi de consolidare a democraţiei, precum şi în lupta cu pandemia de COVID-19.



    Maia Sandu are nevoie în perioada următoare să-și consolideze poziţia politică la Chişinău, spune analistul Vlad Țurcanu. Vor fi, probabil, alegeri anticipate în acest an, astfel încât președintele să poată obţine, dacă se va putea, o majoritate parlamentară care să îi poată permite să aibă un guvern care să-i sprijine demersurile politice şi diplomatice:



    “E posibil, însă, ca acest prim an de mandat al Maiei Sandu să fie unul de sacrificiu: continuarea luptei cu Dodon şi cu alte rămăşiţe oligarhice încă destul de puternice, pentru că miliardul care a dispărut în 2014 s-a reîntors în Republica Moldova şi face ravagii din acest punct de vedere, în sensul că mulţi politicieni sunt cumpăraţi şi manevraţi după cum doreşte cineva, dar Maia Sandu este abia la începutul mandatului. Și, venită din stradă în cea mai importantă funcţie din stat, cred că încă are suflul, cu siguranţă are suflul care a proiectat-o în funcţia de preşedinte. Are de partea ei un sprijin popular uriaş în faţa alianţelor unor partide care nu doresc să piardă controlul asupra sistemului, asupra fluxurilor financiare, şi asta îi va ajuta probabil să obţină sprijinul politic, iar după aceea, n-am nicio îndoială şi din toate semnele care se cunosc, Uniunea Europeană o va sprijini prin instrumente politice şi financiare pentru a da consistenţă mandatului său. E o deschidere totală pentru Maia Sandu la Bruxelles. Cu siguranţă că în Occident se înţelege că Republica Moldova, dacă este lăsată în voia ei, va avea şi în viitor asemenea accidente istorice, ca acela al mandatului lui Igor Dodon.



    Deci, spune Vlad Țurcanu, e nevoie de un plan pentru Republica Moldova, pentru a o scoate din zona gri în care se afundă la răstimpuri, o dată la un deceniu.

  • Iohannis: “SUA vor avea în România un partener strategic și un prieten ferm”

    Iohannis: “SUA vor avea în România un partener strategic și un prieten ferm”


    Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi seara, la sediul Ambasadei SUA, la recepția oferită cu ocazia celei de-a 244-a aniversări a Zilei Independenței, că pandemia de coronavirus a pus la încercare ambele societăți, cea română și cea americană, și a arătat cât de importante sunt alianțele și parteneriatele.



    Iohannis a subliniat că parteneriatul strategic dintre Statele Unite ale Americii și România va continua la noi valențe, după întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său, Donald Trump, anul trecut, și a dat asigurări că SUA vor avea mereu în România un partener strategic și un prieten ferm.



    România răspunde prin solidaritate la provocările momentului. România rămâne puternic angajată într-o relație transatlantică, a mai declarat președintele Iohannis.



    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman: Statele Unite nu au un alt prieten mai bun decât România’



    La rândul său ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a declarat că Statele Unite sunt dedicate să susţină relansarea economică a României şi să consolideze securitatea economică a României, Vă cer tuturor să credeţi în voi înşivă şi într-o Românie mai bună, a afirmat diplomatul.



    Eu şi preşedintele Trump vă mulţumim că v-aţi alăturat nouă pentru a celebra această zi. Menţinem aceleaşi principii şi valori care au fondat naţiunea noastră. Toţi oamenii sunt creaţi egali, au drepturi inalienabile, iar printre ele se numără dreptul la viaţă, la libertate şi la urmărirea fericirii. E mai important ca oricând să reflectăm asupra acestor principii, a declarat ambasadorul SUA, potrivit news.ro.



    Avem o viziune comună privind unitatea transatlantică. Astăzi relaţiile noastre sunt mai puternice ca niciodată. SUA rămâne dedicată să consolideze statul de drept în România. Ne-am unit forţele să luptăm cu COVID-19. Suntem dedicaţi să susţinem relansarea economică a României şi să consolidăm securitatea economică a României, a subliniat Adrian Zuckerman. Diplomatul a amintit că luna trecută cele două state au sărbătorit 140 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.



