Radio România Internațional

Tag: relatii economice

  • Relațiile româno-ungare, examinate la Budapesta

    Relațiile româno-ungare, examinate la Budapesta

    Ungaria sprijină aderarea României la Spaţiul Schengen, iar dacă aceasta nu se va produce până vara viitoare, Budapesta va aduce subiectul în discuţie când va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de președintele maghiar, dna Katalin Novák, care l-a invitat, în capitala ungară, pe președintele Klaus Iohannis, în prima vizită a unui șef al Statului român în Ungaria în ultimii 14 ani.



    În cadrul convorbirilor au fost atinse cele mai importante subiecte de pe agenda europeană, prilej pentru Klaus Iohannis să reitereze angajamentul României pentru o Uniune unită, mai puternică şi mai rezilientă:



    “Discuţiile noastre au evidenţiat sprijinul ambelor state pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru adoptarea, până la finele acestui an, a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova.”



    Pe de altă parte, la Budapesta s-a discutat și despre oportunităţile de dezvoltare a cooperării bilaterale economice şi a infrastructurii. Preşedinta Ungariei, Katalin Novák, a punctat că proiecte de exploatare a gazelor naturale precum ʹNeptun Deepʹ, din Marea Neagră, ar trebui sprijinite financiar de Uniunea Europeană. “Semnalez intenţia Ungariei de a cumpăra gaz şi mai mult, pentru că astfel am putea diversifica în continuare resursele energetice actuale şi am reduce dependenţa de Rusia. Suntem în discuţii pe această temă”, a spus Katalin Novak.



    România poate să devină un partener şi un furnizor relevant de energie pentru țara vecină — a venit replica din partea președintelui Klaus Iohannis. Care a profitat de vizita sa la Budapesta pentru a declara că autorităţile române își exprimă disponibilitatea deplină de a acţiona pentru consolidarea dialogului şi a cooperării bilaterale, fiind absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate.



    În plus, în viziunea părţii române, cooperarea economică trebuie structurată prin proiecte de interes comun, nediscriminatorii pe criterii de etnie, care să nu fie limitate doar la anumite părţi ale României şi care trebuie finanţate cu respectarea legislaţiei româneşti şi europene, precum şi cu acordul părţii române. “Suntem deschişi să sprijinim investiţiile ungare pe tot teritoriul ţării noastre şi vom încuraja companiile româneşti să investească în continuare în Ungaria.” — a declarat Klaus Iohannis.



    Șeful de stat român a amintit că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie – singurul care are răspunderea pentru protecţia drepturilor acestora – şi statul înrudit. Într-un cuvânt, România este pe deplin hotărâtă să acţioneze pentru consolidarea dialogului şi a cooperării cu Ungaria şi pentru a oferi şi mai multă substanţă Parteneriatului Strategic care leagă cele două țări



  • Parteneriatul strategic România-Franța, reconfirmat

    Parteneriatul strategic România-Franța, reconfirmat

    Semnat în 2008, la Bucureşti, parteneriatul strategic dintre Franța și România francofonă și francofilă – primul pe care Parisul îl încheia cu o ţară est-europeană – a rămas, timp de cinci ani, literă-moartă. Era nevoie de voinţă politică de ambele părţi pentru impulsionarea unei cooperări umbrite inclusiv de imaginea negativă, adesea fabricată de presă sau folosită în scopuri politicianiste, a unor români din Hexagon.



    Parteneriatul, cu preponderenţă economic, dar şi politic şi cultural, există şi trebuie să funcţioneze la adevărata lui capacitate, indiferent de problemele care, de orice natură ar fi, pot şi trebuie să îşi găsească rezolvare prin dialog – s-a spus, deci, în 2013, când autoritățile române și franceze au decis să îi dea un nou impuls.



    De aceea, de atunci, aproape că nu a existat președinte sau premier fie francez, fie român care să nu se fi aflat în vizită oficială la București, respectiv Paris, pentru a perfecta noi înțelegeri în baza acestui Parteneriat strategic. La începutul acestei săptămâni, a venit rândul premierului Ludovic Orban să se deplaseze în capitala franceză.



    La finalul unei întâlniri cu omologul Jean Castex, cei doi au semnat o nouă Foaie de Parcurs, actualizată, aferentă Parteneriatului, în baza căreia cooperarea – s-a spus – devine mai structurată, mai ambițioasă, dar și mai potrivită pentru a răspunde provocărilor ce decurg din criza provocată de Covid-19. Prin această Foaie de parcurs se stabilesc principalele coordonate ale colaborării bilaterale în următorii patru ani în domenii precum energia nucleară, apărarea, telecomunicaţiile, agricultura sau sănătatea.



    Concret, între altele, Franţa se va implica în dezvoltarea capacităţii României de producere a energiei nucleare, după ce, la începutul lunii, România şi Statele Unite au semnat un acord de construire a două noi reactoare.



