Radio România Internațional

Tag: relaxare fiscala

  • Misiune FMI, la final

    Misiune FMI, la final

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional a făcut în perioada 2 – 15 martie o vizita la Bucureşti pentru evaluarea anuală a economiei româneşti. FMI anticipează o creştere economică de 4,2% în acest an şi de 3,6 procente în 2017, pe seama măsurilor de relaxare fiscală şi de creştere de venituri care stimulează consumul. Totuşi, şeful misiunii FMI, Reza Baqir, a atras atenţia, la finalul misiunii, că reducerile de taxe implementate prin noul Cod Fiscal sunt prociclice şi ameninţă capacitatea României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic.



    Fondul recomandă, de aceea, României să amâne măsurile de relaxare fiscală care ar trebui să intre în vigoare în 2017, astfel încât să reducă deficitul bugetar la 2% din Produsul Intern Brut. De asemenea, experţii solicită amânarea următoarei reduceri a TVA de la 20%, în prezent, la 19% şi a celorlalte facilităţi prevăzute în Codul Fiscal, care ar genera economii de 0,75 puncte din PIB. Fondul cere, pe de altă parte, pentru anul acesta, îmbunătăţiri privind disciplina cheltuielilor şi administrarea fiscală.



    FMI a avertizat şi asupra pericolului unei majorări excesive a salariului minim care ar putea determina angajatorii să reducă personalul sau să utilizeze metode informale de plată a salariaţilor. FMI atrage atenţia şi asupra posibilului impact al legii dării în plată, în forma sa actuală, asupra sectorului financiar. Şeful misiunii FMI pentru România:


    ”Este important ca orice măsură de sprijin să fie ţintită, adică să beneficieze de ea doar aceia care au cu adevărat nevoie. Să nu fie irosite resurse pentru sprijinirea celor care au contractat credite în scopuri speculative sau de investiţii sau a celor care îşi pot permite în continuare să-şi achite ratele. Este, de asemenea important să se evite aplicarea retroactivă a legii, adică să fie aplicată obligatoriu şi pentru contracte deja existente. Ar avea un impact negativ asupra percepţiei dreptului de proprietate şi asupra climatului de afaceri”.



    Proiectul permite unei persoane să scape de datoria către bancă la schimb cu casa pentru care a accesat creditul. În privinţa reformelor structurale, specialiştii FMI recomandă autorităţilor române adoptarea rapidă a modificărilor legate de îmbunătăţirea guvernanţei corporative în întreprinderile cu capital de stat şi întocmirea unei liste de priorităţi pentru listări la bursă şi privatizări. Aceste reforme vor ajuta la îmbunătăţirea managementului profesionist în companiile de stat, la alocarea mai eficientă a resurselor, la creşterea profitabilităţii, la transferuri mai mici de bani dinspre buget şi la limitarea datoriilor statului.



    O altă recomandare făcută autorităţilor române este de a continua lupta împotriva corupţiei. In opinia FMI, reducerea corupţiei va ajuta la combaterea evaziunii fiscale, la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi va duce la atragerea investitorilor străini.

  • Retrospectiva săptămânii 2 – 8.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 2 – 8.08.2015

    Secetă severă în România


    Seceta a compromis, deja, în România, peste un sfert din culturile agricole din acest an, iar exprimate în bani, pagubele se ridică la circa 2 miliarde de euro — spun reprezentanţii producătorilor agricoli. Aceştia au cerut sprijinul autorităţilor pentru a-şi continua activitatea, dar deocamdată au primit doar promisiunea acordării de ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, Ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Moldova (est) este zona cu cele mai mari pierderi. Sunt, de asemenea, afectate o bună parte din Dobrogea (sud-est), precum şi sud-vestul şi nord-vestul ţării. Pe de altă parte, seceta prelungită a dus la scăderea accentuată a cotelor Dunării, astfel încât navigaţia pe anumite sectoare ale fluviului se desfăşoară cu dificultate. În unele zone, zeci de nave sunt staţionate şi aşteaptă efectuarea manevrelor de trecere una câte una. Potrivit specialiştilor, tendinţa de scădere a nivelului Dunării în regiunile deja afectate se va menţine şi în următoarele zile.



