Radio România Internațional

Tag: relaxari

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 25.07. 2021 – 31.07.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 25.07. 2021 – 31.07.2021

    Catandisea Covid tru România


    România lipseaşti s’hibă ndreaptă tra s’ţănă cheptu andicra di dalga a patra a pandimiillei di COVID-19, iara nai cama sigura cali tra s’u ayălisească easti vaccinarea, declară, prezidentulu Klaus Iohannis, cari, cu furñia a Dzuuăllei Naţională a Ambulanţăllei, tiñisi 45 di yeaţră şi asistenţă medicali. Caplu a statlui sumlinie că, acă numirlu di infectări easti scădzut tru aeastă perioadă, pandemia nu s-bitisi. Secretarlu di statu tru Ministerlu a Sănătatillei, Andrei Baciu, declară la Radio România că dalga 4 a pandemiillei va s’agiungă şi tru România, nai probabilu tru yismăciuni, iara nai cama zñiipsiti va s’hibă persoanili nivaccinati. Tu arada a lui, caplu a campaniillei naţionale di vaccinare, yeaturlu Valeriu Gheorghiţă, cundille că aproapea 90% ditu persoanili diagnosticati cu COVID-19 suntu nivaccinate, iara 91% ş-cama ditu decese suntu la persoane cari nu loară niţi ună doză di vaccin. Tru aistu kiro, rata di anvăleari vaccinală la nivel naţional easti di aproximativ 30%. România s’aproaki di praglu di 5 miliuñi di persoane cari loară nai ma pţănu ună doză di vaccin anti-COVID.



    Năi relaxari a restricţiilor tru România di la 1 di agustu


    Guvernulu di Bucureşti aprobă năi misuri di relaxare, di la 1 di agustu, a restricţiilor băgati tru contextul a pandemiillei di COVID-19. Premierlu Florin Cîţu spusi că activităţile cultural-artistiţi şi di divertismentu organizati tru locuri dişcllisi pot să s’facă am ava s’llia parti nai cama multu 75.000 di persoani tru localităţile cu incidenţă mai ñică ică isa cu 2 la ñillea di bănători. Armăni ma largu condiţia generală ca la evenimentili sportive, artistiţi şi private s’llia parti persoanele vaccinate, testate ică ateali ţi tricură pritu lăngoari, ama numirlu a aiştoru creasti. Va s’aibă izini, la idyea incidenţă, activităţli ditu baruri, cluburi, discoteci şi săli di agiocu până la capacitatea maximă a spaţiului tru intervalu orar 5,00 – 2,00. Prusupida di viglleari armăni obligatorie tru spaţii ncllise.


    Di altă parte, Comitetul Naţional tra Situaţii di Urgenţă apufusi că testarea RT-PCR tra infecţia cu virusul SARS-CoV-2 a cilimeañiloru di până la 6 ani s’nu hibă anănghisită anda agiungu tru România ditu zone cu riscu mari epidimiologic. Tra cilimeañilli cu ilikia ma mare di 6 ani şi ma ñică di 16 di añi armăni ma largu obligativitatea ti prezentari rezultatlu negativ a unui testu RT-PCR, adratu cu nai multu 72 di sihăţ ninti di intrarea tu văsilie.



    Roşia Montană tru patrimoniul mondial UNESCO


    Sitlu Roşia Montană ditu ascăpitata ali Românie, cari apănghiseaşti un ansamblu excepţional di galerii romane ditu secolu al II-lea, faţi parte, ditu aestă stămână, ditu Patrimoniul Mondial UNESCO. Apofasea fu loată, pritu consens, di Comitetul Patrimoniului Mondial tru a 44-a llei sesiune, extinsă, di la Fouzhou, China, ţi s’dizvărteaşti online tru perioada 16 – 31 alunaru. Experţii di la UNESCO declarară că easti ananghi s’facă ună vizită tru România, tra s’veadă cum poate s’hibă aviglleatu nai cama ghini patrimoniul cultural ditu zonă. Ngrăpsearea-a sitului Roşia Montană tru Lista Patrimoniului Mondial s’featî tamamu tu dzuua tru cari Romania yiurtusi 65 di ani di la aderarea a llei la UNESCO. Autorităţile di Bucureşti salutara apofasea. Prezidentulu Klaus Iohannis lugurseaşti că zona lipseaşti s’agiungă un modelu di dizvoltare durabilă, iara vicepremierlu Dan Barna spune că includirea a llei tru Patrimoniul UNESCO easti ună şansă babageană tra conservarea a llei. Ministrul mediului, apiloru şi pădurloru, Tanczos Barna, sumlinie oportunitatea dizvultarillei turismulu tru zona Roşia Montană, ti cari s’ampulisiră añi arada activiştilli di mediu şi dezvoltatorllii a exploatărlor di malămă. Di altă parte, includirea-a sitului tru Patrimoniul UNESCO va s’facă cama ndilicatu proiectul a unei firme canadiene cari avea tru planu s’adară aoa nai ma marea mină di malănă cu exploatare la suprafaţă ditu Europa şi cari caftă, tru aistu kiro, miliardi di dolari ditu partea ali Românie tră zñii.



