Radio România Internațional

Tag: relaxare restrictii

  • România renunță la starea de alertă după 8 martie

    România renunță la starea de alertă după 8 martie

    Starea de alertă în România nu va mai fi prelungită după data de 8 martie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Autoritățile urmează să anunțe ridicarea mai multor restricții aflate în vigoare. Șeful statului a declarat următoarele după şedinţa privind gestionarea epidemiei de COVID-19 de la Palatul Cotroceni:


    Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă descendentă accelerată, iar valul 5 este aproape de a se încheia. Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea aceste situaţii, decizii cu un impact major pentru viitor. Am convocat astăzi o şedinţă de evaluare cu toţi responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România.”



    Președintele României a mulțumit personalului din sistemul sanitar și românilor pentru responsabilitatea și solidaritatea de care au dat dovadă în cei doi ani de la debutul pandemiei:


    Ultimii doi ani au adus multe provocări, care ne-au influențat în cele mai diferite moduri: răspândirea accelerată a virusului, izolarea, presiunea pusă pe sistemul sanitar, închiderea școlilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interacțiunilor sociale, toate acestea au avut un impact negativ și ne-au ridicat nenumărate bariere.


    Nu am fi putut însă răzbi fără intervenția concertată și susținută a autorităților, care au trebuit să gestioneze o criză sanitară istorică, în pofida unor deficiențe acute, cauzate de lipsa reformelor sistemice tocmai în domeniile de care aveam mai mare nevoie.


    În mod evident, nu am fi putut reuși fără responsabilitatea cetățenilor, fără solidaritatea românilor care, în marea lor majoritate, au înțeles și au respectat regulile. Le mulțumesc în mod special pentru acest lucru!


    Doresc să mulțumesc încă o dată și medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, farmaciștilor și tuturor celor care au fost permanent în prima linie în lupta cu virusul și au făcut dovada dedicării și a profesionalismului desăvârșit”, a mai declarat Klaus Iohannis.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022

    Trend descendentu al infectărlor cu COVID-19


    După ţi, pi 1 di şcurtu, tru România fu nregistrată kipita-a numirului di infectări cu SARS-CoV2 — puțănu pisti 40000 tru 24 di săhăţ – trendul discendentu accelerat a epidemiillei continuă, stămâna aesta, ase că autoritățile s’minduescu la relaxarea restricțiilor și curmarea-a catandisillei di alertă. Aesti apofasi va s’hibă loati, ama, maş tru simfunie cu doi indicatori importanți, spusi ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila: scădearea a numirului di persoane cari au ananghi ti spitalizare, ama maxusu a numirlui di internări tru secțiile ATI. Maş giumitate ditu adulţăllii ditu România s’hărsescu tu aistu kiro di protecţia vaccinurilor, procent sum aţel nregistrat tru alte state europeane, iara aestă diferenţă s’veadi tru numirlu ma mare di pacienţă internaţ şi di cazuri grave, exighisi responsabilu di la Sănătate. Cu tuti apelurli unu dupu alantu, interesul a populațillei tră imunizare armăni, ama, scădzut, iara ma multe cabinete di vaccinare fură ncllisi ică va ş’bitisească activitatea di itia a căftarillei scădzută. Tru aestu kiro, ordonanța ditu brumaru 2020, cari căftă purtarea a prusupidăllei di protecţie tru exterior fu declarată niconstituţională, di itia că nu avu avizul a Consiliului legislativ, organ consultativ a Parlamentului. Specialiştilli spun, ama, că purtarea prusupidăllei nu fu ună restricţie, că maş ună cale ti preveniri infectarea.



    Previziuni economiţi


    Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză di București u revizui tru scădeare isapea mutrinda creaştirea economică a Româniillei, anticipânda un avansu di maş 4,3 la sută, tru scădeare cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza a llei di ma ninti. Furñiili cari şedu dinăpoia a aliştei ajustari suntu ligate di creaştirea iruşi a inflațiillei, di fitrusirea a dalgăllei ţinţi a pandemiillei di coronavirusu și di continuarea a crizăllei energhetiţi. Estimarea easti adrată fără s’acaţă tu isaapi declanşarea a unui conflictu diterminat di mintireaşili gheopolitiţi di la sinurlu cu Ucraina, cundilleadză autorllii a prognozăllei di iarnă. Tutunăoară, fu faptu isapi diznău impactul a creştirillei păhadzloru la energie electrică şi gaze naturale mutrinda imnaticlu a inflaţiillei tu kirolu a aluştui anu, aţea ţi dusi la ună prognoză tru creaştire a păhadzloru di consum. Evoluţiile yinitoare aspunu ună ayăliseari a creştirillei tru meslu şcurtu di itia a băgarillei tu lucru a năiloru reglementări mutrinda nivelu a plafonării, ama şi a cotilor di consum, a deapoa şi cu ună kipită di consunu tru meslu apriliu. Creaştiri di ma ñică amploari suntu pruvidzute şi tru meslu alunaru şi tu ahurhita a meslui agustu. Inflația poati s’agiungă tu bitisita-a anlui 2022 di 9,5%. Simfunu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică publicate marţă, economia românească criscu cu 5,6% anlu tricut.



    Disfiinţarea Secţillei di Investigare a Infracţiunilor ditu Justiţie


    Guvernul di Bucureşti aprobă, tu ahurhita aliştei stămâni, proiectul di nomu utrinda disfiinţarea Secţiei speţiale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ) – obiectiv asumat pritu programul di guvernare şi pritu Mecanismul di Cooperare şi Verificari. Proiectul di nomu elaborat di ministerul ali Justiţie pruveadi priloarea di cătră alti structuri a dosarilor adrati di SIIJ. Cauzile aflate tru curs di soluţionare la nivelu alistei secţii va hibă pitricuti, pi cale administrativă, tru un vade di 60 di dzăli lucrătoare di la data intrarillei tru lucru a nomlui, pritu gailelu a Parchetului di pi ningă Aalta Curte di Casaţie şi Justiţie, parchetilor axizite, cari va u duca ma largu soluţionarea alustoru. Judicătorii şi procurorii di rang analtu stipsiţi că lu-calcă nomlu va s’hibă cercetaţ di Parchetul di pi ningă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie, iara judicătorlli şi procurorlli di rang ma ñic di parchete di pi ningă alte judicătorii. Proiectul di nomu fu pitricutu a Parlamentului, tră debatu şi adoptare.



    România și catandisea ditu Ucraina


    România, ca stat membru NATO, s’hărseaşti di tute garanţiili di securitate şi easti acutotalui apărată tru cazul a unui conflict tru Ucraina, da asigurări ministrul di externe, Bogdan Aurescu. Şeful a diplomaţiillei române spune că autorităţle di Bucureşti suntu tru ligătură permanentă cu cetăţeañilli români ditu Ucraina cari va hibă apăraţ tru cazul a unui conflictu militar. Declaraţiile fură fapti după audierle ditu comisiile di specialitate ditu Parlamentu tru ligătură cu evoluţiile di securitate ditu zonă. Ministerul Afacerilor Externe bitisi procedura di repatriere tru România a membrilor di familie ai personalui di la Ambasada ditu Kiev, cari easti acutotalui funcţională şi di la Consulatul General di Odissa. Misiunile consulare di Solotvino şi Cernăuţi nu fură vizate di aestă misură, tră aţea că sunt tru regiuni cu grad ma mare di securitate, exighisi Bogdan Aurescu.



