Tag: relatii romano-maghiare

  • Jurnal românesc – 27.03.2023

    Jurnal românesc – 27.03.2023

    Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a transmis notificări de acceptare de principiu la finanţare în cadrul programelor Femeia antreprenor, Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora. Instituţia arată că, după admiterea cererii de finanţare aferentă formularului de înscriere şi primirii Deciziei privind acceptarea de principiu la finanţare, solicitanţii trebuie să descarce acordul de finanţare din aplicaţia granturi.imm.gov.ro, să-l semneze electronic, să-l reîncărce şi să-l transmită în aplicaţie împreună cu dovada cofinanţării, care poate fi un extras de cont bancar, o scrisoare de aprobare a creditului sau un contract de credit. Ministerul precizează că documentele necesare trebuie trimise în maximum 20 zile de la data primirii deciziei privind admiterea la finanţare. 1.500 de beneficiari vor primi finanţare nerambursabilă de maximum 200.000 de lei prin programul Femeia Antreprenor. Acelaşi cuantum este prevăzut şi pentru 3.700 de solicitanţi prin programul Start-Up Nation, din care 1.200 în cadrul Pilonului II — Diaspora.



    Un proiect de lege care propune ca membrii corpului diplomatic şi consular al României să vorbească cel puţin două limbi străine, dintre care una de circulaţie internaţională, a fost depus în Parlamentul de la Bucureşti. Iniţiatorul, parlamentarul Uniunii Salvaţi România Cristian Bordei, secretar al Comisiei pentru politică externă din Senat, a declarat că prin acest demers doreşte să corecteze “lipsurile actualei legislaţii privind selecţia membrilor corpului diplomatic şi consular”. “Avem nevoie în acest corp de oameni bine pregătiţi, care să fie capabili să poarte un dialog de substanţă, fără intermediari, cu omologii lor din alte state. (…) Activitatea diplomatică nu se face cu orice limbă străină, iar multilingvismul este o politică asumată la nivelul instituţiilor Uniunii Europene”, a afirmat Bordei. Acesta a arătat că iniţiativa legislativă “rezolvă o problemă semnalată încă din 2003”, când Consiliul Legislativ a subliniat că este important ca diplomaţii români să cunoască o limbă de circulaţie internaţională, pentru a evita barierele lingvistice în activitatea lor.



    Ambasadorul României la Budapesta, Gabriel-Cătălin Şopandă, s-a deplasat la Zalău, unde a avut o întrevedere cu conducerea administraţiei judeţului Sălaj cu care a discutat despre stimularea colaborării între mediul de afaceri local şi cel din Ungaria. Diplomatul a spus că se încearcă identificarea de noi oportunităţi de extindere în ţara vecină a activităţii a companiilor din regiune. “Un prim pas credem că ar putea fi identificarea acelor companii din judeţ care sunt interesate să intre pe piaţa din Ungaria şi în acest sens îi vom ajuta să intre în contact cu mediul asociativ din Ungaria, pe domenii de specialitate, cu parteneri economici, cu magazine de desfacere. Putem organiza seminarii dedicate pe temele de interes pentru firmele din judeţ”, a precizat ambasadorul. El a afirmat că reprezentanţa diplomatică va promova Sălajul şi ca destinaţie pentru investiţii ale unor companii maghiare. “Ungaria este o ţară în expansiune. Au structuri specializate care sprijină companiile ungureşti să iasă din ţară. (…) suntem foarte deschişi să facilităm discuţii cu ei, pentru a promova judeţul ca destinaţie a investiţiilor străine ungare”, a adăugat Gabriel Şopandă. Potrivit Ambasadei României la Budapesta, schimburile comerciale bilaterale România-Ungaria au ajuns la 11 miliarde euro în 2021. Investiţiile ungare în România s-au ridicat la 1,54 miliarde euro, în vreme ce investiţiile româneşti în economia maghiară s-au cifrat la aproximativ 278 milioane euro.



