Tag: relaxare masuri

  • Retrospectiva săptămânii 06.11 – 11.12.2021

    Retrospectiva săptămânii 06.11 – 11.12.2021

    În România a fost prelungită starea de alertă, dar au fost relaxate măsurile sanitare în perioada Sărbătorilor de iarnă


    In România, starea de alertă instituită în contextul epidemiei de coronavirus a fost prelungită, din 9 decembrie, cu încă 30 de zile, dar, pe fondul continuarii trendului descendent al infectarilor, guvernul a eliminat o serie de restricţii. Astfel, se va putea renunţa la masca de protecţie în spaţiile deschise neaglomerate, iar accesul în spaţii închise va fi permis şi celor nevaccinati care au un test Covid negativ. De asemenea, a fost eliminata interdicţia persoanelor de a circula noaptea după ora 23:00. De Crăciun şi de Revelion restaurantele vor fi deschise la jumătate din capacitate, însă doar pentru cei vaccinaţi, trecuţi prin boală sau cu test negativ. Pe de alta parte, ritmul de vaccinare se menţine scăzut.De la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost vaccinate peste 7,8 milioane de persoane, dintre care aproape 7,6 milioane cu schema completa.



    Noi reguli la intrarea în România pentru a preveni răspândirea noii variante Omicron a coronavirusului


    Autorităţile de la Bucureşti au adoptat reguli mai stricte pentru cei care intră în România, ca o primă măsură de prevenire a răspândirii noii variante Omicron a coronavirusului în Europa. Din 10 decembrie, toate persoanele care vin în România din afara UE trebuie să prezinte un test PCR negativ nu mai vechi de 48 de ore. Cei care nu s-au imunizat anti-COVID sau nu au trecut prin boală, dar au un test negativ, vor intra în carantină 10 zile, iar dacă nu prezintă testul, carantina va fi mai lungă, respectiv 14 zile. Regulile sunt diferite pentru persoanele care vin din spaţiul UE. Acestea trebuie, ca şi până acum, sa prezinte certificatul verde care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test PCR obţinut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei. Aceste reguli li se aplică atât cetăţenilor români, cât şi celor străini. Măsurile vor fi aplicate până la data de 8 ianuarie, ora 24:00.



    Bugetul României pe 2022, în pregâtire


    Bugetul de stat al României pe anul viitor va fi construit fără a introduce taxe noi, iar orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil pe baza unui dialog cu mediul privat, a anunţat ministrul de finanţe, Adrian Cârciu. La rândul său,ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că a semnat şi trimis spre avizare două ordonanţe de urgenţă, care ar urma să fie aprobate, în curând, de Guvernul PNL-PSD-UDMR. Una vizează majorarea alocaţiilor pentru copii, iar cea de-a doua mărirea punctului de pensie şi a pensiei minime, care va creşte de la 800 de lei la 1.000 de lei( circa 200 de euro). Coaliţia de guvernare şi-a propus ca termen pentru trecerea bugetului de stat pe 2022 prin Parlament data de 24 decembrie.



    NATO şi flancul estic


    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel, la Forumul Aspen, de la Bucureşti, ca aliaţii să investească în infrastructurile critice şi să diminueze dependenţa de resursele din state care sunt potenţiali adversari. Jens Stoltenberg a numit Rusia şi China drept principalii actori globali care subminează ordinea mondială bazată pe reguli şi care acţionează ambele în zone care au devenit esenţiale pentru securitatea spaţiului democratic. Preşedintele roman Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru creşterea prezenţei militare NATO pe flancul estic şi echiparea pe deplin a Alianţei pentru a răspunde provocărilor Rusiei. Seful statului roman şi ceilalţi lideri europeni care fac parte din aşa-numitul format “Bucureşti 9” au avut consultări cu preşedintele american, Joe Biden, care a prezentat rezultatele discuţiei sale recente cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Klaus Iohannis consideră că este nevoie de creşterea prezenţei militare a NATO şi a Statelor Unite în România şi în zona Mării Negre. La randul sau, liderul de la Casa Alba le-a promis membrilor NATO din Europa Centrală capacităţii militare suplimentare şi a afirmat clar angajamentul faţă de Articolul 5 din Tratatul Alianţei care prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.



    Vizita premierului Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în România


    Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţă a facut, joi o vizita la Bucureşti, unde a fost primită de preşedintele român, Klaus Iohannis. Acesta a reconfirmat angajamentul Bucureştiului de a acorda întreaga susţinere Rep.Moldova în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană. Anterior, premierul de la Chişinau a avut o întrevedere cu omologul său român, Nicolae Ciucă, care a anunţat că părţile doresc să încheie cat mai curand un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova, dupa ce vechiul acord a expirat anul acesta. Sefa guvernului de la Chisinau considera ca o mai bună integrare economică, comercială şi în domeniul infrastructurii a României şi Rep. Moldova este garanţia unei integrări accelerate a acesteia din urma în UE.



    Cea mai titrată scrimeră din România, Ana-Maria Popescu, şi-a anunţat retragerea din activitate


    Scrimera română Ana-Maria Popescu, vicecampioană olimpică la Tokyo, şi-a anunţat retragerea din activitate, după o carieră de 20 de ani. În vârstă de 37 de ani, Ana-Maria Popescu a fost aleasă la sfârşitul lunii noiembrie de Federaţia Internaţională de Scrimă cea mai bună spadasină a lumii pentru a cincea oară, stabilind, astfel, un record. Ea a primit acest titlu în sezoanele 2007-2008, 2008-2009, 2012-2013, 2019-2020 şi 2020-2021. Ana-Maria Popescu are în palmares trei medalii olimpice (una de aur şi două de argint), șapte mondiale (2-2-3) şi 13 europene (7-4-2), alături de numeroase Cupe Mondiale câştigate, ea fiind cea mai titrată scrimeră din România.