    Andamasi di lucru a prezidentului Iohannis nafoara sinurloru


    Prezidentulu Klaus Iohannis lo parti, ñiercuri, Paris, la invitaţia a omologului francez, Emmanuel Macron, la un ţină di lucru informală mutrinda catandisea di securitate ditu Sahel. Cu aestă furñie, sublinie necesitatea menţănearillei unitatillei şi coordonarillei, inclusiv cu partenerill regionali, cum şi a continuarillei eforturilor comune tru vidialaa asigurarillei iriñea şi securitatea tru regiune, tru hăirlăticlu a cetăţenilor. Șeful a statului român cudille, tutunăoară, că asigurarea securitatillei şi stabilitatillei tru vtiinătatea sudică a UE easti cu ahât ma importantă cu cât nă ampulisimum şi cu provocări acute di securitate tru viţinătatea estică, tru proximitatea Ucrainălleei şi la Marea Neagră. România va ditensionarea a crizăllei pi cale diplomatică, ama easti andreaptă tră consecinţele a unei eventuală invazii ruseşti tru Ucraina, diclară șeful a statului. Goi şi viniri, prezidintulu Iohannis lo parte la summitul UE – Uniunea Africană, organizat Bruxelles. Tru cadrul a lucrărilor, Klaus Iohannis scoasi tu vidială gaereţli constante ali Românie tru atea ţi mutreaşti băgarea tu lucru a obiectivelor comune UE-UA, axate pi iriñe, securitate şi bună guvernare, agiutarea a sectorului privat şi integrarea economică, alăxeri climatice şi tranziţia energetică, sisteme di sănătate şi producţia di vaccinuri.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 13.02-19.02.2022

    Retrospectiva săptămânii 13.02-19.02.2022

    Trend descendent al infectărilor cu COVID-19


    După ce, pe 1 februarie, în România a fost înregistrat vârful numărului de infectări cu SARS-CoV2 – puțin peste 40000 în 24 de ore – trendul descendent accelerat al epidemiei a continuat, săptămâna aceasta, astfel că autoritățile se gândesc deja la relaxarea restricțiilor și la renunțarea la starea de alertă. Aceste măsuri vor fi luate, însă, doar în corelare cu doi indicatori importanți, a precizat ministrul Sănătății, Alexandu Rafila: scăderea numărului de persoane care necesită spitalizare, dar mai ales a numărului de internări în secțiile ATI. Doar jumătate dintre adulţii din România beneficiază în prezent de protecţia vaccinurilor, procent sub cel înregistrat în alte state europene, iar această diferenţă se resimte în numărul mai mare de pacienţi internaţi şi de cazuri grave, a explicat responsabilul de la Sănătate. În pofida apelurilor repetate, interesul populației pentru imunizare se menține, însă, scăzut, iar mai multe cabinete de vaccinare au fost închise sau urmează să îşi încheie activitatea din cauza cererii scăzute. Între timp, ordonanța din noiembrie 2020, care a impus purtarea măstii de protecţie în exterior a fost declarată neconstituţională, deoarece nu a avut avizul Consiliului legislativ, organ consultativ al Parlamentului. Specialiştii spun, însă, că purtarea măştii nu a reprezentat o restricţie, ci o cale de a preveni infectarea.



    Previziuni economice


    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la București a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României, anticipând un avans de doar 4,3 la sută, în scădere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele care stau în spatele acestei ajustări sunt legate de creșterea accelerată a inflației, de apariția valului cinci al pandemiei de coronavirus și de continuarea crizei energetice. Estimarea este realizată fără a lua în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă. Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării, cât şi a cotelor de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Inflația ar putea fi la finalul lui 2022 de 9,5%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut.



    Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, la începutul acestei săptămâni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) – obiectiv asumat prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Proiectul de lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete de pe lângă alte judecătorii. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.



    România și situația din Ucraina


    România, ca stat membru NATO, beneficiază de toate garanţiile de securitate şi este pe deplin apărată în cazul unui conflict în Ucraina, dă asigurări ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Şeful diplomaţiei române spune că autorităţile de la Bucureşti sunt în legătură permanentă cu cetăţenii români din Ucraina care vor fi apăraţi în cazul unui conflict militar. Declaraţiile au fost făcute după audierile din comisiile de specialitate din Parlament în legătură cu evoluţiile de securitate din zonă. Ministerul Afacerilor Externe a finalizat procedura de repatriere în România a membrilor de familie ai personalului de la Ambasada din Kiev, care este pe deplin funcţională şi de la Consulatul General de la Odessa. Misiunile consulare de la Solotvino şi Cernăuţi nu au fost vizate de această măsură, pentru că sunt în regiuni cu grad mai mare de securitate, a explicat Bogdan Aurescu.



    Întâlniri de lucru ale președintelui Iohannis în afara granițelor


    Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la invitaţia omologului francez, Emmanuel Macron, la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel. Cu acest prilej, a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune, în beneficiul cetăţenilor. Șeful statului român a subliniat, de asemenea, că asigurarea securităţii şi stabilităţii în vecinătatea sudică a UE este cu atât mai importantă cu cât ne confruntăm şi cu provocări acute de securitate în vecinătatea estică, în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră. România vrea detensionarea crizei pe cale diplomatică, dar este pregătită pentru consecinţele unei eventuale invazii ruseşti în Ucraina, a declarat șeful statului. Joi şi vineri, președintele Iohannis a luat parte la summitul UE – Uniunea Africană, organizat la Bruxelles. În cadrul lucrărilor, Klaus Iohannis a evidenţiat eforturile constante ale României în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor comune UE-UA, axate pe pace, securitate şi bună guvernare, sprijinirea sectorului privat şi integrarea economică, schimbări climatice şi tranziţia energetică, sisteme de sănătate şi producţia de vaccinuri.






  • Vaccinarea, către medicii de familie

    Vaccinarea, către medicii de familie

    În Romania, intensitatea actualului val al pandemiei a început să scadă, însă numărul cazurilor de COVID-19 confirmate zilnic rămâne la un nivel ridicat. Numărul pacienţilor din spitale a scăzut sub 11.000, acesta fiind cel mai mic nivel din această lună. Tendinţa de scădere se regăseşte în prezent şi la Terapie Intensivă.



    Autorităţile apreciază că în aproximativ două, trei săptămâni s-ar putea lua primele măsuri de relaxare a restricţiilor, cu condiţia ca evoluţia să îşi menţină actuală tendinţă. Ultima măsură la care se va renunţa va fi purtarea măştii în interior. Secretarul de stat Raed Arafat a precizat că, atunci când datele epidemiologice vor permite adoptarea unor relaxări, acest proces se va face treptat.


    Raed Arafat: “Probabil că se va umbla la capacităţile sălilor unde se întâmplă anumite activităţi, la masca în exterior, deci, sunt mai multe măsuri care pot fi treptat ridicate dacă continuă trendul de scădere a cazurilor, şi cele internate pe secţii, şi cele pe Terapie Intensivă şi, bineînţeles, a numărului total de cazuri, care, din fericire, în acest moment este în scădere.”



    La rândul său, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID-19, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a subliniat că, probabil, într-o lună va exista o situaţie mult mai bună din punct de vedere epidemiologic. El a anunțat că, în ultima săptămână, au fost închise 138 de centre de vaccinare în 28 de judeţe, două au fost transformate în centre de testare, iar alte şapte funcţionează în sistem hibrid, practic desfăşoară atât activităţi de testare, cât şi de vaccinare.



    Evaluarea activităţii centrelor de vaccinare continuă, însă activitatea va fi redusă, atâta timp cât ele nu mai au adresabilitate, iar autorităţile îşi doresc să crească numărul de imunizări în cabinetele medicilor de familie, afirmă Valeriu Gheorghiţă. În ceea ce privește dozele de vaccin pe care România nu le va putea folosi în perioada următoare, acestea vor fi donate sau revândute, a mai spus Valeriu Gheorghiţă:



    Dacă rata de vaccinare scade foarte mult vom rămâne cu un excedent de vaccinuri, aşa cum se întâmplă în toate ţările europene, însă asta nu înseamnă că aceste doze nu îşi vor găsi utilitatea, fie vor intra într-un mecanism de donaţie în sistemul COVACX, fie vor fi revândute acolo unde va exista această solicitare.”