    ANAF, colectare foarte bună


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat, la începutul săptămânii, o colectare foarte bună în prima jumătate a anului 2015. În iulie, ANAF a reuşit să aducă în plus la bugetul de stat aproape 20 miliarde de lei (echivalentul a circa 4,5 mld. de euro), cu 7,2% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Per total, în primele şapte luni ale anului, Fiscul a colectat cu peste 9 miliarde de lei (2 mld. de euro) mai mult decât în acelaşi interval din 2014. Veniturile din Taxa pe Valoare Adaugată au urcat, chiar în contextul unei cote reduse de TVA la alimente, de la 24 la 9%. Rezultatele bune au fost înregistrate în ciuda efectului de contracţie a veniturilor din cauza, în plus, a unor măsuri fiscale precum scăderea CAS cu 5 puncte procentuale sau neimpozitarea profitului reinvestit. Că ANAF este hotărâtă să-şi continue ofensiva anti-evaziune fiscală o atestă şi decizia, anunţată la finele acestei săptămâni, de a verifica acele persoane fizice care nu îşi pot justifica averea. În vizor vor intra posesorii de imobile, autoturisme de lux sau depuneri importante în conturi bancare din România şi străinătate.



    Dispute asupra Codului Fiscal


    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat, din nou, asupra posibilelor dezechilibre economice care ar putea fi generate de măsurile suplimentare de relaxare fiscală dorite de Guvern şi cuprinse într-un nou Cod Fiscal pe care puterea ar vrea să îl vadă intrat în vigoare la începutul anului viitor. În opinia guvernatorului, dacă se doreşte o creştere economică sustenabilă trebuie mai degrabă acţionat pentru rezolvarea problemelor legate de productivitate şi de locurile de muncă. Declaraţiile lui Mugur Isărescu au fost întărite de şefa misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, care au recomandat Bucureştiului să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal, dar şi să revizuiască planurile de cheltuieli. În viziunea lor, acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală. Noul Cod Fiscal nu a primit girul preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care l-a trimis Parlamentului spre reexaminare. O sesiune extraordinară a fost convocată pentru finele acestei luni.



    Lukoil, în vizorul justiţiei române


    Filiala românească a companiei Lukoil a făcut mai multe tranzacţii cu firme offshore controlate de persoane sancţionate de Uniunea Europeană — susţin anchetatorii în rechizitoriul prin care au trimis în judecată mai mulţi şefi ai societăţii Petrotel Ploieşti (centru) şi pe acţionarul majoritar al acesteia, compania olandeză Lukoil Europe Holding. Procurorii Parchetului Ploieşti precizează că Lukoil achiziţiona ţiţei din Kazahstan, prin intermediul mai multor firme din Uniunea Europenă, la preţuri mai mari şi vindea produsul finit cu preţuri mai mici decât costurile materiei prime şi de prelucrare altor firme din cadrul grupului. Acest fapt a creat mari pierderi companiei din Ploieşti — spun anchetatorii. În perioada 2003-2014, diferenţa dintre plăţile externe făcute de Petrotel Ploieşti şi încasările realizate de aceasta ar fi fost de peste 4 miliarde de euro.



    Un nou ambasador american la Bucureşti

    Senatul american l-a confirmat, joi, prin vot deschis pe diplomatul Hans Klemm pentru funcţia de ambasador în România. El are 57 de ani şi a mai fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est şi coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la Ambasada Americană din Afganistan. Hans Klemm s-a angajat să consolideze relaţiile ţării sale cu România şi să susţină eforturile anticorupţie. România este un “prieten” şi un “partener strategic” al Statelor Unite — a punctat el, remarcând, între altele, că România nu este afectată de presiunile energetice ale Rusiei. Ultimul ambasador american în România a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat misiunea în decembrie 2012.



    Fotbaliştii români în competiţii europene


    România va avea două reprezentante în play-off-ul celei de-a doua competiţii fotbalistice contientale intercluburi — Europa League! După 1-1 pe teren propriu, campioana României en titre, Steaua, a pierdut, miercuri, în deplasare, cu un dezamăgitor 2-4, în faţa sârbilor de la Partizan Belgrad în barajul de calificare pentru grupele Ligii Campionilor. Steaua ajuns, astfel, în Europa League, în al cărei play-off s-a calificat şi Astra Giurgiu (sud). Joi, aceasta a învins, pe teren propriu, cu 2-1, echipa engleză West Ham United, după ce, la Londra, remizaseră: 2-2.

  • Rezultate şi politici financiare

    Rezultate şi politici financiare

    Banca Centrală de la Bucureşti a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,75% pe an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că decizia a fost influenţată şi de impactul pe care reducerea TVA la alimente din iunie l-a avut asupra preţurilor. Această măsură va determina o situare a inflaţiei în teritoriul negativ în următoarele trei trimestre, a precizat şeful BNR.