    Premierul Ludovic Orban: “Am semnat împreună cu premierul francez un document privind cooperarea în domeniul nuclear, care vizează colaborarea cu partenerii strategici şi în realizarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi în renovarea reactorului 1.”



    Ludovic Orban a vorbit, totodată, despre posibile viitoare proiecte franco-române în domeniul militar, România fiind interesată, de pildă, să îşi doteze Forteţele Navale cu patru corvete. Nu în ultimul rând, după ce în decembrie 2018 – iulie 2019, România și Franța au organizat, cu succes, în ambele țări, un Sezon cultural de mare anvergură, anul viitor cele două își propun să îl sărbătorească împreună pe marele compozitor George Enescu, de la a cărui naștere se vor împlini 140 de ani, iar festivalul internațional de la București care îi poartă numele va ajunge la a 25-a ediție.

  • Premierul italian la Bucureşti

    Premierul italian la Bucureşti

    România şi
    Italia sunt parteneri strategici care susţin ideea unei Europe unite, solidare
    şi puternice – sunt concluziile întâlnirii premierului italian, Paolo Gentiloni,
    cu preşedintele Klaus Iohannis, la Bucureşti. Discuţiile s-au concentrat pe
    relaţia bilaterală, apreciată de ambele părţi drept privilegiată, pe cooperarea
    economică, calificată ca excelentă şi pe rolul emigraţiei italienilor şi,
    respectiv al românilor. Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit în ceea ce
    priveşte situaţia românilor din Italia, afirmând că nu sunt doar acceptaţi, ci
    şi integraţi. Klaus Iohannis: ‘Amândoi suntem foarte mulţumiţi şi bucuroşi
    că aceste comunitaţi reciproce nu sunt doar acceptate, ci s-au integrat foarte
    bine. Şi italienii sunt foarte bine veniţi şi integraţi în România, o
    comunitate cu foarte mulţi oameni de afaceri, iar comunitatea românească, care este
    foarte numeroasă, 1.300.000 de români trăiesc în Italia, este o comunitate
    foarte bine integrată şi foarte bine acceptată în Italia’    .

    Iohannis
    consideră că relaţia dintre România şi Italia este foarte bună în multe domenii
    şi a amintit poziţiile aproape identice în ceea ce priveşte politica europeană.
    Înalţii oficiali au discutat despre viitorul spaţiu comunitar, dar şi despre
    preluarea de către Romania a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1
    ianuarie 2019. Paolo Gentiloni a subliniat că gestionarea migraţiei trebuie să
    fie una dintre marile priorităţi ale UE. ‘Trebuie să insistăm să mergem pe
    drumul comunitar. În interiorul acestui drum comunitar există şi implicarea
    comună asupra tematicilor migratorii şi cred că Italia şi-a făcut treaba sa. A
    făcut un efort important, dar aceasta trebuie să fie una dintre marile
    priorităţi ale Uniunii, pentru ca, treptat, să gestionăm acest fenomen’     – a
    declarat premierul italian.

    Cu Viorica Dăncilă, primul ministru italian a
    discutat, în principal, tendinţele economice pozitive din ambele ţări şi nevoia
    unui impuls dat relaţiilor economice bilaterale. Potrivit oficialului român, Italia
    reprezintă un partener strategic pentru România, volumul schimburilor
    comerciale bilaterale ajungând, anul trecut, la aproape 14 miliarde de euro, un
    nivel record pentru ultimul deceniu. Totodată, Italia este interesată să
    investească în România în agricultură, inovare tehnologică, energie sau
    apărare. Ei au discutat şi despre comunitatea românească din Italia, dar şi
    despre cea italiană din România, Gentiloni spunând că integrarea românilor în Italia
    este din ce în ce mai bună. Premierii au convenit ca, după formarea viitorului
    guvern de la Roma, să fie organizată o şedinţă comună la nivel guvernamental,
    şedinţă care ar putea consolida, dar şi diversifica, cooperarea în domenii
    importante cum ar fi securitatea, apărarea, economia, energia, mediul şi
    sănătatea, precum şi în alte sectoare.

  • Acorduri UE – Cuba

    Acorduri UE – Cuba

    Uniunea Europeană
    doreşte să fie un partener economic stabil şi de încredere pentru Cuba, a
    declarat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, la finalul unei recente vizite de două zile la Havana menită să
    consolideze relaţiile economice şi politice între Blocul comunitar şi statul
    comunist.


    Am deschis un nou capitol în relatiile noastre, iar acum dorim mai multe
    investiţii şi relaţii economice cu Cuba    , a declarat Mogherini, la o
    conferinţă de presă. Potrivit şefei diplomaţiei europene, vizita
    urmăreşte
    punerea în aplicare
    rapidă a Acordului de Dialog Politic şi de
    Cooperare între UE şi Cuba, încheiat în decembrie 2016, care implică domenii
    precum drepturile omului,migraţia, drogurile, guvernarea şi schimburile
    comerciale. Această normalizare a relaţiilor cu Havana, care are UE printre
    principalii săi parteneri comerciali, s-a realizat în urma procesului de
    apropiere cu insula decis de fostul preşedinte american Barack Obama, dar pus
    parţial sub semnul întrebării de către succesorul acestuia, Donald Trump.
    Mogherini a anunţat că
    acorduri de cooperare în domeniul energiei regenerabile, agriculturii durabile,
    culturii şi expertizei, în valoare totală
    de 49 de milioane de euro, vor fi semnate în curând.