  • Protili evenimenti a stămănăllei ţi tricu 23.05 – 29.05.2021

    Protili evenimenti a stămănăllei ţi tricu 23.05 – 29.05.2021

    Evoluţia epidimiillei tru România s-duţi ma lrgu cu tendinţa pozitivă, ași cum u spunu isăkili


    Numirlu a cazurlor năi di COVID-19 diagnosticati tru 24 ditu soni, di ňiercuri până gioi, fu la giumitati andicra di cum eara aoa şi ună stămănă, nuheamă pisti 300. La aestă evoluție agiută și campania di vacţinari cari ahurhi tu bitisita-a anlui ţi tricu. Gioi, premierlu Florin Cîţu ankisi campania di comunicari cu numa “Deadunu azvindzemu pandemia! Ti conţăi vacţinlu?ˮ, ndreaptă di Guvernu, cu agiutorlu UNICEF şi a organizaţiilor parteneri. Tru cadurlu a campaniillei di comunicari va s’hibă difuzati, cu agiutorlu ali mass-media, 11 di spoturi: trei cu un mutrită ghenerală şi optu ţi au tu scupo lenu turlii di cătigurii suţiali cata cum elev, mae, mamă, turistu, tiniru.


    “Avem ananghi di tută lumea tru aestă campanie. Iţi insu poati s’căndăsească unu altu insi ta s’vaccineadză. Easti ună gereti a noastră, a tutăloru, maş deadunu va u’azvindzemu aestă pandemie. Nă vacţinăm tru numiru câtu ma mari şi năpoi va u amintămu bana di ma ninti. România, adi că s’poati!ˮ, cundille prim-ministurlu.



    Guvernul hăbiniseaşti restricțiili anti-COVID


    Di la 1 di cirişaru, autorităţli hăbinisescu unu şingiru di restricţii băgati tru condiţiili a pandemiillei di COVID-19. Misurli fură vulusiti, gioi, tu andamusea di lucru a guvernului şi fură dimăndati di premierlu Florin Cîțu. Catandisea di alertă fu prilundzită di la 31 di maiu cu nica unu mesu di dzăli, a deapoa di la 1 di cirişaru, activităţli cultural-artistiţi I di discurmari va s-poată s-hibă tănuti tu loări dişcllisi ama va s’llia parti nai cama multu ună ňilli di inşi. Aeştă va s’poartă prusupida şi va s-aib ună distanţă di 2 meatri anamisa di elli. Ta s-poată s’llia parti la activităţile adusi aminti, aţelli inşi lipseaşti s’aibă 10 dzăli di la bitisita-a schemăllei di vacţinari ică s-părăstisească rezultatlu negativ a unlui testu PCR ică a unlui testu antigen rapidu ică ună carti ţi spuni ti infectarea cu COVID-19. Tutunăoară, organizatorlli pot s-apufusească aprukearea la un conţertu a unlui numiru ma mari di participanţă, di 1000, cara aeştă suntu vacţinaţi şi tricură aţeali 10 dzăli di la rapelu. Tutunăoară, tut di la 1 cirişaru, la evenimentili privati cum numţă, pătigiuňi, measi festivi, va s’poată s’llia parti nai cama multu 70 di inşi tru locări dişcllisi şi 50 năuntru. Şi aoa ari ună derogari, tru noima că numirlu a participanţălor poati s’hibă multu ma mari cara tuţ aţelli prezenţă suntu vacţinaţ. Unâ altă misură pruveadi ca activităţlicultural-artistiţi şi di discurmari potu s’hibă dizvărtiti tru spaţii ncllisi cu partiţiparea-a publicului până la 70% ditu capaţitatea maximă a loclui. Creaşti până la 85% şi gradlu di ocupari a spaţiilor di cazari şi tru staţiunile di la amari, a deapoa ti activitatea tru baruri, cluburi ică discoteţ va s’da izini anamisa di oara 5:00 şi 24:00 ti oamiňilli vacţinaţ.



    Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo paarti la Consiliulu European di Bruxelles


    Simfunizarea ti alumta curmarea-a pandemiillei, băgarea tu lucru scupadzlli climatiţ ali Uniuni Europeană, ligăturli cu Rusia şi cu Marea Britanie, inţidentul aviatic di Belarus şi catandisea ditu Orientul di Mesi fură protili subiecti zburăti la Consiliulu European di Bruxelles, cari s-disvărti luni și marță. Liderllii a aţiloru 27 di văsilii membri ali Uniunii Europene aprobară, certificatlu di sănătate cari lipseaşti s-da izini ti dişcllidearea diznău a sinurloru şi licşurarea-a călătoriiloru năuntrulu a bloclui comunitaru. Prezidentulu Klaus Iohannis spusi că România ndrupaşti băgarea tru practico ntrăoară şi unitară a aluştui. El cundille că ufilisearea-a documentului digitalu nu lipseaşti să zňiipsească exercitarea-a ndreptului di thimelliu a cetăţeaňiloru la libira urdinari. Tu arada a llei, prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, spusi că infrastructura tră ţertificatlu digital va s-hibă hăzări până la 1 di cirişaru, iara statili membri va s-poată s-aibă ligătura cu aestu sistemu ditu giumitatea-a meslui.



    Libiră urdinari tru UE ti români tru kirolu a pandemiillei di coronavirus


    România feai cu hăiri testarea, ňiercuri a sistemlui european di interconectari ti ţertificatili digitali di călătorie, cari va s’licşureadză libira urdinari tru Uniunea Europeană tru kirolu a pandemiillei di COVID-19. Certificatili conţănu, ntră altili, date di identificari esenţiale, cum va s’hibă numa şi paranuma, data amintarillei, statlu membru ţi apufusi şi informaţii medicali. Documentili va s’hibă băgati tu lucru tu meslu alunaru, iara ditu videala tehnică, specialiştilli a Serviţiului di Telecomunicaţii Speţiali va s’poată s-asiguripsească băgarea tru practico tru România a sistemlui informatic ţi easti ananghi. Acţiunea di testari fu adrată di STS cu pareia tehnică di lucru comunitar.



