Tag: relatii romano-americane

  • 140 de ani de relaţii româno – americane

    140 de ani de relaţii româno – americane

    Declarații făcute la București și Washington au marcat împlinirea, pe 14 iunie, a 140 de ani de relații diplomatice între România şi SUA, fiind evocat modul în care a fost construită și consolidată această legătură caracterizată în prezent de un dialog politic intens și o cooperare eficientă. În mesajul transmis cu acest prilej, ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a amintit că România este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi militari şi economici ai Statelor Unite în Europa. Poporul român nu are prieten mai bun decât poporul american şi în numele americanilor şi al preşedintelui Trump, îţi mulţumesc, România, pentru cei 140 de ani de prietenie şi cooperare. Mulţi înainte!, a transmis ambasadorul.

    La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la București a preşedintelui Bill Clinton, a fost lansat Parteneriatul Strategic Bilateral, care a promovat rolul României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est. Pentru România, Washingtonul a dovedit, mai ales în ultimele două decenii, că este aliatul ferm de care are nevoie în momente importante, a apreciat în mesajul său, şeful statului român, Klaus Iohannis. Este un drum lung pe care cele două țări l-au făcut împreună, dar şi un proces de o extraordinară complexitate, la această evoluție contribuind atât împărtăşirea valorilor democratice, cât şi dedicaţia pentru consolidarea cooperării bilaterale a unor generaţii succesive de oameni politici, diplomaţi, artişti, reprezentanţi a numeroase corpuri profesionale şi sociale, a amintit președintele Iohannis. Un rol important în construirea acestei relații l-a jucat și faptul că România a demonstrat că este un partener de încredere şi aliat NATO activ, care îşi asumă angajamente puternice şi contribuie la securitatea comună împreună cu Statele Unite.

    După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, participând cu trupe în operaţiunile din Afganistan şi Irak. Implicarea în războiul contra terorismului şi reformele economice au fost elemente care au determinat sprijinul SUA pentru integrarea României în NATO. Relaţia privilegiată în cadrul Parteneriatului Strategic oferă un reper solid în contextul unei lumi aflate într-o profundă şi rapidă schimbare, o lume dominată de numeroase provocări de securitate, se mai arată în mesajul președintelui. Vitalitatea parteneriatului a fost reconfirmată în ultimul an inclusiv prin adăugarea de noi sfere de cooperare, în domenii de înaltă tehnologie, cu implicaţii de ordin economic, social şi politic pentru următorul deceniu – aşa cum o arată Declaraţia Comună adoptată împreună cu preşedintele Donald Trump pe 20 august 2019, în cadrul vizitei făcute de șeful statului român la Casa Albă.

    La Washington, Ambasada României a salutat declaraţia dedicată aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice susţinută, pe 11 iunie 2020, în Camerei Reprezentanţilor a SUA, reamintind că Washingtonul și Bucureștiul au dezvoltat un parteneriat strategic construit pe o prietenie de lungă durată, legături istorice şi angajamentul comun de promovare a securităţii şi prosperităţii în folosul cetăţenilor.

  • Relaţii consolidate România – SUA

    Relaţii consolidate România – SUA

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a încheiat o vizită de lucru de cinci zile în SUA, care a culminat, vineri, cu întalnirea pe care a avut-o cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump. Principalele teme de discuţie au fost Parteneriatul strategic româno-american, de la a cărui semnare se împlinesc 2 decenii, lupta împotriva corupţiei, a terorismului sau bugetul alocat Apărării. Cei doi şefi de stat au subliniat că acest Parteneriat trebuie să devină mai puternic şi să definească relaţiile bilaterale, deoarece este foarte important pentru ambele naţiuni. Potrivit liderului de la Bucureşti, Parteneriatul cu SUA a contribuit la ceea ce România este astăzi: o democraţie solidă, cu un sistem economic sustenabil, o Românie care este alături de trupele americane în Afganistan şi în Irak.



    Iohannis a subliniat că relaţiile româno-americane şi legăturile transatlantice sunt vitale. “România este membră a Uniunii Europene şi cred că este în interesul ei şi al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, i-a spus Klaus Iohannis liderului american, adăugând că împreună cele două ţări vor face această legătură transatlantică mai puternică, mai bună. NATO şi UE nu trebuie să concureze una împotriva celeilalte, ci trebuie să lucreze împreună de aşa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice, a mai spus şeful statului român. Iohannis a subliniat că România se bazează pe SUA în ceea ce priveşte Flancul estic, pentru că nu poate sta acolo singură fără Statele Unite.



    El a arătat, pe de altă parte, că, parteneriatul româno-american are oportunităţi imense nu doar în chestiuni de siguranţă, dar şi de natură comercială, economică. La rândul său, preşedintele Trump a salutat relaţiile cu România şi a afirmat ca Parteneriatul Strategic acoperă mai multe dimensiuni – culturale, economice şi militare. Liderul de la Casa Albă a mulţumit românilor pentru sprijinul în combaterea terorismului. România, a spus preşedintele SUA, este un membru important al coaliţiei în lupta împotriva ISIS, este cel de al patrulea mare contribuabil cu trupe de luptă în Afganistan.