    Pe de altă parte, autoritățile dau asigurări că, în toată țara, există stocuri suficiente de medicamente pentru tratarea SARS — CoV 2 atât în spitale, cât şi în farmaciile cu circuit deschis. Interesul pentru imunizare se menține destul de scăzut. Până la data de 16 februarie, România a recepţionat peste 32,4 milioane de doze de vaccin anti-COVID, dintre acestea fiind administrate peste 16, 6 milioane, reprezentând 51,28%. Puțin peste 8 milioane de persoane au fost imunizate cu schema completă.






  • Apofasi mutrinda purtarea prusupidăllei de protecţie

    Apofasi mutrinda purtarea prusupidăllei de protecţie

    Curtea Constituţională a Româniillei apufusi că ordonanţa de urgenţă adoptată tru brumaru 2020, prit cari agiundzea obligatorie purtarea prusupidăllei de protecţie tru spaţiile publice exterioare, easti niconstituţională. Ordonanţa nu avu avizul a Consiliului legislativ, organ consultativ a Parlamentului, exighisi Curtea. Apofasea-a CCR va s’bagă tu lucru maş după publicarea a llei tru Monitorul Oficial. Executivul pusi că va s’llia ună apofasi tru simfunie, ună ş-ună ţi va s’alăncească apofasea a CCR. Aesta yinoi tru un moment tru cari să zburaşti ti relaxarea, I nica şi tră eliminarea cvasitotală a restricţiilor. Specialiştilli lugursescu, di altă parte, că purtarea prusupidallei nu reprezentă o restricţie, că maş ună cale, vahi nai ma hăirlătică, ti preveniri infectarea. Directorul medical a Institutului Matei Balş ditu capitală, Adrian Marinescu:


    “Ditu misurli cari preveniră infectarea – eu nu li spunu ca măsuri restrictive — tu kirolu a pandemiei, easti limbidu că prusupida fu atea nai ma hăirlătică; că zburămu ti prusupidă la interior prota ti prota, că zburămu ti prusupidă la interior atumţea când sunt zone cu călbălăki, cându oamiñilli interferă, easti limbidu că prusupida feaţi dgheafuraua, ahât cât putu su facă, ici ţiuva nu easti sută la sută. Şi atumţea, ma s’nă minduimu ditu videala medicală la ţi va s’hibă, dealihea vără turlie logicu, va s’trădzemu mănă prota ş’prota ti exterior, deapoa va s’agindzemu s’nu mata ufilisimu prusupida ici şi niţi alanti reguli. Ama minduescu că lipseaşti s’nă minduimu şi, s’hibă limbidu, avumu ananghi tu pandemie, avumu ananghi pănă tora şi, ma s’nu aveamu aesti misuri de prevenţie, explozia de cazuri vrea s’hibă limbidu ma mari şi atumţea vrea s’aveamu ma mulţă oamiñi kiruţ”.



    Ministrul a Sănăttatillii, Alexandru Rafila, spusi că ufilisirea a prusupidallei ari scupolu ti protecţia a populaţiillei tru una perioadă când ari ună transmitere intensă a viruslui. Tru ţi mutreaşti multu aştiptata relaxare, pe cari el işişi u adusi aminti, Rafila căndăseaşti s’avrmu ngătanu. El spune că nu vini nica oara, căţe ari zone dinamice economic iu transmiterea easti favorizată. Alexandru Rafila:


    “Bucureşti, Cluj, Timişoara, dimi aoa fu şi incidenţa nai ma mare. Normal, până tu soni, s’hibă aşi di itia tră că sunt zone cu călbălăki, cu multă urdinari mobilitate şi lucrul aestu favorizeadză transmiterea multu ma multu, de exemplu, andicra di un căsăbă ñicu di ună zonă rurală şi presiunea pe sistemul de sănătate easti idyea mari tru aesti localităţi şi ti atea lipseaşti s’avemu ngătanu; dealihea tutţ vremu şi tru stămânile yinitoari va s’tragă mănă di la ună parte ditu restricţii, deapoia vahi va s’tragă mănă şi di la starea de alertă, ama lucrul aestu lipseasti adrari etapizat, andicra di turlia tru cari sistemul de sănătate easti sumu presiune. Nu putem s’lom misuri cari s’bagă tu piriclliu bana a oamiñiloru.” Ministrul a Sănătatillei mindueaşti că până ti sărbătorli di Paşte poati să s’agiungă la normalitatea ţi eara ninti di pandemie.




    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



























































  • Decizii privind purtarea măştii de protecţie

    Decizii privind purtarea măştii de protecţie

    Curtea
    Constituţională a României a decis că ordonanţa de urgenţă adoptată în
    noiembrie 2020, prin care devenea obligatorie purtarea măştii de protecţie în
    spaţiile publice exterioare, este neconstituţională. Ordonanţa nu a avut avizul
    Consiliului legislativ, organ consultativ al Parlamentului, a explicat Curtea. Decizia
    CCR va intra în vigoare doar după publicarea ei în Monitorul Oficial. Executivul
    a anunţat că va lua o hotărâre în conformitate, de îndată ce va apărea
    motivarea hotărârii CCR. Aceasta survine într-un moment în care se discută
    despre relaxarea, dacă nu chiar eliminarea cvasitotală a restricţiilor. Specialiştii
    consideră, pe de altă parte, că purtarea măştii nu a reprezentat o restricţie,
    ci o cale, poate cea mai eficientă, de a preveni infectarea. Directorul medical
    al Institutului Matei Balş din capitală, Adrian Marinescu:

    Dintre măsurile care au prevenit
    infectarea – eu nu le numesc măsuri restrictive – de-a lungul pandemiei, în mod
    clar masca a fost cea care a fost cea mai eficientă; că vorbim de mască la
    interior în primul rând, că vorbim de mască la interior atunci când sunt zone
    aglomerate, când oamenii interferă, este clar că masca a făcut diferenţa, atât
    cât a putut să o facă, nimic nu este sută la sută. Şi atunci, dacă e să ne
    gândim din punct de vedere medical la ceea ce va urma, sigur, în mod logic, vom
    renunţa la mască în primul rând la exterior, pe urmă vom ajunge să nu mai
    folosim mască deloc şi nici celelalte reguli. Dar cred că trebuie să ne gândim
    şi, să fie foarte clar, ne-a trebuit în pandemie, ne-a trebuit până acum şi,
    dacă nu am fi avut aceste măsuri de prevenţie, explozia de cazuri ar fi fost
    clar mai mare şi atunci am fi avut mai multe vieţi pierdute    .

    Ministrul
    Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că folosirea măştii are scopul de a proteja
    populaţia într-o perioadă când există o transmitere intensă a virusului. În ce
    priveşte mult aşteptata relaxare, pe care el însuşi a evocat-o, Rafila îndeamnă
    la precauţie. El spune că nu a sosit încă momentul, deoarece există zone
    dinamice economic unde transmiterea este favorizată. Alexandru Rafila:

    Bucureşti,
    Cluj, Timişoara, de fapt aici a fost şi incidenţa cea mai mare. Normal, până la
    urmă, să fie aşa pentru că sunt zone efervescente, cu foarte multă mobilitate
    şi lucrul ăsta favorizează transmiterea mult mai mult, de exemplu, decât
    într-un oraş mic sau într-o zonă rurală şi presiunea pe sistemul de sănătate
    este la fel de mare în aceste localităţi şi de aceea trebuie să fim precauţi;
    sigur, toţi ne dorim şi sigur în săptămânile următoare se va renunţa la o parte
    dintre restricţii, ulterior probabil se va renunţa şi la starea de alertă, dar
    lucrul ăsta trebuie făcut etapizat, în funcţie de modul în care sistemul de
    sănătate este supus la presiune. Nu putem să luăm măsuri care să pună în vreun
    fel în pericol viaţa oamenilor.     Ministrul Sănătăţii crede că până la
    sărbătorile de Paşte s-ar putea reveni în bună măsură la normalitatea dinaintea
    pandemiei.