    Moeabeţ tru Parlamentu mutrinda PNRR


    Reforme, investiţii şi ună ma bună kiverniseari a părălui public suntu obiectivili a guvernului di București cari va s-bagă tu practico Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă prezentat tru Parlamentu di premierlu Florin Cîţu. Ateali aproapea 30 di miliardi di euro băgati la dispoziţie di Comisia Europeană va s’agiungă tru tuţ kiuşeadzlli ali Românie, tra s’anvălească aţea ţi s’kiru tru aeşţă ditu soni 30 di aňi, tăxi caplu a Executivlui. Premierlu Florin Cîţu cundille că ali Românie va’lli si da, pi thimellilu a Planlui, păradz maxusus ti investiţii, maxusu tru transporturi, educaţie şi sănătate, ama tră cari lipseaşti s’hibă asiguripsiti şi ma multi reforme. El cundille că easti ananghi di ună asiguripseari că va s-hibă asiguripsiti ună strategie di eliminari hărgiuearea ta nalliurea a părălui public. Premierlu Cîțu feaţi timbihi, tu idyiulu kiro, că tuti investiţiili lipseaşti shibă bitisiti până tru 2026, altă turlie păradzlli europeaňi va s’hibă kiruţ. Planlu adusi niifharistusearea ali opoziție, cari cutugursi elaborarea-a documentului și stipsi Guvernul că ari naeti maşi tră misuri di sirţălle. Ti aţea, prinţipalu partid di opoziție, PSD, dimăndă că va s-dipună ună moţiune di cenzură. Coprezidentulu AUR, George Simion, spusi, tu arada-a lui, că parlamentarllii a partidului va s’ndrupască iţi moţiune contra-a cabinetlui cumăndusitu di Florin Cîţu. Tu 31 di mai, România va s-dipună planlu tru sistemlu informatic ali Uniunii Europene, iara tu 2 di cirişaru va s’hibă publicat acutotalui.




    Autor: Leyla Cheamil

    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 23.05 – 29.05.2021

    Retrospectiva săptămânii 23.05 – 29.05.2021

    Evoluţia epidemiei în România continuă tendinţa
    pozitivă, așa cum o arată cifrele

    Numărul cazurilor noi de COVID-19 diagnosticate în 24 de ore, de miercuri până
    joi, a fost la jumătate faţă de acum o săptămână, puţin peste 300. La această
    evoluție a contribuit și campania de vaccinare care a început la sfârșitul
    anului trecut. Joi, premierul Florin Cîţu a lansat campania de comunicare
    Împreună învingem pandemia! Ce conţine vaccinul?ˮ, realizată de Guvern, cu sprijinul UNICEF şi al organizaţiilor
    partenere. În cadrul campaniei de comunicare vor fi difuzate, cu sprijinul
    mass-media, 11 spoturi: trei cu o abordare generală şi opt care ţintesc
    diferite categorii sociale precum elev, bunică, mamă, turist, tânăr.

    Avem
    nevoie de toată lumea în această campanie. Oricine poate convinge pe altcineva
    să se vaccineze. Este un efort al nostru, al tuturor, doar împreună învingem
    această pandemie. Ne vaccinăm în număr cât mai mare şi ne recâştigăm viaţa
    dinainte. România, hai că se poate!ˮ
    , a punctat prim-ministrul.



    Guvernul relaxează restricțiile anti-COVID


    De la 1 iunie, autorităţile relaxează o serie de
    restricţii impuse în condiţiile pandemiei de COVID-19. Măsurile au fost
    adoptate, joi, în şedinţa de guvern şi au fost anunţate de premierul Florin
    Cîțu. Starea de alertă a fost prelungită de la 31 mai cu încă o lună, iar de la
    1 iunie, activităţile cultural-artistice sau de divertisment vor putea fi
    organizate în spaţii deschise cu participarea a cel mult o mie de persoane.
    Acestea vor purta mască şi vor păstra o distanţă de 2 metri între ele. Pentru a
    putea participa la activităţile menţionate, persoanele în cauză trebuie să aibă
    10 zile de la încheierea schemei de vaccinare sau să prezinte rezultatul
    negativ al unui test PCR sau a unui test antigen rapid sau o dovadă a
    confirmării infectării cu COVID-19. De asemenea, organizatorii pot decide
    primirea la un concert a unui număr mai mare de participanţi, de 1000, dacă
    aceştia sunt vaccinaţi şi deja au trecut cele 10 zile de la rapel. De asemenea,
    tot de la 1 iunie, la evenimentele private precum nunţi, botezuri, mese
    festive, vor putea participa maxim 70 de persoane în spaţii deschise şi 50 la
    interior. Şi aici există o derogare, în sensul că numărul participanţilor poate
    fi mult mai mare dacă toţi cei prezenţi sunt vaccinaţi. O altă măsură prevede
    ca activităţile cultural-artistice şi de divertisment pot fi desfăşurate în
    spaţii închise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a
    spaţiului. Creşte până la 85% şi gradul de ocupare a spaţiilor de cazare şi în
    staţiunile de la mare, iar activitatea în baruri, cluburi sau discoteci va fi
    permisă între ora 5:00 şi 24:00 pentru persoanele vaccinate.