    Ambasada României la Madrid a organizat, la finele săptămânii trecute, primul atelier de educație financiară pentru copii. În cadrul evenimentului, care a avut loc cu sprijinul Asociației Școala de Valori și al filialei Spania a Ligii Studenților Români din Străinătate, copii cu vârste cuprinse între 11-14 ani din comunitatea de români din Spania au dobândit noțiuni de bază despre bani şi au învățat concepte precum “investiții”, “cheltuieli” și “economii” sub îndrumarea studenţilor LSRS. Reprezentanţa diplomatică transmite că, pe lângă utilitatea sa practică, atelierul a evidențiat spiritul de comunitate în condiţiile în care în peninsula iberică trăiesc două generații de români. Atelierul de educație financiară pentru copii a făcut parte dintr-o serie de manifestări derulate în perioada 20-26 martie în cadrul sărbătorii Săptămâna Mondială a Banilor.






  • Relaţiile româno-maghiare

    Relaţiile româno-maghiare

    O rivalitate adesea feroce, cu resorturi teritoriale, etnice şi confesionale, i-a despărţit pe români şi unguri vreme de un mileniu. Marcată de discriminarea şi masacrele cărora le-a căzut victimă populaţia majoritar românească, lunga stăpânire ungurească asupra Transilvaniei (centru) a generat prejudecăţi şi resentimente durabile, adesea amplificate artificial de şovinii ambelor comunităţi. Abia după prăbuşirea, în 1989, a regimurilor comuniste de la Bucureşti şi Budapesta, cele două state vecine şi-au putut cu adevărat normaliza relaţiile. Deşi nu totul funcţionează fără greş, concilierea istorică româno-maghiară e adesea comparată cu modelul franco-german.



    Cele două ţări sunt aliate în NATO şi partenere în Uniunea Europeană, iar principala formaţiune politică a comunităţii maghiare din România, UDMR, e cooptată, frecvent, de mai bine de 20 de ani, în guvernele de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta ori de stânga. Azi, aşadar, nu e nimic ieşit din comun în vizita la Budapesta a ministrului de Externe în Guvernul român de stânga, Teodor Meleşcanu, jalonată de întrevederi cu omologul său, Peter Szijjarto, cu premierul de dreapta, Viktor Orban, şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria. Inedită e doar participarea, ca invitat, a lui Meleşcanu la reuniunea diplomaţiei ungare.



    Pentru Radio România, ministrul de Externe a declarat: Din punctul meu de vedere este un mesaj foarte clar în legătură cu dorinţa ambelor părţi de a relansa relaţiile între România şi Ungaria. Faptul că în acest proces un rol deosebit de important îl joacă serviciile diplomatice ale celor două ţări, în mod evident că ne permite, îmi permite mie să am o discuţie foarte directă cu tot ceea ce înseamnă reprezentarea Ungariei în lume, deci un public foarte avizat şi în acelaşi timp interesat de problemele reale pe care încercăm să le depăşim.” Bucureştiul, a adăugat Meleşcanu, pledează pentru reluarea lucrărilor Comisiei mixte pentru minorităţi, precum şi pentru organizarea, din nou, a unor şedinţe comune ale celor două Guverne.



    În plan pragmatic, România îşi doreşte elaborarea unor proiecte comune de infrastructură, deopotrivă, în zona transfrontalieră şi de-a lungul Dunării, care să poată primi finanţare europeană. Mass-media de la Budapesta, preluată de agenţiile de presă, notează că vizita lui Meleşcanu survine după deschiderea a zece noi puncte temporare de trecere a frontierei comune şi după ce, în urma unui accident grav de circulaţie de partea ungară, maşini de salvare au plecat imediat din Arad şi Timişoara, pentru a salva vieţi omeneşti, fără să se ţină cont că intervenţia trebuie făcută pe teritoriul unei ţări străine. “Colaborarea de acest gen şi modul de abordare a situaţiei ar putea fi un exemplu de urmat şi în politică” — conchid comentatorii unguri.