    Diplomatul a precizat că Statele Unite vor folosi toate pârghiile pentru a susţine statul de drept, combaterea corupţiei şi a traficului de persoane. Vom avea acţiuni să sprijinim piaţa liberă. Preşedintele Ronald Reagan ne-a reamintit că putem persevera în perioade dificile. Mesajul său e mai valabil astăzi ca oricând. Cred în măreţia SUA, cred în măreţia României, cred în măreţia democraţiei, cred că un viitor mai bun este posibil şi sper ca oamenii să fie curajoşi, să apere democraţia. Vă cer tuturor să credeţi în voi înşivă şi într-o Românie mai bună. România nu are prieten mai bun ca SUA, iar Statele Unite nu au un alt prieten mai bun decât România, a conchis Zuckerman.

  • Noi reacţii după declaraţiile premierului Dăncilă privind ambasada României din Israel

    Noi reacţii după declaraţiile premierului Dăncilă privind ambasada României din Israel


    Inabilitate diplomatică, amatorism cras într-un domeniu atât de complicat cum este politica externă, calcul eronat privind avantajele unui astfel de gest, în acest registru a fost comentat intern anunţul făcut, la Washington, de premierul Viorica Dăncilă cu privire la mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.



    După ce a sancţionat ceea ce a numit deplina ignoranţă a premierului în materie de politică externă şi i-a reamintit că decizia finală privind ambasada îi aparţine lui, preşedintele Klaus Iohannis a început să cuantifice daunele provocate de anunţ. El a spus că acesta l-a determinat pe regele Abdullah al Iordaniei să-şi anuleze vizita pe care urma să o efectueze la începutul acestei săptămâni în România. Iar gestul liderului iordanian vine după criticile vehemente formulate de OEP.



    Klaus Iohannis: “Regele Iordaniei s-a simţit personal jignit de abordarea doamnei prim-ministru la acel congres din America şi a contramandat vizita. Este o reală problemă pentru România. România a construit o relaţie de încredere cu lumea arabă. Asta este una din puţinele constante, a fost cel puţin una din puţinele constante din politica externă a României”.



    Din contră, şeful de partid al primului ministru, liderul PSD Liviu Dragnea, susţine că mutarea Ambasadei României la Ierusalim ar aduce numai beneficii. Dragnea îi cere preşedintelui Iohannis să ia cât mai rapid o decizie în CSAT şi îi reproşează întârzierea numirii unui ambasador în Israel.



    Liviu Dragnea: “E nevoie de o discuţie în CSAT, care trebuie începută, purtată şi finalizată; doar schimbul de replici nu ajută. În acelaşi timp, o foarte mare problemă pe care noi o avem cu Statul Israel este generată de refuzul de doi ani de zile al preşedintelui Iohannis de a numi un ambasador român, cu toate că a primit mai multe propuneri din partea guvernului”. Din opoziţie, liberalii solicită demisia premierului, despre care spun că a afectat imaginea ţării.



    Liderul PNL Ludovic Orban: “La nivelul Uniunii Europene, cu siguranţă, imaginea României va fi profund afectată, pentru că îi readuc aminte doamnei Dăncilă că nu vorbeşte în calitate de persoană particulară, ci vorbeşte în calitate de premier al ţării care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi că orice declaraţie face, o face din această poziţie oficială”.



    Comentariile presei centrate pe problematica UE sunt defavorabile. “Anunţul primului ministru român a spart poziţia comună a UE şi ONU, conform căreia Ierusalimul aflat acum sub ocupaţia militară a Israelului trebuie să le revină deopotrivă Israelului şi Palestinei în cadrul unei viitoare soluţii a celor două state”, notează EUObserver. Publicaţia online consideră că anunţul a adus daune suplimentare politicii UE, întrucât România deţine în prezent preşedinţia de şase luni a blocului comunitar.