    Președintele României, Klaus Iohannis, a
    participat la Consiliul European de la Bruxelles


    Coordonarea combaterii pandemiei, îndeplinirea
    obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, relaţiile cu Rusia şi cu Marea
    Britanie, incidentul aviatic din Belarus şi situaţia din Orientul Mijlociu au
    fost principalele subiecte abordate la Consiliul European de la Bruxelles, care
    s-a desfășurat luni și marți. Liderii celor 27 de ţări membre ale
    Uniunii Europene au aprobat, certificatul de sănătate care ar trebui să permită
    redeschiderea frontierelor şi facilitarea călătoriilor în interiorul blocului comunitar.
    Preşedintele Klaus Iohannis a spus că
    România se pronunţă în favoarea implementării rapide şi unitare a acestuia. El
    a insistat asupra faptului că utilizarea documentului digital nu trebuie să
    afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor la libera circulaţie.
    La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat
    că infrastructura pentru certificatul digital va fi gata până la 1 iunie, iar
    statele membre se vor putea conecta la sistem de jumătatea lunii.



    Liberă circulație în UE pentru români în timpul pandemiei de
    coronavirus


    România a testat, miercuri, cu succes sistemul
    european de interconectare pentru certificatele digitale de călătorie, care vor
    facilita libera circulaţie în Uniunea Europeană în timpul pandemiei de
    COVID-19. Certificatele conţin, între altele, date de identificare esenţiale,
    cum ar fi numele şi prenumele, data naşterii, statul membru emitent şi
    informaţii medicale. Documentele ar urma să fie introduse în iulie, iar din
    punct de vedere tehnic, specialiştii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale
    vor putea asigura punerea în practică în România a sistemului informatic
    necesar. Acţiunea de testare a fost realizată de STS cu grupul tehnic de lucru comunitar.



    Discuții în Parlament privind PNRR


    Reforme, investiţii şi o mai bună gestionare a
    banului public sunt obiectivele guvernului de la București care va pune în
    aplicare Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prezentat în Parlament de
    premierul Florin Cîţu. Cele aproape 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie
    de Comisia Europeană vor ajunge în toate colţurile României, pentru a recupera
    timpul pierdut în ultimii 30 de ani, a promis șeful Executivului. Premierul
    Florin Cîţu a precizat că România va primi, pe baza Planului, bani pentru
    investiţii, îndeosebi în transporturi, educaţie şi sănătate, dar pentru care
    trebuie asigurate şi mai multe reforme. El a subliniat că este nevoie de o
    garanţie că se va păstra o strategie de eliminare a risipei banului public. Premierul
    Cîțu a atras atenţia, în același timp, că toate investiţiile trebuie finalizate
    până în 2026, altfel vor fi pierduţi banii europeni. Planul a generat
    nemulțumirea opoziției, care a criticat elaborarea documentului și a acuzat
    Guvernul că urmăreşte doar măsuri de austeritate. De aceea, principalul partid
    de opoziție, PSD, a anunţat că va depune o moţiune de cenzură. Copreşedintele
    AUR, George Simion, a declarat, la rândul său, că parlamentarii partidului vor
    susţine orice moţiune împotriva cabinetului condus de Florin Cîţu. Pe 31
    mai, România va depune planul în sistemul informatic al Uniunii Europene, iar
    pe 2 iunie va fi publicat integral.


  • Retrospectiva săptămânii 02.05 – 08.05.2021

    Retrospectiva săptămânii 02.05 – 08.05.2021

    Vaccinarea în România merge foarte bine

    România stă extraordinar de bine în ceea ce priveşte campania de vaccinare anti-COVID-19, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, zi in care a fost depăşit pragul de 100.000 de persoane imunizate în 24 de ore. Autorităţile au extins modalităţile prin care românii se pot vaccina pentru ca toţi cei care doresc să se imunizeze să o poată face cât mai uşor şi să poată fi atinsă ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie. Există maratoane, centre de vaccinare din maşină, la locul de muncă, prin cabinetele medicilor de familie sau în spitale nonCOVID, iar de vineri imunizarea se va face peste tot fără programare, doar cu buletinul. De la debutul campaniei naţionale de imunizare, pe 27 decembrie, în România au fost vaccinate peste 6 milioane de persoane, din care peste 2,2 milioane au primit ambele doze. In această săptămână în România a început şi administrareaserului american Johnson&Johnson, în doză unică.

    Donaţie pentru Republica Moldova

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, în această săptămână acordarea unui nou ajutor umanitar constând în vaccinuri anti-COVID-19 pentru Republica Moldova (majoritar românofonă) în vederea gestionării pandemiei. Este vorba de 100.000 de doze din serul AstraZeneca. Executivul a anunţat că autorităţile de la Bucureşti şi Chişinău au stabilit şi o înţelegere privind revânzarea acestui vaccin, 200.000 de doze pe lună.Guvernul român a mai aprobat şi elementele tehnice privind o donaţie de vaccinuri pentru Ucraina vecină, un lot de 100.000 de doze.

    Reluarea cursurilor în şcolile din România

    Şcolile din România funcţionează, de miercuri, după două scenarii, în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID 19. Cursurile s-au reluat după patru săptămâni de vacanţă de care s-au bucurat majoritatea elevilor. Au revenit la cursuri cu prezenţa fizică absolut toţi copiii din grădiniţe, din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare, a precizat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu. În localităţile unde rata de infectare este sub unu la mie s-au întors în clase şi elevii de gimnaziu şi de liceu. Potrivit celor mai noi date oficiale, sunt acum 1.800 de astfel de localităţi in scenariul verde pe harta incidenţei COVID. Pentru celelalte 1.400 de localităţi, unde rata de infectare este mai mare, elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a au reluat cursurile online. Cei din clasele terminale vor merge la şcoală începând din 10 mai.