  • Retrospectiva săptămânii 20.06.2021 – 26.06.2021

    Retrospectiva săptămânii 20.06.2021 – 26.06.2021

    Noi
    măsuri de relaxare de la 1 iulie

    Ca
    urmare a scăderii semnificative a numărului cazurilor noi de Covid-19, sub o
    sută în 24 de ore, Guvernul de la București a adoptat noi măsuri de relaxare
    care intră în vigoare la 1 iulie. Astfel, de luna viitoare, va crește numărul
    celor care pot participa la evenimente private, se va prelungi programul
    cluburilor, al restaurantelor și al cafenelelor. Va crește la 50% capacitatea
    maximă de ocupare pentru spectatori la competițiile sportive, iar hotelurile și
    pensiunile vor putea caza turiști până la capacitatea maximă. De asemenea, se
    vor redeschide târgurile, bâlciurile și talciocurile. Pe de altă parte, la șase
    luni de la debutul campaniei de vaccinare, un sfert dintre românii cu vârsta
    peste 12 ani s-au imunizat, la care se adaugă imunitatea colectivă obținută
    după trecerea prin boală. Specialiștii spun că imunitatea de turmă
    va fi atinsă când vor fi vaccinați 2 din 3 români.

    Autoritățile își îndreaptă acum
    atenția către vaccinarea tinerilor și îndeamnă părinții șă-și vaccineze copiii
    împotriva coronavirusului, precum și spre mediul rural, în întâmpinarea
    persoanelor care doresc să se imunizeze. Circa 4,7 milioane de români s-au
    vaccinat până acum, majoritatea cu schemă completă, o cifră nesatisfăcătoare
    pentru autorități. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a
    declarat că se aşteaptă la o creştere a infectărilor cu noul coronavirus în
    sezonul rece, însă a subliniat că poate fi evitată o creştere substanţială a
    numărului de cazuri dacă oamenii se vor vaccina într-o măsură mai mare în
    următoarele două luni. Într-un moment în care imunizarea a ajuns la cote
    minime, la un sfert față de perioadele de vârf, el a subliniat că vaccinarea
    este o măsură de prevenţie şi nu trebuie ca românii să se imunizeze doar atunci
    când creşte numărul de infectări.

    Și președintele Klaus Iohannis recunoaște că nu mai există interes
    pentru vaccinare: Campania de
    vaccinare a fost un succes. Noi, practic, am oprit pandemia. Acum însă, sigur,
    faptul că avem aşa puţine cazuri, nu mai avem un interes foarte mare pentru
    vaccinare, deci avem un succes care, cumva, se vede într-o reducere a dorinţei
    de vaccinare. Eu în continuare sunt de părere că vaccinarea este vitală.



    Prima
    moțiune împotriva guvernului condus de Florin Cîțu


    Prima
    moţiune de cenzură la adresa actualului guvern PNL-USR PLUS-UDMR depusă de principalul
    partid de opoziție din România a fost citită miercuri în Plenul Parlamentului.
    Social-democraţii acuză guvernul condus de Florin Cîțu că a aplicat măsuri care
    au dus la sărăcirea populaţiei şi la o cădere liberă a economiei. Ei critică,
    de asemenea, deciziile executivului cu privire la pensie, educaţie, sănătate şi
    agricultură. Despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, opoziția afirmă
    că populaţia va plăti mai mult pentru a beneficia de fondurile europene.

    Prim-vicepreşedintele
    PSD, Sorin Grindeanu Românii, în
    aceste luni, au sărăcit. Doar în mintea premierului Cîţu, românii o duc mai
    bine. Aproape s-au dublat facturile la energie, preţul pe litrul de benzină a
    ajuns la 6 lei. 70% dintre români spun, în acest moment, că România merge
    într-o direcţie greşită.     PSD consideră că moțiunea are şanse de reuşită,
    iar liderul său, Marcel Ciolacu, spune că în acest moment se negociază cu
    parlamentari de la alte formaţiuni pentru susţinerea acesteia.Copreşedintele USR-PLUS

    Dan Barna dă
    asigurări că niciun senator sau deputat al formaţiunii sale nu va susţine
    demersul. Dan Barna: N-am
    fost contactaţi şi mă îndoiesc că domnul Ciolacu îşi face vreo speranţă, alta
    decât în glumă, că vreun parlamentar USR-PLUS ar sprijini gluma de moţiune de
    cenzură pe care au anunţat-o. Acesta e rolul PSD-ului, să rămână în opoziţie
    permanent pregătit, eu sunt de acord cu această linie.     Dezbaterea
    şi votul moțiunii sunt programate marţea viitoare.



    Facilități
    în sistemul public de pensii


    Legea
    privind cumpărarea vechimii în muncă, adoptată de Parlamentul de la București
    luna trecută, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Pot cumpăra
    vechime în muncă persoanele care nu au calitatea de pensionar, cei care nu au
    realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în
    sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat
    acestuia în țară, în statele membre UE sau în alte state cu care România aplică
    instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale. Cei
    interesaţi pot să cumpere maximum şase ani de vechime anteriori împlinirii
    vârstei standard de pensionare. Plata acestei contribuţii se poate face într-o
    singură tranşă sau lunar până la 31 august 2023.



    Inundații
    și caniculă în România


    România
    a avut parte de o săptămână atipică de vară. Aceasta a început cu inundații, meteorologii şi hidrologii emițând
    coduri galben și portocaliu de ploi torențiale, vijelii și inundații în special
    pentru jumătatea estică a țării. Hidrologii au emis chiar cod roșu pentru mai
    multe râuri. Au fost inundate gospodării și terenuri din cauza viiturilor, au
    fost blocate mai multe drumuri, iar mai multe mașini au fost avariate. Săptămâna
    se încheie cu primul cod roșu de caniculă din această vară și disconfort termic
    accentuat pentru mai multe judeţe din vestul țării, unde temperaturile au fost comparabile
    cu recordurile absolute ale perioadei – 38-40 de grade Celsius. Sud-vestul și o
    mare parte din centrul țării s-au aflat sub cod portocaliu, iar restul României
    sub cod galben de caniculă. Ministerul Sănătăţii a solicitat direcţiilor de
    sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti să ia toate măsurile
    necesare pentru reducerea riscurilor medicale cauzate de caniculă şi pentru
    acordarea primului ajutor cetăţenilor în caz de urgenţă. Pentru
    a veni în sprijinul populaţiei, au fost deschise puncte de prim-ajutor, unde
    există aer condiționat, apă potabilă şi personal specializat.


  • Weekend animat în Bucureşti

    Weekend animat în Bucureşti

    Asemenea
    întregii Europe, România iese, gradual, din coşmarul pandemiei de COVID-19. Şi,
    odată cu diminuarea ratei de contaminare şi cu imunizarea unei părţi importante
    din populaţie, oamenii reînvaţă să traiască normal. Deşi jalonat de reprize de
    ploaie abundentă, sfârşitul de săptămână a fost unul neobişnuit de animat la
    Bucureşti. Sâmbătă spre duminică a avut loc a 17-a
    ediţie a Nopţii Muzeelor, organizată în întrega ţară, în aproape 200 de spaţii
    culturale, dintre care peste 50 în Bucureşti. În premieră, Primăria Capitalei a
    fost deschisă publicului. Clădirea istorică, ridicată între anii 1906-1910, a
    putut fi vizitată de sute de oameni. Turul fiecărui grup de vizitatori a durat
    circa 30 de minute şi a inclus două expoziţii amenajate, Uranus
    acum, despre un fermecător cartier demolat în perioada comunistă, şi o
    alta dedicată arhitectului Petre Antonescu, cel care a proiectat multe clădiri
    emblematice pentru Capitala României. Managerii instituţiilor de cultură au
    calificat drept ‘îmbucurătoare’ prezenţa ‘peste aşteptări’ la evenimentele
    organizate cu ocazia Nopţii Muzeelor şi ‘un pas evident’ în procesul revenirii
    la normalitate, pe care oamenii au aşteptat-o cu nerăbdare.