    Federica Mogherini: Este a treia mea
    vizită în Cuba, prima după semnarea
    noului acord de dialog politic şi cooperare între UE şi Cuba, în vigoare. Este
    primul acord juridic semnat vreodată între UE şi Cuba. UE a devenit în 2017 primul
    partener comercial, primul investitor străin, principalul partener pentru
    dezvoltarea Cubei. Vom semna în curând, un nou program de cooperare pentru
    utilizarea energiei regenerabile în valoare de 18 milioane de euro, un altul în
    domeniul agriculturii sustenabile în valoare de 21 de milioane de euro şi vom
    implementa şi dezvolta un program de schimburi culturale şi de experţi, în
    valoare de 10 milioane de euro. Voi prezida cu ministrul de externe, Bruno
    Rodriguez, la Bruxelles, pe 28 februarie, primul Consiliu comun din istorie
    dintre UE – Cuba pentru a vorbi despre cum să avansăm mai mult cooperarea
    noastră în proiecte concrete.

    De asemenea,
    o delegaţie a Băncii Europene de Investiţii va vizita Cuba la sfârşitul lunii
    ianuarie.
    Volumul schimburilor comerciale UE – Cuba a depăşit în 2016, 2,4 miliarde de
    dolari. Acordul istoric de dialog politic şi cooperare încheiat în decembrie
    2016 între UE şi Cuba a intrat provizoriu în vigoare la 1 noiembrie 2017,
    urmând să fie ratificat de către toate statele membre ale Uniunii.


  • Premierul Grindeanu în Croaţia

    Premierul Grindeanu în Croaţia


    Se împlinesc, anul acesta, 25 de ani de relaţii între România şi Croaţia. Sub aceste auspicii a avut loc, luni, vizita la Zagreb a şefului Guvernului de la Bucureşti, Sorin Grindeanu, care a discutat cu oficialii croaţi despre perspectivele de dinamizare a relaţiilor economice şi comerciale şi a colaborării în plan european şi ca aliaţi în NATO. La capitolul economic, premierul Grindeanu a punctat că ambele state dispun de un potenţial uriaş ce trebuie exploatat prin identificarea de noi oportunităţi. În acest spirit a fost, de altfel, semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera Economică a Republicii Croaţia, urmând ca, în toamna acestui an, să aibă loc, la Bucureşti, un forum economic româno-croat.



    Sorin Grindeanu: “Am exprimat dorinţa de a identifica noi oportunităţi în vederea dinamizării relaţiilor economice dintre România şi Croaţia. Anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Croaţia au fost în jur de 270 de milioane de euro. Potenţialul de creştere este uriaş şi ne dorim să îl valorificăm la maximum.” În cadrul Uniunii Europene, potrivit premierului Sorin Grindeanu, autorităţile de la Bucureşti şi Zagreb trebuie să îşi armonizeze poziţiile pe proiecte comune cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă, dar şi în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, lucru susţinut de omologul croat, Andrej Plenkovic, a cărui ţară doreşte, asemenea României, să devină membră a spaţiului de liberă circulaţie.



    Din nou, Sorin Grindeanu: “Politica externă română are două componente importante: pe de o parte – întărirea proiectului european, pe de altă parte – Parteneriatul Strategic pe care România îl are cu SUA. Uniunea Europeană are provocări la care trebuie să facem faţă uniţi, pentru că istoria ne arată că împreună am fost mai puternici decât separaţi, iar acest lucru se poate face prin întărirea proiectului european.”



    Alte subiecte abordate în convorbirile premierului Sorin Grindeanu atât cu Andrej Plenkovic, cât şi cu preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar, şi cu preşedintele Parlamentului, Gordan Jandrokovic, au vizat colaborarea în cadrul unor proiecte de protecţia mediului şi de navigaţie. Un exemplu este parteneriatul stabilit între Vukovar şi Constanţa, pentru promovarea celor două oraşe-port ca puncte-cheie în dezvoltarea Strategiei Dunării.



    Nu a fost uitată nici situaţia minorităţii croate din România şi a celei românofone din Croaţia, punţi de legătură în consolidarea cooperării între cele două ţări. Redusă numeric, minoritatea română din Croaţia este dispersată pe întreg teritoriul ţării. Sunt vorbitori ai dialectului istroromân, unul din cele patru ale limbii române. Cum nu există educaţie şi presă în istroromână, autorităţile de la Bucureşti depun eforturi, împreună cu cele de la Zagreb, pentru prezervarea identităţii lor culturale şi lingvistice.