    Noi relaxări de la 1 iunie în România

    Autorităţile române iau un calcul noi măsuri de relaxare dupa 1 iunie, cum ar fi renunţarea la purtarea măştii de protecţie pe plajă, la munte,în sălile de sport și bazinele de înot. organizarea de petreceri private cu persoane vaccinate, dar şi despre programul agenţilor economici. Este luată în calcul și posibilitatea ca restaurantele şi hotelurile să funcționeze la capacitate normală dacă tot personalul angajat este vaccinat și clienții la fel. În privinţa meciurilor de la Campionatul Campionatul European de fotbal pe care România le va găzdui în această vară, la acestea vor putea participa doar suporterii vaccinaţi. Şeful Executivului, Florin Cîţu, a menţionat că este soluţia găsită de UEFA şi pe care el o agreează. Referitor la evenimentele mari, cu mult public, cum ar fi festivalurile Neversea şi Untold, prim-ministrul a spus că nu vor putea fi organizate chiar de la 1 iunie, ci mai degrabă după 1 august.

    Guvernul de la Bucureşti a adoptat planul de convergenţă şi a ajustat PNRR

    Guvernul României a aprobat Programul de convergenţă, care cuprinde reforme pe care şi le asumă Executivul în domenii precum sistemul de pensii, salarizarea, companiile de stat, administraţia publică. Premierul Florin Cîţu a explicat că documentul se alătură Strategiei fiscal-bugetare şi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. El a menţionat că a discutat cu miniştrii despre PNRR, cerându-le implicare directă pentru finalizarea cât mai rapidă a acestui document în perspectiva discuţiilor pe care le va avea săptămâna viitoare, la Bruxelles, cu reprezentanţii executivului comunitar. Premierul a adăugat că bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost ajustat, la recomandarea Comisiei Europene, de la 42 miliarde de euro la circa 29 miliarde de euro, după reducerea sumelor la toate capitolele. Recent, prim-ministrul a dat asigurări că planul românesc va absorbi toate fondurile europene care sunt puse la dispoziţia ţării.

    Raport GRECO despre România

    România continuă să aibă restanţe în ceea ce priveşte reformele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, conform celui mai recent raport al GRECO, organismul specializat în acest domeniu al Consiliului Europei. Potrivit documentului, Bucureştiul a pus în practică doar cinci din cele 18 recomandări ale GRECO. În ansamblu, autorităţile române par să fie hotărâte să remedieze sau să renunţe la multe dintre reformele juridice controversate, adoptate în timpul precedentei administraţii social-democrate, constată raportul. Cu toate acestea, nivelul la care sunt implementate recomandările privind combaterea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor rămâne nesatisfăcător.

    În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, nivelul rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru punerea lor în practică. În legătură cu prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor şi procurorilor, raportul arată că sunt necesari paşi mult mai hotărâţi şi în această direcţie. Documentul relevă faptul că încă nu s-a produs o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea ministrului justiţiei în numirea şi, respectiv, revocarea procurorilor în/şi din funcţiile cele mai înalte ar trebui diminuată, pentru a asigura independenţa judiciară.

    De asemenea, trebuie stabilite criterii clare şi obiective de promovare în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, care să ţină seama de calificările şi meritele reale ale acestora – se mai arată în raportul Grupului Statelor împotriva Corupţiei, GRECO

    La București, premierul liberal Florin Cîţu a afirmat că raportul GRECO arată că România este ‘pe drumul cel bun’. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017 – 2019, a mai spus el.


  • Vaccinarea – şansă pentru relaxare

    Vaccinarea – şansă pentru relaxare

    În urmă cu un
    an, peste tot în lume, mai puţin în ţările conduse de lideri pe cât de vocali
    pe atât de iresponsabili, restricţiile au devenit noua normalitate. Însoţite de
    măsuri sanitare draconice şi de efortul autorităţilor de a convinge populaţia
    că igiena şi distanţa fizică sunt obligatorii, nu doar necesare, măsurile restrictive
    au fost modalitatea de a limita numărul îmbolnăvirilor, al deceselor şi colapsul
    sistemelor sanitare.


    Ce s-a schimbat radical în ultima jumătate de an a fost
    apariţia vaccinurilor, văzute ca şansa revenirii la viaţa dinaintea pandemiei. Pledoaria
    pentru vaccinare este, şi în România, pledoaria pentru o viaţă normală şi a
    devenit leitmotivul mesajelor publice lansate de autorităţi.


    Relaxarea
    măsurilor anti-COVID, mergând până la eliminarea obligativităţii măştii în aer
    liber, nu mai devreme însă de luna august, depinde de rata de vaccinare
    , a declarat
    premierul Florin Cîţu. El a amintit că ţinta este de 5 milioane de persoane
    vaccinate până la 1 iunie, dată de la care o parte dintre restricţii vor fi
    eliminate dacă lucrurile merg bine. În discuţie va fi o relaxare a
    restricţiilor pentru perioada estivală în turism şi industria HoReCa, în
    funcţie de ritmul vaccinării, iar beneficiari principali vor fi românii
    vaccinaţi.


    Florin Cîţu: Este clar că putem vorbi de fără mască pe
    plajă, de exemplu, fără mască dacă mergem la munte, într-o drumeţie, dar putem
    să vorbim şi de facilităţi pentru persoane vaccinate. Putem să vorbim, de
    exemplu, de restaurante, care pot să ajungă la capacitate 100% cu persoane
    vaccinate, la interior; sau hoteluri pe litoral, capacitate 100% cu persoane
    vaccinate. Putem să vorbim de evenimente private care pot fi deschise doar
    pentru persoane vaccinate. Vom avea aceste evenimente pilot în Bucureşti şi în
    Cluj şi eu sunt sigur că rezultatele vor fi bune.


    Autorităţile de la
    Bucureşti lucrează la o strategie prin care şi copiii între 12 şi 15 ani se vor
    putea vaccina, odată aprobat vaccinul Pfizer pentru această grupă de vârstă. Prima
    ţintă de vaccinare pentru adulţi, de 5 milioane până pe 1 iunie, este posibilă,
    consideră şeful campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă.
    Pledoaria sa în favoarea imunizării este dublată de un apel la prudenţă.