    Nu există, însă, doar reacţii negative la anunţul doamnei Dăncilă, făcut, amintim, duminică, la conferinţa Comitetului americano-israelian pentru politici publice de la Washington. Afirmaţiile sale au fost salutate de vicepreşedintele american Mike Pence şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu.


  • Relaţiile România – Rusia, în limita sancţiunilor UE

    Relaţiile România – Rusia, în limita sancţiunilor UE

    Sondajele de opinie pe teme de politică externă relevă că, dintre toţi marii actori internaţionali, Rusia suscită cea mai multă mefienţă printre români. Din perspectivă istorică, explicaţia sunt cele 12 invazii militare ruseşti în ultimele trei secole, anexarea, în 1940, de către Uniunea Sovietică, a teritoriilor româneşti răsăritene şi instalarea, după al doilea război mondial, la adăpostul tancurilor lui Stalin, a unui regim comunist-marionetă la Bucureşti. Azi, România e vecină cu republicile ex-sovietice Moldova şi Ucraina, amândouă devastate de secesionismul pro-moscovit, şi e avanpost răsăritean al NATO şi UE.



    Fidel valorilor promovate de aceste organizaţii, Bucureştiul n-a ezitat să pledeze atât pentru consolidarea prezenţei militare aliate în Europa de Est, cât şi pentru menţinerea sacţiunilor economice instituite de europeni contra Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea. Revenit, după doi ani, la şefia diplomaţiei române, în noul Executiv PSD-ALDE, Teodor Meleşcanu a declarat, pentru Radio România, că relaţiile dintre Bucureşti şi Moscova rămân în limita sancţiunilor decise de UE.



    Precizarea survine după ce ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, anunţase, pentru media ruse, că vor fi semnate trei programe de cooperare bilaterală, că, în primăvară, va fi organizat un forum de afaceri româno-rus la Moscova şi că, în general, anticipează o colaborare mai bună între ruşi şi noul guvern de stânga din România.



    Teodor Meleşcanu: Da, bineînţeles, numai că în limita sancţiunilor pe care le are UE, la care suntem şi noi parte în mod evident că nu ne afectează cu nimic relaţiile culturale, ba dimpotrivă, ar trebui să le folosim foarte bine, iar despre dialogul nostru cu Rusia, el va fi un dialog pragmatic, într-adevăr şi constructiv, din punctul nostru de vedere, cu respectarea foarte clară a limitelor pe care le impune prezenţa noastră în cadrul NATO şi a UE.



    Meleşcanu a făcut aceste declaraţii după ce a participat, la München, la celebra conferinţă anuală pe teme de securitate, ce reuneşte zeci de miniştri ai apărării şi de externe şi sute de parlamentari, experţi, analişti şi jurnalişti din întreaga lume. La Munchen, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a profeţit un viitor post-occidental. Pentru Teodor Meleşcanu, acest discurs: În mod evident se înscrie în linia de politică externă a Federaţiei Ruse şi dânsul nu a făcut decât să o transpună într-un discurs care să ştiţi că a fost urmârit cu atenţie, dar impactul nu a fost deosebit deloc. Presa germană remarcă, la rându-i, că, la Munchen, ministrul Meleşcanu a reiterat ferm poziţia pro-europeană şi pro-NATO a României.