    Mugur Isărescu: “Şocul dezinflaţionist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24% la 9% la produsele alimentare, produse care acoperă preţurile a circa 30% din bunurile şi serviciile din coşul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a preţurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA de 9,8% în luna iunie faţă de luna precedentă.”



    În ciuda acestei dinamici a preţurilor nu se poate vorbi de un pericol de deflaţie în România, spune Guvernatorul Băncii Centrale, pentru că există presiuni inflaţioniste din direcţia creşterii salariilor bugetarilor, iar consumul se află pe un trend ascendent. În ceea ce priveşte noul Cod Fiscal, Mugur Isărescu a pledat pentru o relaxare fiscală la momentul potrivit şi cu măsură, considerând că aplicarea acestuia de la 1 ianuarie 2016 nu este sustenabilă.



    La rândul lor, şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal şi planurile de cheltuieli pentru a reuşi să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze proiecte noi. Cei doi oficiali sugerează factorilor de decizie să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică.



    În acest context, premierul Victor Ponta a subliniat că prin relaxare fiscală, administrare eficientă, combaterea evaziunii fiscale şi măsuri de stimulare economică se obţin rezultate concrete. El a amintit că, de la începutul anului până în prezent, încasările au crescut şi au fost adoptate, între altele, măsuri cu impact bugetar printre care neimpozitarea profitului reinvestit pentru companii, micşorarea taxei pe valoarea adăugată la alimente de la 24 la 9 la sută, sau a CAS cu cinci procente.



    Şi ministrul Finaţelor, Eugen Teodorovici, consideră că introducerea în etape a prevederilor de relaxare fiscală nu va avea efectele scontate în economie. În opinia sa, Codul Fiscal, trimis de preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului, nu va suferi modificări, iar România trebuie să profite de situaţia din regiune şi să aplice aceste măsuri “îndrăzneţe”. Printre acestea se numără reducerea TVA de la 24% la 19%, renunţarea la taxa pe construcţii speciale, aşa-numita “taxă pe stâlp” şi eliminarea supraacizei la carburant.

  • Jurnal românesc – 5.08.2015

    Jurnal românesc – 5.08.2015

    Şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schächter, şi reprezentantul rezident al Fondului, Guillermo Tolosa, recomandă autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor de relaxare prevăzute în noul Cod Fiscal şi să revizuiască planurile de cheltuieli. Într-un articol publicat pe pagina de internet a FMI, ei subliniază că acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală.


    Măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit, apreciază cei doi oficiali, care sugerează factorilor de decizie să reanalizeze în Parlament noul Cod fiscal şi să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică. Şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a repetat ca nu este împotriva relaxării fiscale sau a noului Cod, dar s-a declarat îngrijorat de aplicarea concomitentă a mai multor măsuri cu impact bugetar semnificativ. Riscurile derivă şi din situaţia externă, pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de Grecia şi al evoluţiilor economice din China – a mai spus Isărescu.



    Peste două mii de copii şi tineri români din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, Italia, Spania, Grecia şi Canada au participat la programul de tabere ARC 2015 – informează un comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti. Comunicatul afirmă că taberele şi-au atins scopul de a oferi cadrul adecvat participanţilor în vederea familiarizării cu România şi valorile sale culturale, prin activităţi variate, precum concursuri de cultură generală, competiţii sportive, ateliere de pictură şi cursuri de limbă, istorie şi geografie a României. Peste 10.000 de copii şi tineri etnici români de pretutindeni au beneficiat de acest program la cele şase ediţii anterioare. Participanţii sunt selectaţi, anual, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României şi cu sprijinul asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în baza îndeplinirii condiţiei obligatorii de asumare a identităţii culturale române.



    România va acorda, prin Agenţia Universitară a Francofoniei, cel puţin 40 de burse doctorale şi de cercetare post-doctorală Eugen Ionescu în anul universitar 2015-2016. Ordinul privind alocarea acestor burse pentru anul următor, plătite din contribuţia voluntară anuală a României la acest program, a fost publicat marţi în Monitorul Oficial. Participă 18 universităţi româneşti, cu zeci de domenii cercetare, de la Matematică, Fizică sau Ordine şi siguranţă naţională până la Horticultură, Robotică şi Farmacie. Până în prezent au beneficiat de bursele Eugen Ionescu şapte promoţii, însumând 468 de bursieri din 27 de ţări. Dintre aceştia, 148 sunt din Camerun, 81 din Republica Moldova , 41 din Senegal şi 39 din Coasta de Fildeş.



    Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, a salutat formarea noului guvern al Republicii Moldova şi a reiterat susţinerea Washingtonului pentru continuarea reformelor. La intâlnirea cu noul şef pro-occidental al Executivului de la Chişinău, Valeriu Streleţ, diplomatul american a pledat pentru lupta împotriva corupţiei, democratizarea societăţii şi dezvoltarea economiei. La rândul său, premierul, învestit săptămâna trecută, s-a pronunţat pentru aprofundarea dialogului strategic cu Statele Unite, lansat anul trecut. Din 1992, americanii au acordat Republicii Moldova asistenţă financiară în valoare de circa 1,2 miliarde dolari.

  • Misiuni economice la Bucureşti

    Misiuni economice la Bucureşti

    O delegaţie
    a Comisiei Europene se află, de marţi, la Bucureşti, într-o misiune de evaluare
    a situaţiei economiei româneşti. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a
    precizat că de rezultatul acestor discuţii depinde şi venirea pe 15 iulie a
    misiunii Fondului Monetar Internaţional în România. Reprezentanţii Comisiei
    sunt interesaţi de evoluţia reformelor structurale, de eficientizarea
    sectoarelor de transport şi energie, rămasă restantă, de modul în care s-a
    aplicat sistemul managementului profesionist la companiile cu capital de stat,
    dar şi de stadiul listărilor şi al procesului de privatizare.

    Un alt subiect
    care nu va lipsi de pe agenda discuţiilor este legat de măsurile de relaxare
    cuprinse în noul Cod Fiscal, mai ales de impactul lor asupra respectării
    obiectivului pe termen mediu privind deficitul bugetar asumat de România în
    cadrul acordului de tip preventiv aflat in derulare şi care ar urma să se
    încheie în luna septembrie. La sfârşitul
    lunii mai, o misiune tehnică formată din reprezentanţii FMI, CE şi Băncii
    Mondiale s-a aflat la Bucureşti pentru discuţii pe aceeaşi temă.

    FMI a
    recomandat Executivului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală, întrucât
    tăierea cheltuielilor pentru compensarea acestor măsuri nu va fi suficientă să
    acopere golul semnificativ la capitolul venituri bugetare începând din 2016. Executivul a insistat, atunci, că România are
    nevoie de relaxare fiscală, fapt recunoscut de finanţistii internaţionali, care
    vor, însă, garanţii în legătură cu menţinerea ţintei de deficit bugetar. La
    începutul lunii,reprezentantul FMI la
    Bucureşti, Guillermo Tolosa, afirma că proiectul Codului Fiscal aflat în
    prezent în dezbatere parlamentară va trebui revizuit semnificativ pentru că,
    altfel, Guvernul nu va reuşi să se încadreze în ţintele de deficit stabilite.

    Tolosa a spus că au
    existat discuţii intense şi în ceea ce priveşte reformele structurale, în
    special în domeniul energiei, un sector care înregistează mari pierderi. Actualul acord de tip
    preventiv aflat în derulare este al treilea solicitat de România FMI-ului de la
    declanşarea crizei economice în 2009. A fost încheiat în septembrie 2013 pentru
    2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Autorităţile au anunţat că îşi doresc finalizarea cu succes
    a acordului în vigoare, urmând ca ulterior să se ia o decizie în privinţa unei
    continuări a parteneriatului cu FMI în condiţiile în care România este stabilă
    din punct de vedere macroeconomic şi se împrumută la costuri relativ mici de pe
    pieţele internaţionale.

  • Retrospectiva săptămânii 15.02 – 21.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 15.02 – 21.02.2015

    Lupta anti-corupţie: prioritate de gradul zero



    Încă un fost ministru român, acuzat de corupţie, a ajuns, săptămâna aceasta, după gratii. Monica Iacob Ridzi, fost ministru de dreapta al Tineretului, a fost condamnată definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 2009, în calitate de ordonator principal de credite, Monica Iacob Ridzi a hotărât ca, sub pretextul desfăşurării unor manifestări naţionale de amploare dedicate Zilei Tineretului, să externalizeze serviciile de organizare şi să atribuie ilegal unor firme contracte de prestări servicii. Pe de altă parte, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, miercuri, două cereri de urmărire penală, respectiv de arestare preventivă a fostului ministru de dreapta al Turismului, Elena Udrea. Procurorii i-au adus acesteia noi acuzaţii într-unul din cele două dosare de corupţie în care este anchetată. În fine, omul de afaceri Iulian Herţanu, cumnatul premierului social-democrat Victor Ponta, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile într-un dosar de fraudare de fonduri europene. In acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma, precum şi tatăl celui din urmă, Mircea Cosma, preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova (sud), au fost plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este estimat la 1,7 milioane euro, la care s-ar adăuga peste 550 de mii de euro din evaziune fiscală.