    Valeriu
    Gheorghiţă: Orice măsură de relaxare este important să vină la pachet cu o
    supraveghere foarte atentă din punct de vedere epidemiologic, o monitorizare de
    cel puţin două săptămâni, pentru a evidenţia eventualul impact, şi progresiv se
    pot relaxa şi alte măsuri. Din acest motiv, este important ca un număr cât mai
    mare de persoane să fie vaccinate, pentru că o persoană vaccinată este o
    persoană mult mai bine protejată şi receptivitatea scade
    .


    În marile
    oraşe, vaccinarea decurge bine. Campioane sunt Bucureştiul şi Clujul.
    La nivel naţional, aproape 3,5 milioane de oameni au primit cel puţin o doză,
    iar mai bine de 2 milioane ambele doze necesare imunizării. România este acum
    pe locul şase în Europa la vaccinare şi pe locul 18 la nivel global.



  • O nouă relaxare a restricţiilor

    O nouă relaxare a restricţiilor


    Noi măsuri de relaxare a restricțiilor impuse pentru controlul pandemiei de coronavirus vor intră în vigoare în România de luni 15 iunie.



    Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă și Guvernul s-au reunit joi la București pentru a evalua situația și a decide ce se va face pe viitor. Premierul Ludovic Orban s-a referit, în primul rând, la izolarea la domiciliu pentru persoanele care vin din străinătate. El a explicat că aceasta va fi aplicată diferențiat în funcție de nivelul de răspândire a infecţiei cu coronavirus în celelalte ţări. Evaluarea va fi făcută de Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe baza unor criterii recomandate la nivel european.



    Ludovic Orban: “În baza acestei metodologii se va acorda un indicator, un coeficient privitor la nivelul de răspândire pe baza analizei numărului de infectări medii din ultimele 14 zile. Toate țările care vor avea un coeficient sub cinci vor intra în măsura de exceptare de la obligaţia de izolare la domiciliu pentru 14 zile, pentru cetăţenii care vin din aceste ţări. Am să dau, aşa, câteva exemple ca să înţelegeţi. Este vorba de ţări cu un nivel redus de răspândire, cum este Austria, de exemplu, Bulgaria, Grecia şi alte ţări de la nivel european. Este într-un fel normal să renunţăm la această măsură de izolare care creează probleme pentru foarte multe categorii de cetăţeni. De asemenea, traficul aerian cu tote aceste ţări care sunt sub coeficientul de cinci pentru care nu va mai fi necesară izolarea la domiciliu va putea fi reluat.”



    Premierul a mai anunţat că din 15 iunie mallurile și alte spații comerciale cu mai multe magazine vor fi redeschise, excepţie făcând restaurantele, cafenelele sau locurile de joacă pentru copii şi cinematografele din interiorul acestora. Va fi reluată și activitatea de tratament balnear, vor fi redeschise birourile Loteriei Române, sălile de jocuri de noroc, casele de pariuri, va fi permis accesul la piscinele din exterior, iar numărul de persoane care pot participa la activităţi sportive şi recreative în aer liber va creşte de la trei la şase.



    Pe de altă parte, sprijinul financiar pentru părinţii care stau acasă cu copiii încetează la finalul anului şcolar, iar unele grădiniţe şi after-school-uri, care funcționează în mod normal pe perioada verii, vor fi deschise în condiţii extrem de stricte, a mai spus primul ministru. O parte dintre măsurile de suţinere a companiilor în pandemie, ce urmau să expire la sfârşitul lunii, vor fi prelungite până la 25 octombrie.



    Premierul liberal Ludovic Orban a mai spus că o hotărâre de guvern privind prelungirea stării de alertă se va lua săptămâna viitoare. PSD, de opoziție, care are cel mai mare număr de parlamentari, consideră însă că trebuie menţinute doar anumite măsuri de prevenţie şi anunţă că este exclus să voteze o prelungire a stării de alertă în forma ultimelor 30 de zile.




  • Klaus Iohannis: Se impune prelungirea stării de alertă

    Klaus Iohannis: Se impune prelungirea stării de alertă

    Președintele României, Klaus Iohannis, a susţinut o declaraţie de presă, la Palatul
    Cotroceni, după o ședință avută
    prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul
    Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul
    Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, şi şeful
    Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, pe tema măsurilor de
    gestionare a epidemiei de COVID-19.


    Având în vedere că în ultima vreme numărul de noi îmbolnăviri nu a crescut semnificativ, dar nici scăzut semnificativ, considerăm că e posibil să continuăm cu noi măsuri de relaxarea, adică unele restricții care sunt acum în vigoare nu vor mai fi după 15 iunie., a declarat şeful statului.


    Printre măsurile de relaxare, după 15 iunie se află: redeschiderea mall-urilor, fără restaurante şi locuri de joacă pentru copii;


    Evenimentele private se vor putea face cu un număr mai mare
    de participanţi, respectiv 20- în interior şi 50- în exterior;


    Pentru a veni în sprijinul părinților care vor fi nevoiţi să meargă la lucru și în perioada vacanței, va fi posibilă – nu obligatorie, dar posibilă – redeschiderea after school-urilor, grăinițelor și creșelor private.


    Redeschiderea sălilor de fitness, cu respectarea normelor
    sanitare, redeschiderea piscinelor exterioare, cu respectarea regulamentelor speciale.


    Având în vedere că mai avem pacienți internați în spitale, şi la ATI, suntem de părere că se impune prelungirea stării de alertă. Vor fi mai puține restricții, dar considerăm că nu se poate continua fără acest instrument., a mai spus preşedintele.

    Klaus Iohannis a vorbit si despre măsurile de izolare la domiciliu, de autoizolare.