  • Jurnal românesc – 02.02.2017

    Jurnal românesc – 02.02.2017

    În contextul preocupării de facilitare a accesului
    cetăţenilor români la serviciile consulare oferite de misiunile diplomatice şi
    oficiile consulare, prin Legea nr. 1/2017 au fost eliminate majoritatea taxelor
    consulare. Într-o declaraţie, directorul general al Departamentului Consular al
    MAE, Bogdan Stănescu, arată că decizia are drept scop reducerea presiunii
    fiscale asupra cetăţenilor români, beneficiari de servicii consulare, precum şi
    reglementarea situaţiei juridice a acestora. Măsura îi încurajează, totodată,
    pe cetăţenii români să obţină documentele de stare civilă şi de identitate
    româneşti, ceea ce contribuie, într-o măsură semnificativă, la păstrarea
    legăturilor cu România. De asemenea, pentru ca activitatea consulară să fie
    menţinută la parametri optimi, au fost adoptate măsuri menite să consolideze
    capacitatea operaţională a reţelei consulare. Astfel, au fost alocate în
    bugetul Ministerului de Externe fondurile necesare asigurării continuităţii
    activităţii specifice, prin menţinerea, în aceleaşi condiţii, a raporturilor
    contractuale cu personalul angajat pe plan local. Schema de încadrare cu
    personal a Serviciului Exterior al MAE a fost suplimentată cu 50 de posturi
    consulare, iar procesul de extindere şi modernizare a reţelei consulare
    continuă prin deschiderea de noi oficii consulare şi reamenajarea sediilor
    celor existente, la standarde Schengen.




    Secretarul de stat George Ciamba a avut, miercuri, o
    întrevedere cu ambasadorul Regatului Spaniei în România, Ramiro Fernandez
    Bachiller. Au fost reafirmate nivelul excelent al relaţiilor bilaterale
    româno-spaniole circumscrise Parteneriatului Strategic dintre cele două state,
    precum şi angajamentul ambelor părţi pentru consolidarea cooperării în plan
    sectorial, în domenii de interes comun, cu accent pe dimensiunea economică.
    George Ciamba a salutat apropiata vizită în România a Comandantului navei
    Almirante Juan de Borbon. Nava este dotată cu un sistem de conducere a luptei
    Aegis, similar celui de la Deveselu. În context, a fost subliniată importanţa
    continuării eforturilor NATO în vederea operaţionalizării depline a sistemului
    aliat de apărare anti-rachetă.




    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
    afara graniţelor, deputatul Constantin Codreanu, a avut, miercuri, o
    întrevedere cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea. Au fost
    discutate aspecte legate de relaţiile bilaterale, promovarea parteneriatelor
    dintre cele două state, precum şi noi posibilităţi de cooperare, în special, în
    domeniul de activitate al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării. Atât deputatul Constantin Codreanu, cât şi ambasadorul Mihai
    Gribincea au accentuat necesitatea existenţei unei instituţii care să se ocupe
    aparte de Republica Moldova. Constantin Codreanu a afirmat că între Republica
    Moldova şi România există relaţii speciale şi privilegiate şi este necesar un
    minister separat sau măcar delegat, care să gestioneze interacţiunea dintre
    cele două state.




    Ministerul român de Externe a salutat celebrarea, la 1
    februarie, a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România
    şi Ucraina, cu acest prilej având loc un schimb de scrisori de felicitare între
    şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ucrainean,
    Pavlo Klimkin. În scrisoarea sa, ministrul Meleşcanu a subliniat importanţa
    consolidării relaţiilor bilaterale şi a evidenţiat disponibilitatea României de
    a aprofunda cooperarea cu Ucraina în cadrul formatelor existente. MAE
    subliniază că România va continua să susţină suveranitatea, independenţa,
    integritatea teritorială şi unitatea Ucrainei, aspiraţiile poporului ucrainean
    de a se alătura comunităţii europene, precum şi eforturile autorităţilor
    ucrainene în amplul proces de reformă. De asemenea, MAE precizează că românii
    din Ucraina şi ucrainenii din România reprezintă importante punţi de legătură
    între cele două state, contribuind la dezvoltarea comunităţilor în mijlocul
    cărora trăiesc. Ucraina şi-a proclamat independenţa la 24 august 1991, iar
    România a stabilit cu aceasta relaţii diplomatice la 1 februarie 1992. România
    a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
    Asociere UE-Ucraina, la 3 iulie 2014.