    Duminică,
    Bucureştiul a aparţinut suporterilor. Cel mai mare stadion din ţară, Arena
    Naţională, a găzduit, în premieră, la doar 25% din capacitate, un meci de la
    turneul final al Campionatului European de fotbal, care trebuia să aibă loc în
    2020, dar, tot din cauza pandemiei, a fost amânat pentru vara aceasta. Austria
    a învins la Bucureşti Macedonia de Nord cu 3-1, în partida de deschidere din
    Grupa C, în cadrul căreia, la Amsterdam, Olanda a câştigat cu 3-2 în faţa
    Ucrainei. Exuberanţi, dar disciplinaţi, suporterii celor două echipe au
    fraternizat, la bere, în celebrul Centru Vechi al Bucureştiului, atât înainte,
    cât şi după meci. Joi, 17 iunie, se va juca, tot pe Arena Naţională, Ucraina -
    Macedonia de Nord, iar luni, pe 21, Ucraina – Austria. Bucureştiul va mai
    găzdui, pe     28 iunie, o optime de finală, în care va evolua câştigătoarea
    Grupei F, numită, în presa de specialitate, grupa morţii, fiindcă reuneşte
    campioana mondială Franţa, campioana continentală Portugalia, fosta multiplă
    campionă Germania, precum şi Ungaria, finalistă, pe vremuri, a Cupei Mondiale.

    Pentru
    suporterii români, persistă amărăciunea că, după un parcurs mediocru în
    preliminarii, echipa lor naţională a ratat participarea la Euro 2020. Singura consolare e că selecţionata de fotbal Under-23 e calificată
    la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde, în Grupa B, va întâni Noua Zeelandă,
    Coreea de Sud şi Honduras. Turneul olimpic de fotbal începe pe 21 iulie.
    Românii s-au calificat la Olimpiadă după ce au ajuns până în semifinalele
    Campionatului European Under-21 din 2019, din Italia şi San Marino. Aceasta va
    fi a patra lor participare, după ediţiile din 1924′ Paris, 1952, Helsinki, şi
    1964, tot Tokyo, când au terminat pe locul 5.


  • Calendarul relaxărilor va fi respectat

    Calendarul relaxărilor va fi respectat

    În următoarea şedinţă de Guvern vor fi adoptate măsurile de relaxare
    ce urmează a fi aplicate de la 1 iunie, a anunțat premierul român Florin Cîţu,
    menţionând că nu există niciun motiv să nu se meargă mai departe cu calendarul
    ridicării etapizate a restricțiilor. El a arătat că a avut discuţii cu cei
    afectaţi direct și, ca urmare, unele măsuri vor fi îmbunătăţite. Cîţu a
    subliniat, din nou, că obiectivul campaniei de vaccinare este de a elimina
    pandemia și a remarcat cifrele foarte bune în ceea ce priveşte reducerea ratei
    de pozitivare. Șeful guvernului a mai afirmat că vaccinarea a avut rezultate,
    iar valul trei de Covid 19 a dispărut. Într-adevăr, pandemia îşi menţine
    tendinţa de scădere din ultima vreme în România. Capitala şi toate judeţele
    ţării au acum ratele de infectare de sub un caz la mia de locuitori. A scăzut
    şi presiunea pe spitale, la terapie intensivă fiind internaţi doar o treime din
    câți pacienți erau în perioada de vârf. Rămâne ridicat, însă, numărul deceselor
    zilnice asociate infectării cu SARS-CoV-2. Peste 30.000 de români și-au pierdut
    viața de la începutul pandemiei.

    Campania de vaccinare se derulează cel mai
    bine în marile orașe, Bucureștiul fiind lider cu peste 43% din persoanele de
    peste 16 ani imunizate. Este urmat de judeţul Cluj cu în jur de
    40%. Judeţele cu cea mai mică rată de vaccinare, între 15 şi 17%, sunt Suceava
    și Botoşani, Giurgiu şi Bacău. Continuă imunizarea
    populației prin metode mai puțin convenționale, în speranța de a atrage cât mai
    mulți doritori. Astfel, Ministerul Culturii, prin Teatrul Naţional ‘Marin
    Sorescu’ din Craiova şi Biblioteca Naţională Bucureşti, reiau, începând
    de vineri, seria maratoanelor de vaccinare, urmând ca la Iaşi (est), prin
    Complexul Muzeal Naţional ‘Moldova’, să fie deschis un centru de imunizare
    din mașină. Se vor administra atât prime doze, cât și rapeluri, iar
    cetățenii vor primi invitații la spectacole sau vor putea participa la o
    tombolă.

    Pe de altă parte, în perioada 31 mai – 1 iunie se va desfăşura un
    maraton de imunizare anti-COVID dedicat adolescenţilor între 16 şi 18 ani în
    toate centrele organizate la nivel naţional. Preşedintele Comitetului naţional
    de coordonare a vaccinării, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că tinerii,
    adolescenţii între 16 şi 18 ani, însoţiţi de părinţi sau de tutorele legal, se
    pot prezența pe tot parcursul programului de lucru şi nu doar după ora 14.00
    cum este în prezent. El a adăugat că vor fi, la nivelul fiecărui judeţ, unul
    sau mai multe centre, în funcţie de resursa umană, care vor avea activitate
    timp de 24 de ore. Joi, de la nivelul Guvernului va fi lansată o campanie media
    pro-imunizare, care se dorește mai ‘gălăgioasă’ decât de cea prezentată de
    ‘vocile anti-vaccinare’, după cum declara primul ministru.


  • Retrospectiva săptămânii 09.05 – 15.05.2021

    Retrospectiva săptămânii 09.05 – 15.05.2021

    Pe fondul trendului descendent al epidemiei, în România intră în vigoare din 15 mai măsuri de relaxare

    Epidemia de COVID-19 îşi menţine trendul descendent în România, incidența infectării coborând, în această săptămână, sub pragul de 1,5 cazuri la mia de locuitori cumulate în 14 zile. Îndemnând în continuare la vaccinare astfel încât să fie atinse obiectivele stabilite, care să asigure imunitatea de masă, autoritățile au decis măsuri de relaxare începând din 15 mai. O relaxare pas cu pas, potrivit șefului statului. Klaus Iohannis, care a anunțat, joi, un calendar ce cuprinde pași până la 1 septembrie, urmând ca, la sfârşitul verii, să aibă loc o reevaluare pentru a stabili măsurile pentru toamnă.

    Din 15 mai, se elimină portul măştii în exterior, cu câteva excepţii desigur, cum ar fi piețele, târgurile sau stațiile de transport public. A doua măsură care intră imediat în vigoare este eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea şi simultan, magazinele vor reveni la programul normal pe care l-au avut. Tot din acest weekend: activităţile sportive în aer liber vor fi posibile cu 25% din locuri ocupate, deci cu spectatori.

    În interior vor fi, de asemenea, câteva relaxări, care încep majoritatea din 1 iunie, când va creşte capacitatea de cazare, va creşte capacitatea de servire în restaurante şi numărul participanților la nunți sau botezuri, precum și al celor care pot desfășura activități în sălile de sport. În ceea ce privește școlile, este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea elevilor să se întoarcă fizic în şcoli, a mai spus președintele.