    Mulţi dintre militarii români au plătit cu viaţa şi America onorează sacrificiul lor, a declarat Donald Trump. Acesta a apreciat, de asemenea, alocarea de către România a 2% din PIB pentru apărare si şi-a exprimat speranţa că şi alte naţiuni membre NATO vor urma exemplul Bucureştiului. Preşedintele american a afirmat explicit angajamentul SUA faţă de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, prin care toate statele Alianţei sunt solidare cu oricare membru atacat.Liderul de la Casa Albă, care l-a numit pe preşedintele român “un prieten bun al SUA”, a lăudat, pe de altă parte, implicarea omologului său de la Bucureşti în lupta anticorupţie şi pentru apărarea statului de drept. Concluzia întâlnirii între cei doi şefi de stat a fost trasă de Trump într-un mesaj pe Facebook: “A fost o mare onoare să-l primesc la Casa Albă pe preşedintele Klaus Iohannis. Viitorul României şi al relaţiei României cu Statele Unite este foarte, foarte strălucit”.

  • Împreună de 135 de ani

    Împreună de 135 de ani

    Ambele ţări erau atunci în plină
    consolidare, România aflându-se chiar în primii săi ani de independenţă
    deplină, cucerită în luptele războiului din 1877. La 14 iunie 1880, Statele
    Unite îl numesc pe Eugen Schuyler Agent Diplomatic şi Consul General al S.U.A.
    în România iar documentul oficial de la Washington menţiona recunoaşterea
    deplină a suveranităţii şi independenţei României.

    Tot în 1880, România trimite
    în SUA o primă misiune diplomatică, condusă de colonelul Sergiu Voinescu, care se va întâlni atât cu secretarul
    de stat William M. Evarts cât şi cu preşedintele Rutheford B. Hayes. În
    ianuarie 1881, diplomatul american Eugen Schuyler i-a prezentat oficial regelui
    Carol I scrisorile de acreditare în funcţia de Însărcinat cu Afaceri şi Consul
    General în România. Eugen Schuyler era unul dintre primii americani deţinător
    al titlului de doctor în filozofie, a tradus din Tolstoi şi Turgheniev şi, cum
    ştia şi româneşte, a publicat mai multe articole despre literatura română în
    revista americană The Nation.

    Ulterior, a fost ales membru al Academiei
    Române de Ştiinţe. Deşi între România şi America se află un ocean şi un
    continent iar acum peste un secol internetul nu exista, sunt numeroase
    referinţele ce leagă cele două ţări. În 1721, la Boston, apăreau primele
    informaţii americane despr români, iar Benjamin Franklin pomeneşte, în 1748, de
    discipolul său Damian Samoilă, primul român atestat documentar care a trecut
    Atlanticul. De cealaltă parte, cronicarii români aminteau de continentul
    nord-american încă din secolul al XVl-lea şi este absolut remarcabil faptul că,
    în 1795, Gherasim, arhidiacon al Mitropoliei Iaşi, publica Istoria Americii,
    un studiu dedicat în totalitate Statelor Unite.

    În ianuarie 1850 are loc prima
    instituţionalizare a relaţiilor româno-americane, prin inaugurarea, la Galaţi,
    a primului oficiu consular cu rang de viceconsulat al S.U.A. în România. În
    jurul lui 1850, în SUA erau semnalate
    50-100 de persoane emigrate din spaţiul românesc, cei mai mulţi dintre
    aceştia provenind din grupul revoluţionarilor paşoptişti transilvăneni.
    Ulterior, mulţi români aveau să vină din Transilvania, într-o frumoasă epopee
    istorică. În Războiul civil american (1861-1865) regăsim evidenţiaţi mai mulţi
    români, printre care Nicolae Dunca, Eugen Ghica şi Gheorghe Pomuţ. George
    Pomuţ, de altfel, are o poveste aparte, a devenit, la 13 martie 1865, primul
    general de origine română din Armata SUA, consul al SUA în Rusia, la Sankt
    Petersburg, sub mandatele a trei preşedinţi. A contribuit decisiv la
    achiziţionarea teritoriului Alaska de către guvernul american, de la Imperiul
    ţarist, în 1867.

    Istoria relaţiilor româno-americane este fascinantă şi, de
    multe ori, s-a supus vicisitudinilor vremii. În acelaşi timp, însă, remarcăm
    trăsături ce fac din relaţiile dintre cele două ţări şi popoare, momente
    speciale ale istoriei şi culturii. După 1989, România şi SUA demonstrează o
    colaborare umăr la umăr în abordarea fantasticelor provocări ale vieţii
    internaţionale contemporane. România a aderat la NATO şi a fost mereu în
    primele rânduri ale acţiunilor conduse de organizaţia transatlantică sau de SUA
    în Afganistan, Irak sau în spaţiile europene aflate în turbulenţă militară,
    etnică sau socială.