Între România şi Italia există o legătură privilegiată. Relaţiile bilaterale din ultimele două decenii, mai ales de când Bucureştiul a aderat la NATO şi a
devenit parte integrantă a Uniunii Europene, sunt caracterizate printr-un
dialog politic intens şi o colaborare
economică, culturală şi ştiinţifică susţinută, favorizate de un Parteneriat Strategic
Consolidat.
Nu poate fi trecut cu vederea nici rolul important pe care îl au
comunităţile românească din peninsulă – de peste 1 milion de persoane – şi cea
italiană din România, punţi solide între cele două societăţi. Sub aceste
auspicii s-au desfăşurat, marţi, la Roma, discuţiile dintre ministrul român de externe, Lazăr
Comănescu, şi omologul său Paolo Gentiloni despre cooperarea bilaterală,
viitorul Europei după Brexit, despre migraţie, situaţia din Republica Moldova
după alegerile prezidenţiale sau relaţiile cu Federaţia Rusă.
Italia şi România
sunt unite printr-o extraordinară calitate a relaţiilor economice şi
comerciale, datorată în primul rând prezenţei consistente de aproximativ 25.000
de firme italiene în România – a declarat şeful diplomaţiei de la Roma. De
aceea, pentru Italia, România reprezintă o piaţă foarte importantă, dar şi o platformă pentru
afaceri spre regiunea dintre Marea Neagră şi Marea Caspică. Cele două ţări pot
face, însă, şi mai mult! De aceea, Lazăr Comănescu şi Paolo Gentiloni au
discutat despre viitoare colaborări posibile în diferite domenii economice.
Apoi, potrivit ministrului Lazăr Comănescu, italienii din România şi românii
din Peninsulă sunt un factor de consolidare a legăturilor bilaterale: La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem să
considerăm, fără niciun fel de ezitare, că prezenţa românilor în Italia, ca şi
prezenţa italienilor din România reprezintă un factor de consolidare a
relaţiilor noastre bilaterale. Şi, când spun de italienii din România, nu mă
refer doar la comunitatea de afaceri, ci şi la minoritatea italiană, care, deşi
nu este foarte numeroasă, este un contributor la valorile culturale şi, în
general, la evoluţia societăţii româneşti.
România şi Italia sunt, în
egală măsură, interesate să conlucreze în problematicile europene: să aibă, de
pildă, o poziţie comună
în privinţa modului în care Marea Britanie va părăsi UE şi să menţină deschisă calea spre
aderare la Uniunea Europeană a ţărilor din Balcanii de Vest.
Ministrul Lazăr
Comănescu a mulţumit, totodată, omologului său Paolo Gentiloni pentru
susţinerea acordată României în privinţa aderării la Spaţiul Schengen: Mai ales în contextul actual, când vedem că, atunci când discutăm
despre migraţie, tot mai mult se discută despre importanţa deosebită a
consolidării frontierelor externe ale Uniunii Europene, pot să vă spun un
lucru: că România, deja, contribuie substanţial în această privinţă şi cu
siguranţă aderarea ei la Spaţiul Schengen ar contribui şi mai puternic la
securizarea frontierelor externe ale Uniunii.
În fine, referindu-se la fenomenul
migraţiei, ministrul Comănescu
a exprimat solidaritatea României cu statele europene aflate în prima linie,
iar Italia este unul dintre ele.