    Premierul Florin Cîțu a explicat oficialilor de la Bruxelles prioritățile României prevăzute în PNRR

    Șeful guvernului de la Bucureşti, Florin Cîțu s-a întâlnit, în această săptămână, la Bruxelles, cu mai mulţi membri ai Comisiei Europene, pentru a explica priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Guvernul îşi menţine obiectivul de a asigura o creştere economică durabilă post-pandemie, cu accent pe reforme şi investiţii, a subliniat Florin Cîţu: PNRR are două componente. Are componentă de reforme, pe care am asumat-o prin programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară, programul de convergenţă şi ne-o asumăm şi aici în PNRR, şi are o parte de investiţii. Resursele pe care România le va primi vor merge în acele sectoare cu cea mare productivitate din economie.

    Am avut 3 obiective majore pentru această vizită, să clarificăm şi să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România şi Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – şi să stabilim componentele de investiţii cele mai avansate şi ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care l-a însoțit pe premier la Bruxelles.

    Previziunile economice de primăvară privind România

    Economia românească a avut anul trecut o cădere mai puţin gravă decât se anticipase, iar întoarcerea la nivelul de activitate economică de dinainte de criză ar urma să aibă loc înainte de finalul acestui an, potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene. Menționând că rămâne totuși un grad de incertitudine din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei şi din cauza unor eventuale probleme în aprovizionarea cu vaccinuri, executivul european estimează că Produsul Intern Brut al României va creşte cu 5,1% anul acesta și cu 4,9% în 2022.

    Aceste semnale pozitive sunt extraordinar de îmbucurătoare, însă reiterez apelul la prudenţă – trebuie să menţinem ritmul record al investiţiilor publice, concomitent cu controlul cheltuielilor bugetare pentru ca România să înregistreze o creştere economică sustenabilă, a apreciat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

    Potrivit Comisiei, deficitul bugetar al României se va reduce la 8% din PIB în acest an şi la 7,1% din PIB anul viitor, de la un nivel de 9,2% înregistrat anul trecut. Inflația ar urma să înregistreze anul acesta o uşoară creştere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% anul viitor.

    Sistemul antirachetă de la Deveselu: 5 ani

    La București, împlinirea a 5 ani de când sistemul antirachetă de la Deveselu a devenit operational a fost marcată printr-un eveniment organizat de Comisia pentru apărare din Senat. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reamintit că facilitatea de la Deveselu reprezintă o contribuţie româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO. În acelaşi timp, reprezintă o dimensiune extrem de importantă în cooperarea securitară şi militară, între România şi Statele Unite, în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA, a mai spus ministrul. Bogdan Aurescu s-a referit și la Summit-ul B9 găzduit, luni, la Bucureşti, de preşedintele Klaus Iohannis, summit la care a participat, în sistem videoconferință, și Joe Biden, preşedintele SUA. Evenimentul de la București a marcat și îmlinirea a 10 ani de la semnarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice.

    MAE român monitorizează situația din Israel și teritoriile palestiniene

    Ministerul Afacerilor Externe a condamnat cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâşia Gaza, care vizează zone civile locuite din Israel, şi regretă profund toate pierderile de vieţi omeneşti din ultimele zile. Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a format un grup de lucru, care s-a întrunit de urgenţă pentru monitorizarea permanentă şi evaluarea situaţiei din Israel şi teritoriile palestiniene, precum și pentru a indentifica principalele direcţii de acţiune pentru sprijinirea românilor aflați în zona afectată de conflict. Ministerul român al Afacerilor Externe a ridicat nivelul de alertă pentru zona afectată de conflictul dintre Israel şi teritoriile palestiniene şi recomandă evitarea călătoriilor în regiune.


  • Măsuri de relaxare în România

    Măsuri de relaxare în România

    Pe 15 mai anul trecut, România ieşea din starea de urgenţă impusă, timp de două luni, de noul coronavirus. Au fost valuri succesive ale pandemiei, iar în toamna – iarna anului trecut s-a depăşit pragul de 10 mii de îmbolnăviri zilnice. Sistemul medical a fost supus unei presiuni teribile, a fost nevoie de suplimentarea paturilor de terapie intensivă, iar spitale non-Covid au fost convertite în unităţi medicale capabile să primească pacienţi Covid. Lucrurile stau acum mult mai bine şi, la exact un an de la ieşirea din starea de urgenţă, ţara va intra, mai devreme decât era preconizat, într-o fază importantă a relaxării măsurilor restrictive. Acest lucru a devenit posibil în condiţiile în care toate zonele sunt în scenariul verde, cu o rată de incidenţă sub 1,5 la mia de locuitori, rata de infectare este cu o singură cifră, sub 5 procente, iar ritmul de vaccinare este bun, în jur de 100.000 de persoane zilnic. Masca de protecţie nu va mai fi obligatorie în aer liber, cu excepţia locurilor aglomerate, iar aceasta este doar una dintre măsurile de ralaxare anunţate joi de autorităţi.

    Preşedintele Klaus Iohannis: Din 15 mai se elimină portul măştii în exterior – cu câteva excepţii, desigur, cum ar fi pieţele, târgurile sau staţiile de transport public. A doua măsură care intră imediat în vigoare este eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea şi, simultan, magazinele vor reveni la programul normal pe care l-au avut. Tot din acest weekend, activităţile sportive în aer liber vor fi posibile cu 25% din locuri ocupate, deci, cu spectatori. Relaxarea postpandemică se va face pas cu pas, iar următoarea etapă este programată pentru 1 iunie, a precizat şeful statului. De la acea dată, nunţile, botezurile şi mesele festive vor putea fi organizate în exterior cu maximum 70 de persoane, iar în interior cu cel mult 50 de persoane. Dacă, însă, organizatorul evenimentului va garanta că toţi participanţii sunt vaccinaţi, va fi eliminată restricţia privind numărul persoanelor prezente, la fel şi în cazul sălilor de sport. Veştile bune au venit la pachet cu apelul la prudenţă şi la respectarea restricţiilor încă în vigoare.

    Premierul Florin Cîţu: Foarte important, apar aceste relaxări, dar toţi românii trebuie să înţeleagă că suntem încă în pandemie, în spaţiu închis rămâne masca, ca şi în staţiile de autobuz, în zonele aglomerate şi pieţele în aer liber. Am făcut un pas important acum, mai devreme decât estimasem, deci, lucrurile merg bine, dar să nu credem că a trecut. Trebuie să continuăm să mergem să ne vaccinăm – şi aici e foarte important să înţelegem, am reuşit să luăm această măsură mai repede pentru că ne-am vaccinat. Peste 3,7 milioane de persoane au fost vaccinate în România, iar două treimi dintre acestea au făcut şi rapelul.


  • Zorii post-pandemiei

    Zorii post-pandemiei

    Cunoscut ca fiind foarte rezervat în previziunile sale, de fapt în întreaga sa acţiune, Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţă o revenire consistentă a omenirii, după încetarea pandemiei de SARS CoV-2. Pentru acest an ni se oferă o valoare de 6% a indicatorului creşterii, având ce va fi domolit în anul următor la doar 4,4%, ceea ce este încă o cifră remarcabilă. În cazuri excepţionale, greu de prevăzut, se apreciază că indicatorii creşterii vor fi de 5,5 şi, respectiv, 4,2%. Îndoielile vin de la posibila apariţie a unor variante ale virusului care să încurce speranţele generate de vaccinarea anti-COVID. Pentru că, într-adevăr, optimismul economic al perioadei post-panemie şi chiar ocazia de a vorbi, în sfârşit, despre mult aşteptatul final al pandemiei, sunt posibile datorită vaccinurilor anti-COVID care se aplică intens în acest zile.