    Nume noi în fruntea SRI şi la CCR



    Considerând că este esenţial ca la conducerea Serviciului Român de Informaţii să fie un civil, preşedintele Klaus Iohannis l-a propus, joi, pe europarlamentarul liberal Eduard Hellvig în fruntea instituţiei. Născut în 1974, acesta este absolvent de Ştiinţe Politice. Este membru al Partidului Naţional Liberal din 2008, iar în 2012 a făcut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Dacă, săptămâna viitoare, senatorii şi deputaţii vor vota propunerea preşedintelui Iohannis, Eduard Hellvig va deveni al 5-lea director al SRI, succedându-i lui George Maior, care a demisionat luna trecută. Până la eventuala sa numire, a scris pe pagina sa de Facebook că dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale şi combaterea corupţiei vor fi priorităţile sale la şefia Serviciului. Importantă, pe de altă parte, pentru consolidarea democraţiei este şi munca judecătorilor de la Curtea Constituţională, care au, de miercuri, o nouă colegă – Simona Maya Teodoroiu. Aceasta îi ia locul lui Toni Greblă, în prezent cercetat pentru fapte de corupţie.



    Propuneri de relaxare fiscală



    Guvernul de la Bucureşti a anunţat măsuri de relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare în baza unui nou Cod Fiscal. Printre ele figurează reducerea TVA de la 24%, cât este în prezent, la 20% anul viitor şi la 18% din 2018. Pentru produsele alimentare de bază – carne, peşte, legume şi fructe – proiectul prevede o TVA de 9% începând din 2016. Din 2017, CAS va fi 7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în prezent, iar pentru angajator – 13,5%, faţă de 15,8% acum. Cota unică de impozitare ar urma să fie scăzută la 14% din 2019. Este propusă şi o reducere a accizelor, din 2016, la motorină şi la benzina fără plumb. Pe de altă parte, toate persoanele care realizează venituri vor fi obligate să plătească contribuţii sociale şi de sănătate, iar impozitele pentru microîntreprinderi, locuinţe şi terenuri vor creşte. Proiectul noului Cod Fiscal va fi, timp de de o lună, în dezbatere publică. Apoi, va fi înaintat Parlamentului.



    Dialog consular cu diaspora românească



    “Dialog cu diaspora pe teme consulare”: este programul pe care Ministerul de externe de la Bucureşti l-a lansat la începutul acestei săptămâni, pentru ca românii din ţară, dar mai ales de peste hotare să fie informaţi corect şi să poată folosi serviciile consulare modernizate la deplina lor capacitate — spune, într-un comunicat, diplomaţia română. Care, în plus, vorbeşte despre deschidere, amabilitate, promptitudine, bun-simţ şi interes faţă de nevoile fiecărui individ în parte, adică despre principii pe care trebuie să se bazeze conduita Corpului Consular român. Programul Dialog cu Diaspora pe teme consulare” se va desfăşura în prima jumătate a anului 2015. În principal, o echipă a Ministerului de Externe se va deplasa în ţările cele mai solicitate din punct de vedere consular — Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria, Belgia şi Grecia — pentru a prezenta românilor de acolo sistemul de servicii informatizate E-Cons.




    România şi vecinii ei


    Parlamentul Republicii Moldova majoritar românofone, vecina de la est a României, a reuşit cu greu să voteze un Guvern, după legislativele din noiembrie niciun partid sau alianţă neavând majoritatea necesară pentru a impune un premier. În urma unui vot al ultimei şanse, săptămâna aceasta, independentul Chiril Gaburici şi echipa sa au fost aprobaţi. Altfel, Parlamentul de la Chişinău ar fi fost dizolvat. La Bucureşti, ministerul de Externe aşteaptă ca noul Guvern moldovean să continue eforturile de aprofundare a reformelor democratice şi de consolidare a parcursului pro-european al ţării, care are un Acord de asociere cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, pe fundalul crizei din Ucraina, România şi vecina ei de la sud, Bulgaria, au interese comune în diversificarea energetică, în dezvoltarea legăturilor de transport prin construirea de noi poduri peste Dunăre sau în coordonarea eforturilor pentru aderarea la spaţiul Schengen. Au fost tot atâtea subiecte de discuţii pe care le-au avut, la Bucureşti, joi, miniştrii de externe Bogdan Aurescu şi Daniel Mitov; apoi vineri, preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Bulgariei, Rosen Plevneliev.