    Vor fi măsuri mai relaxate cu statele unde numărul de îmbolnăviri din ultimele 14 zile e sub 5 cazuri la milionul de locuitori, printre aceste state nu se califică Italia, Spania, Franta, Belgia, Suedia, Olanda.

    Şeful statului a transmis un mesaj către parlamentari, făcând apel la responsabilitate din partea acestora:

    Stimați parlamentari, nu puneți sub semnul întrebării aceste măsuri care până acum s-au dovedit a fi corecte.

  • Nu se poate renunţa total la restricţii

    Nu se poate renunţa total la restricţii

    La București, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a subliniat că nu se poate vorbi despre o relaxare totală a măsurilor de prevenire a infecţiilor cu noul coronavirus, pentru că nu există încă o scădere constantă a numărului de cazuri noi.

    Într-un interviu pentru televiziunea publică, el a arătat că încă sunt focare în mai multe judeţe ale României.

    Dacă spune cineva că am trecut deja cu totul şi totul este ok, acest cineva înseamnă că nu este informat corect. La acest moment încă situaţia este sub control mai bine decât înainte, dar nu putem să zicem că am ajuns la faza în care să spunem că totul este ok şi nu mai avem răspândire, nu mai avem infectare, nu mai avem persoane care să se infecteze în comunitate. Deci încă avem focare în mai multe judeţe, fie că sunt la azile de bătrâni, fie că sunt în zone industriale, fie că sunt chiar în serviciile medicale, adică la spitale şi numărul cazurilor nu s-a stabilizat.
    Doctorul Arafat spune că, după măsurile de relaxare introduse pe 1 iunie, mai avem încă 5-6 zile în care să analizăm evoluția situației și în funcție de aceasta se vor lua decizii. El consideră că prelungirea stării de alertă ar fi o soluţie firească pentru momentul în care ne aflăm, o modalitate de a putea coordona şi a lua măsurile care se impun.
    Și dacă s-ar face relaxarea totală, eu nu m-aș duce la cinematograf sau la teatru, căci știu că există un risc, a explicat Arafat.
    Am făcut un lucru foarte bun, cu toții împreună, este păcat să ne înecăm chiar la mall, a mai spus Raed Arafat.
    După 15 iunie nu putem să revenim la normalitatea care era înainte, a conchis seful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
    El a ținut și să sublinieze că în România nu s-au luat măsuri mai dure decât în alte țări, dar s-au luat mai devreme.
    El a avut și un mesaj pentru români și anume să se concentreze pe turismul intern, care a avut de suferit și trebuie susținut.
    Din fericire, avem și munte, avem și mare, avem foarte multe posibilități de turism, a mai spus Raed Arafat.
    Într-adevăr, în minivacanța de Rusalii, atât stațiunile montane, cat și cele de la Marea Neagră au fost repopulate cu turiști, după mai multe luni de pauză totală. Peste 15.000 de români au ajuns la mare, deşi estimările iniţiale ale tour operatorilor erau mai mici. Potrivit unui studiu al unei agenții de turism online, realitatea a depăşit aşteptările pentru cele aproximativ 100 de hoteluri pe litoral care au fost deschise. Un număr de aproape patru ori mai mic, totuși, faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă. Mii de turiști au mers și în stațiunile de pe Valea Prahovei unde au putut schia pe o pârtie special amenajată, au putut să facă drumeții și mountain bike. Instalațiile pe cablu au funcționat, iar vremea caldă a permis plimbări în aer liber.

  • Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

    Coronavirusul în România


    Aproape
    15 mii de contaminări şi aproape o mie de decese este bilanţul epidemiei
    de COVID-19 în România. Preşedintele
    Klaus Iohannnis a avertizat că situaţia nu s-a îmbunătăţit şi că epidemia nu a
    trecut, dar şi-a reiterat anunţul că, după 15 mai, starea de urgenţă,
    instituită la jumătatea lui martie, nu va fi prelungită şi va fi înlocuită cu
    starea de alertă. Românii vor putea circula din nou liber, fără declaraţii pe
    proprie răspundere. Se vor redeschide saloanele de îngrijire, cabinetele
    stomatologice şi muzeele, dar în condiţii de distanţare şi cu portul
    obligatoriu al măştii de protecţie. Acesta devine obligatoriu şi în mijloacele
    de transport în comun. Măsurile de relaxare nu se aplică în localităţile aflate
    în carantină, precum Suceava, Ţăndărei şi două cartiere din
    Buzău.



    Amendarea amenzilor


    Antipatizată şi contestată de mulţi, Curtea Constituţională a
    României rămâne un arbitru cu decizii implacabile. În urma sesizării trimise de
    Avocatul Poporului judecătorii CCR au decis că amenzile date în perioada stării
    de urgenţă pentru nerespectarea carantinei şi izolării sunt neconstituţionale.
    Acestea nu se anulează, însă, în mod automat, ci trebuie contestate în
    instanţă. Premierul liberal Ludovic Orban consideră că, prin această decizie,
    guvernul şi celelalte autorităţi sunt împiedicate să apere sănătatea şi viaţa
    românilor. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a ţinut să precizeze că rolul
    amenzilor nu a fost de a aduce bani la buget, ci de a reduce riscul răspândirii
    epidemiei. Anterior, totuşi, însuşi colegul său de la Interne, Marcel Vela, califica
    drept evident faptul că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor
    cu privire la libera circulaţie. De la instituirea stării de urgenţă, amenzile
    primite de cetăţenii români pentru nerespectarea dispoziţiilor date de
    autorităţi însumează echivalentul a 120 de milioane de euro.



    CEDO
    versus CCR


    Procurorul Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul intentat la CEDO împotriva statului
    român, prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Demiterea sa a avut loc în 2018, după ce
    Curtea Constituţională l-a obligat pe şeful statului să semneze decretul în
    acest sens. Curtea Europeană a decis în unanimitate că doamnei Kovesi i
    s-au încălcat drepturile la un proces echitabil şi la libera exprimare şi că a
    fost revocată din funcţie înainte de încheierea mandatului. Azi şefă a noului
    parchet european, care combate fraudele cu fonduri comunitare, ea a precizat că
    nu va solicita despăgubiri pecuniare, fiindcă acestea ar fi achitate tot de
    contribuabilul român.