    Previziunile pentru 2021 şi 2022 au fost revizuite în creştere faţă de cele emise în octombrie trecut, 2020, când valul al doilea al pandemiei era în plină desfăşurare iar vaccinul părea încă a fi departe de a se concretiza în forme accesibile şi eficiente. Primele 3 luni din acest an şi primele 100 de zile din era vaccinului salvator ne permit, desigur, să vorbim de ameliorarea situaţiei într-atât încât activitatea economică să fie în mare creştere.



    În momentul în care state puternice, precum Marea Britanie şi Israel, încep să contureze perioada post-pandemie, cu reveniri din ce în ce mai consistente la viaţa fără virus, se poate realiza o schiţă a viitorului omenirii. În ciuda multor diferenţe, printre care şi numărul populaţiei, Marea Britanie are 65 de milioane de locuitori iar Israelul, 9 milioane, cele două ţări au un element comun esenţial. Este vorba de campania susţinută de vaccinare anti-COVID, care a trecut de 50% din populaţie vaccinată. În acest context şi statisticile negre ale pandemiei încep să se lumineze, fiind înregistrate scăderi masive la toţi indicatorii, infectări, stări grave, decese.



    Relaxarea sau, mai degrabă, revenirea la o viaţă obişnuită a societăţii este trasată pas cu pas şi realizată la fel, cu entuziasm şi speranţă dar şi cu mare grijă. Găsim aici şi partea de divertisment şi turism dar şi reluarea unor activităţi economice care au fost de-a dreptul amputate din cauza pandemiei. Toate aceste recuperări vor pompa, sau o fac deja, energie pozitivă unei omeniri secătuite de un an de pandemie, dar şi fonduri în activitatea economică. Aceste veşti bune vin în plin val al treilea al pandemiei, mai dur chiar decât ce s-a întâmplat până acum. Este, totuşi, o luptă contra-cronometru, pentru că mai multe ţări, printre care şi România, se grăbesc să asigure un procentaj cât mai mare al populaţiei vaccinate, fapt ce va permite şi reluarea activităţii economice şi a vieţii sociale la niveluri tot mai intense.



    Pornind de la cuceririle erei vaccinului anti-COVID, se trasează şi schiţa derulării relaţiilor internaţionale, a călătoriilor şi a comerţului, a colaborărilor de orice fel. În perspectiva imediată se vorbeşte chiar de un super-paşaport, mai puternic decât orice paşaport naţional sau internaţional existent, care să permită accesul larg al celor care demonstrează prin acest document faptul că au orimit vaccinul anti-COVID. Pe lângă rezervele create de posibilitatea unor evoluţii periculoase ale virusului, apar îngrijorări provocate de evoluţia neunitară a revenirii post-COVID. Atât pandemia cât şi vaccinul au iscat poziţii diferite în întrega lume. Pe lângă dezbaterea publică fără precedent, un adevărat fenomen global, au fost exprimate poziţii naţionale, politice, extrem de conturate şi opuse.



    Previziunile FMI se bazează pe efectul vaccinării masive în timp ce în unele ţări continuă politica de negare a pandemiei, cu pierderi umane uriaşe şi efecte economice semnificative, care nu vor evolua spre optimistele cifre ale creşterii prevăzute global. Dacă nu ne plac cifrele, în previziuni, atunci să reţinem ce spun sociologii sau putem vedea cu toţii: vom purta masca încă mult timp iar activitatea online tocmai a început să ne placă. Sunt două fenomene esenţiale pentru că purtarea măştii va stimula deschiderea şi reluarea activităţii în timp ce online-ul este deja eroul pandemiei, care a salvat mulţi oameni şi bani.

  • O nouă etapă de relaxare

    O nouă etapă de relaxare

    Noi măsuri de relaxare se aplică de luni pe teritoriul României, în urma propunerilor făcute guvernului de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, se reiau activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele în care se află mai mulţi operatori economici, așa numitele mall-uri. În interiorul acestora nu se permite însă deschiderea restaurantelor, cafenelelor sau altor asemenea localuri publice. Pot funcționa cele aflate în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe minime de doi metri între mese şi cel mult 4 persoane care nu sunt membri ai aceleiaşi familii la o masă. Rămân închise, în mall-uri, locurile de joacă pentru copii, sălile de jocuri şi cinematografele.

    Tot de luni, se măreşte la 6 numărul de persoane care nu locuiesc împreună şi care pot participa la activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeţii, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit şi altele similare. Evenimentele private în spaţii închise se pot organiza cu participarea unui număr maxim de 20 de persoane, iar cele în spaţii deschise cu participarea a maxim de 50 persoane. Totodată, hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă creşte la 6 numărul de persoane, care nu aparţin aceleiaşi familii, care pot circula ori forma grupuri pietonale.

    Actul normativ mai permite reluarea activității în ştrandurile exterioare, în piscinele exterioare și în sălile de sport sau fitness, cu obligaţia respectării normelor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului Tineretului şi Sportului şi al ministrului Sănătăţii. De luni se pot deschide și unitățile de tratament balnear. De asemenea, se permite desfăşurarea activităţilor în creşe, grădiniţe şi after-school-uri pe perioada vacanţei de vară, în anumite condiţii. Cele peste 1.300 de decese din România ‘stau mărturie’ că virusul SARS- CoV-2 este periculos, iar oricine instigă la nerespectarea măsurilor restrictive, împotriva răspândirii acestui virus, ‘nu face altceva decât să pună în pericol sănătatea şi viaţa cetăţenilor’, a declarat, duminică, premierul liberal Ludovic Orban. El a dat asigurări că toate datele publicate sunt reale și reprezintă adevărul si a atras atenția că, în ultimele zile, a avut loc o creştere a cazurile zilnice de infectare.

    Duminică, președintele interimar al PSD (de opoziție), Marcel Ciolacu, a acuzat guvernul de manipulare a cifrelor oficiale privind COVID 19, acuzații respinse de primul ministru. Virusul este un pericol, virusul se răspândeşte în comunitate, măsurile pe care le-am stabilit sunt măsuri care urmăresc protejarea sănătăţii populaţiei, a subliniat Ludovic Orban la un post de televiziune. El a mai precizat, pe de altă parte, că nimeni nu trebuie să refuze internarea unui om care are nevoie de serviciile spitaliceşti şi care are dreptul legal să beneficieze de acestea, referindu-se la cazurile în care unor pacienţi li s-ar fi cerut să facă testul COVID-19 la internare. Premierul i-a îndemnat pe cei cărora le-a fost încălcat acest drept să facă reclamaţie în scris.

  • Ultimele zile de stare de urgenţă

    Ultimele zile de stare de urgenţă

    Ultimele
    două luni au fost atipice pentru români, declarată pe 16 martie, starea de
    urgență impusă de noul coronavirus bulversându-le existența. Copiii nu mai merg
    la școală. Foarte mulți părinți fie au fost obligați să lucreze de acasă, fie
    au intrat în șomaj tehnic sau au rămas, chiar, fără locuri de muncă. Teatre,
    săli de spectacole, cinematografe sau magazine sunt închise. Parcurile au
    devenit teritorii interzise. Vârstnicilor de peste 65 de ani le-au fost
    limitate drastic – la două, apoi la șase ore pe zi – ieșirile din casă. Cine a
    fost obligat să se deplaseze a putut să o facă doar în scopuri stricte pentru
    verificarea cărora a fost obligat, dacă poliția i-o cerea, să prezinte legitimația
    de serviciu, o adeverință de la angajator sau o declarație pe proprie
    răspundere.