    Criza
    de după pandemie


    Economia României va scădea, anul acesta, cu şase procente – arată
    previziunile economice de primăvară prezentate de Comisia Europeană. De altfel,
    întreaga Uniune Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria
    sa, cu o contracţie economică record estimată la 7,4%. Comisarul de resort
    Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un
    deficit bugetar de cel puţin 8 procente, situaţie în care sunt mai toate
    statele membre, obligate să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze
    locurile de muncă. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei, în România
    inflaţia va atinge 2,5% – în cursul acestui an şi va creşte în 2021, iar rata
    şomajului va ajunge la 6,5 – anul acesta şi la 5,4 – în 2021.



    Ajutor
    frăţesc


    Joi
    a ajuns la destinaţie un convoi format din 20 de camioane cu echipamente
    sanitare, oferite de România Republicii Moldova vecine, majoritar
    românofonă, pentru a sprijini lupta împotriva epidemiei de COVID-19. Convoiul a
    fost însoţit de o delegaţie oficială, din care-au
    făcut parte ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi secretarul de stat in Departamentul pentru
    relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu.
    Executivul de la Bucureşti a
    decis acordarea unui ajutor umanitar pentru statul vecin, de 3,5 milioane de
    euro, sub forma unor echipamente medicale, medicamente şi dispozitive. România
    a trimis şi zeci de medici şi asistenţi medicali, care activeaza în spitale din
    Republica Moldova implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.



    Autonomie
    pe timp de pandemie



    Senatul României a respins, cu o majoritate categorică, în calitate de
    for decizional, proiectul de lege privind aşa-numitul Ţinut Secuiesc, din
    centrul ţării. Acesta ar fi urmat să devină regiune autonomă cu personalitate
    juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de Camera Deputaţilor, prin
    adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de iniţiatorii din UDMR. Singura
    zonă din România cu populaţie majoritar maghiară, Ţinutul ar fi inclus județele Covasna şi Harghita și o parte din
    Mureș, ar fi avut o organizare
    administrativă parte, cu instituţii proprii, cu folosirea maghiarei ca limbă
    oficială şi a simbolurilor naţiunii maghiare. A fost, apoi, rândul Camerei Deputaţilor
    să respingă un proiect de Cod administrativ ce
    trecuse tacit de Senat. Iniţiat tot de UDMR, acesta permitea folosirea limbii
    minorităţilor naţionale în administraţia locală şi în instituţiile publice în
    localităţile în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, precum
    şi arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice. Preşedintele Iohannis
    i-a acuzat vehement de complicitate cu UDMR şi cu Budapesta pe
    social-democraţii din opoziţie, care controlează ambele camere parlamentare.
    Liderii PSD au contraatacat la fel de vehement, iar atmosfera politică s-a
    încins din nou, la cote specifice unui an electoral, jalonat de alegeri locale
    şi parlamentare.

  • Relaxarea restricțiilor pentru vârstnici

    Relaxarea restricțiilor pentru vârstnici

    Relaxarea de după data de 15 mai va fi una graduală, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, care a prezentat, luni, cele mai recente decizii luate de autorităţile de la București în contextul pandemiei de coronavirus. Sintetizate într-o nouă ordonanță militară — a 10-a -, măsurile sunt centrate pe persoanele de peste 65 de ani, care, pentru a fi expuse cât mai puțin unei potențiale infectări cu noul coronavirus, au avut, în ultima perioadă, restricționate la doar două ore deplasările în afara locuințelor.



    Dacă aceștia puteau ieși la cumpărături sau pentru alte diverse motive bine întemeiate doar între orele 11 și 13, de acum, a precizat Marcel Vela, vârstnicii se vor putea deplasa în afara locuinţei între orele 7:00 – 11:00 şi între 19:00 şi 22:00, în aceleaşi scopuri ca şi în prezent, reamintite de ministrul de Interne (track):



    “Deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie sau domestice; deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea unui minor sau copilului, asistenţa altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, în cazul decesului unui membru de familie; deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi fizice colective, evident), cât şi pentru nevoile animalelor de companie, animalelor domestice.”



    Ministrul Marcel Vela a anunţat, de asemenea, prelungirea, până la 15 mai, a interdicţiei zborurilor spre şi dinspre 13 state: “Va trebui prelungită măsura suspendării zborurilor către Spania şi din Spania pentru o perioada de 14 zile, începând cu data de 28 aprilie, pentru că expira această perioadă. Totodată, am prelungit şi măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Olanda, Turcia şi Iran, Italia, Franţa şi Germania până în data de 14 mai, inclusiv.”



    În Ordonanța militară 10 există prevederi și pentru angajatii Poştei Române, care vor lăsa cetăţenilor corespondenţa doar în cutiile poştale, cu excepţia documentelor judiciare. “Obligaţiile respectate acum conduc în viitor către o singură concluzie — normalitate”, a subliniat ministrul Vela, îndemnând la menținerea comportamentului responsabil — “știu că a fost greu, ştiu că ne este greu, dar cu toţii avem acelaşi obiectiv: să întărim protecţia în faţa acestui inamic ce a pus o întreagă planetă în faţa unei mari provocări”.



    Între timp, guvernanții de la București pun la punct planul de relansare a economiei, în care firmele private, IMM-urile, ocupă un loc central. Deși susținute de stat prin anumite măsuri, precum creditele garantate sau plata șomajului tehnic, acestea au în continuare nevoie de sprijin, sprijin care implică resurse financiare considerabile.