    Oamenii nu au mai avut voie să intre în biserici, slujbele fiind oficiate
    de slujitorii religioși în lipsa publicului. De aceea, Paștele de anul acesta a
    fost sărbătorit doar din fața ecranelor tv, a computerelor sau a telefoanelor
    smart, totul fiind transmis exclusiv prin mass-media sau online. Nefirească
    pentru români a fost și ziua de 1 Mai, obișnuiți, în vremuri normale, să iasă
    la iarbă verde alături de familie și prieteni. Or, după aceste două luni de
    restricții severe, oamenii sunt nerăbdători să treacă, din 15 mai, la etapa a
    doua – adică la starea de alertă și, deci, la relaxarea constrângerilor.

    În
    această perspectivă, Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut o serie de
    propuneri, lansate în dezbatere publică, pe
    baza cărora vor fi emise proceduri sau reguli. Astfel, hotelurile ar urma să
    ofere servicii de cazare, dar doar pentru deplasări în interes profesional sau
    pentru mentenanţă. Se vor redeschide saloanele de îngrijire personală
    (frizerie, coafură, manichiură, pedichiură şi cosmetică), dar ar urma să fie
    asigurată o suprafaţă minimă de 4 metri pătraţi pentru fiecare client şi o
    distanţă minimă de 2 metri între oricare două persoane. Se are în vedere și
    redeschiderea cabinetelor stomatologice unde programarea pacienților de peste
    65 de ani sau care suferă de o patologie cronică se va face pentru începutul
    programului de lucru. În unitățile sanitare non-Covid ar urma să fie evitate,pe cât posibil, internările, iar tratamentul
    medical să fie efectuat la domiciliu/ambulatoriu. Printre propunerile Institutului
    Naţional de Sănătate Publică nu lipsesc nici cele pentru domeniul
    învățământului, în perspectiva susținerii examenelor de către elevii din
    clasele terminale de gimnaziu și liceu sau pentru transportul de persoane. Autoritățile
    nu obosesc să spună, însă, că data de 15 mai, când se va trece la starea de
    alertă, va avea doar valoare administrativă, problemele generate de noul
    coronavirus rămânând la fel de actuale ca până acum.

  • Jurnal românesc – 29.04.2020

    Jurnal românesc – 29.04.2020

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare va fi
    luată o decizie cu privire la modul în care se va acţiona după încheierea
    stării de urgenţă, programată pentru 15 mai. El a spus că se au în vedere atât
    prelungirea acesteia cât şi o variantă administrativă alternativă şi că
    legislaţia secundară aferentă celei de-a doua variante este aproape finalizată.
    Am dorit să fim pregătiţi din timp şi pentru o variantă şi pentru
    cealaltă, ca să nu fim iarăşi în situaţia de stres, cum am fost la începutul
    epidemiei (…) Acum vreau să avem legislaţia clară (…), iar până în toamnă
    să avem rezerve semnificative pentru situaţia în care va veni al doilea val sau
    va veni altă boală    , a spus Iohannis. Preşedintele a avertizat însă că
    relaxarea măsurilor, după 15 mai, nu înseamnă revenirea la viaţa de dinaintea
    pandemiei, restricţiile urmând să fie ridicate gradual.

    15 mai nu
    înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o. În realitate,
    experţii ne spun că nici nu ştim când vom reveni la o viaţă normală aşa cum o
    ştim noi de dinainte de pandemie    , a afirmat Iohannis. El a explicat că
    după încheierea stării de urgenţă oamenii nu vor putea merge pe stradă în
    grupuri mari, nu vor putea merge la restaurant sau la mall, iar părăsirea
    localităţii de reşedinţă se va putea face doar cu o motivaţie
    serioasă. De asemenea, preşedintele a spus că marile festivaluri
    probabil nu vor avea loc în acest an, iar competiţiile sportive, dacă vor
    fi reluate, se vor desfăşura fără spectatori. Pericolul nu a trecut şi
    este nevoie în continuare de maximă atenţie, a subliniat Klaus Iohannis.




    Peste 200 de români din cei 300 de angajaţi ai unui abator din
    Birkenfeld, în landul german Badden-Wurttemberg, au fost confirmaţi ca fiind
    infectaţi cu SARS-CoV-2, iar în prezent se află în carantină, transmite
    Ministerul Afacerilor Externe. MAE precizează că, dintre cei contaminaţi,
    majoritatea sunt asimptomatici sau prezintă simptome uşoare şi că doar cinci
    persoane au necesitat tratament în regim de spitalizare, două dintre acestea
    fiind între timp externate.
    Reprezentanţii Ministerului de Externe menţionează că, până la acest
    moment, la nivelul Ambasadei României la Berlin şi Consulatului General al României
    la Stuttgart nu au fost primite solicitări de asistenţă din partea românilor
    afectaţi. MAE arată că aproximativ 500 de români sunt angajaţi ai unor companii
    subcontractate de abatorul german. MAE de la Bucureşti le recomandă românilor
    care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv
    cazuri în care drepturile nu le sunt respectate, să contacteze misiunea
    diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat.




    Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, cere
    Guvernului să trimită urgent avioane militare pentru a-i aduce în ţară pe
    românii plecaţi în Germania şi care au contractat noul coronavirus. Acesta a
    afirmat că cei infectaţi zac abandonaţi şi nu au parte de niciun
    ajutor medical. Simonis îi acuză atât pe premierul Ludovic Orban cât şi pe
    ministrul de Interne, Marcel Vela, că după ce au girat cel mai mare
    export de cetăţeni români în vreme de pandemie, prin modificarea
    ordonanţelor militare, îi abandonează acum peste hotare. Totodată, el a anunţat
    că Biroul Permanent şi Comisia de apărare îl invită pe ministrul Vela în
    Parlament, pe 6 mai, pentru a explica de ce a modificat o ordonanţă militară în
    interesul statului german.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că majoritatea
    oamenilor care au plecat la muncă în străinătate se află sub contract cu agenți
    economici şi că nu sunt organizați de stat. El a recunoscut faptul că la
    început au existat probleme organizatorice, dar a apreciat că acestea au fost
    remediate pe parcurs. Mii de români au plecat să presteze munci agricole în
    Germania, la începutul acestei luni. O parte dintre aceştia sunt acum revoltaţi
    de condiţiile găsite acolo, de modul în care au fost trataţi şi vor să revină
    acasă. Românii spun că refuză să muncească pentru că au primit un salariu mai
    mic decât cel convenit şi că actele le-au fost reţinute de patroni care le
    returnează doar în schimbul a 300 de euro.




    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat că în
    următoarele săptămâni vor fi organizate transporturi de muncitori sezonieri
    către Marea Britanie pentru a lucra în agricultură. Diplomatul a spus că, din
    informaţiile pe care le deţine, este vorba despre cel puţin 20 de curse aeriene
    care îi vor transporta pe sezonierii români în săptămânile următoare. Dan
    Mihalache a punctat faptul că nu încurajează acest demers şi consideră că,
    cel puţin deocamdată, condiţiile de securitate sanitară pun un mare semn
    de întrebare asupra oportunităţii lui. Ambasadorul a precizat că plecarea
    românilor este un proces în care statul român nu are niciun amestec şi îi
    sfătuieşte pe cei aflaţi în această situaţie să verifice condiţiile oferite de
    angajatori. Sfatul pe care îl dau celor care doresc să se angajeze
    într-un asemenea drum este să verifice cu foarte mare atenţie toate condiţiile
    care le sunt oferite, de la contracte de muncă la cazare, la condiţii sanitare,
    condiţii de locuit şi, mai ales, să nu accepte ofertele unor persoane fizice
    individuale, care nu au niciun fel de cădere în a intermedia asemenea mişcări
    pe piaţa forţei de muncă    , a spus ambasadorul. El a afirmat că înţelege
    nevoia românilor de a câştiga bani, dar că un astfel de demers trebuie cumpănit
    mai bine de fiecare familie şi de fiecare cetăţean care alege acest drum.