    Căñină, furtuni, zñii


    România easti sumu avertizari cod portocaliu si galbinu di furtuni cabaia mări, grindină i căñină şi disconfort termic accentuat. Tempearaturli maxime alinară, tru dzălili ditu soni, frecventu, cătă 38 – 40 di gradi Celsius. Nopţăle suntu tropicale tra itia că minimili nu dipunu sumu 20 gradi. Ditu itia a căñinăllei, fură băgati restricţii di circulaţie emu pi călliuri, emu pi călliurli di heru. Di altă parte, furtuni preşcaviñiipsiră ma multe localități ditu văsilie și Capitala. Vimtulu vărtosu surpă cupaci pisti linii di analtă tensiune ica linii di la calea di heru, dzăţ di maşini fură asparti, multi casi armasiră fără acupirimintu. Născănti trenuri avură amănări di sute di minute, iara alti fura anulate, ama doauă avură nai cama lungulu parcursu. Dauli nkisiră ditu sud-est, di pe litoralul românesc la Amarea Lae, cătă Arad şi Timişoara: unu agiumsi la destinaţie după 27 di săhăţ, alantu după 28 di săhăţ. Suti di oamiñi, ntră cari şi dzăţ di cilimeañi, armasiră ambudyiusiţ fără apă şi mâcari tru aţeali trenuri.



    Medalii la Agiorcurli Olimpiţi


    Tru prima stămână a Agiorcurloru Olimpiţi di Tokyo, sportivii români amintară 4 medalii: una di malama şi trei di asimi. Miercuri, tru concursul di canotaj, malăma fu amintată tru proba feminină di dublu vâsle, pritu Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş. Ambarcațiunea română adră un nău recordu olimpic, cu cama di 3 secundi ma bunu andicra di recordul anterior, realizatu Londra, tru 2012, di echipajlu ali Marii Britanii. Tutu ñiercuri, echipajlu masculin di patru rami adratu ditu Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari amintă medaliile di asimi. Gioi vini arada-a ficiorloru la doi rame s’alină pi podium. Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc amintară medaliile di asimi. Ma ninti, prima medalie ali Românie la actuala ediţie a JO di Tokyo eara amintată tru proba individuală di spadă. Ana-Maria Popescu amintă asimea, di alină podiumlu olimpic tra a treia oară tru carieră.


    Autoru: Andreea Bojoi


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 25.07. – 31.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 25.07. – 31.07.2021

    Situatia Covid în România


    România trebuie
    să fie pregătită pentru a face faţă valului patru al pandemiei de COVID-19, iar
    cea mai sigură cale pentru a o încetini este vaccinarea, a declarat, preşedintele
    Klaus Iohannis, care, cu ocazia Zilei Naţionale a Ambulanţei, a
    decorat 45 de medici şi asistenţi medicali. Şeful statului a subliniat că, deşi
    numărul de infectări este scăzut în această perioadă, pandemia nu s-a încheiat. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii,
    Andrei Baciu, a declarat la Radio România că valul 4 al pandemiei va ajunge şi în
    România, cel mai probabil în septembrie, iar cele mai afectate vor fi
    persoanele nevaccinate. La rândul său, şeful campaniei naţionale de
    vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a menţionat că aproape 90% dintre
    persoanele diagnosticate cu COVID-19 sunt nevaccinate, iar peste 91% dintre
    decese sunt la persoane care nu au primit nicio doză de vaccin. În prezent,
    rata de acoperire vaccinală la nivel naţional este de aproximativ 30%. România se apropie de
    pragul de 5 milioane de persoane care au primit cel puţin o doză de vaccin
    anti-COVID.



    Noi relaxari ale restricţiilor în România
    de la 1 august


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat noi măsuri de
    relaxare, de la 1 august, a restricţiilor impuse în contextul pandemiei de
    COVID-19.Premierul Florin Cîţu a menţionat că
    activităţile cultural-artistice şi de divertisment organizate în spaţii
    deschise pot avea loc cu participarea a cel mult 75.000 de persoane în
    localităţile cu incidenţă mai mică sau egală cu 2 la mia de locuitori. Se
    păstrează condiţia generală ca la evenimentele sportive, artistice şi private
    să participe persoanele vaccinate, testate sau care au trecut prin boală, dar
    numărul acestora creşte. Vor fi permise, la aceeaşi incidenţă,
    activităţile din baruri, cluburi, discoteci şi săli de joc până la capacitatea
    maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 – 2,00. Masca de protecţie rămâne
    obligatorie în spaţii închise.

    Pe de altă parte,
    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis
    că testarea RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 a copiilor de până la
    6 ani să nu mai fie necesară la sosirea în România din zone cu risc ridicat
    epidemiologic. Pentru copiii cu vârsta mai mare de 6 ani şi mai mică de 16 ani
    se păstrează obligativitatea prezentării rezultatului negativ al unui test
    RT-PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării în ţară.



    Roşia Montană în patrimoniul mondial UNESCO


    Situl Roşia Montană din vestul României, care
    adăposteşte un ansamblu excepţional de galerii romane datând din secolul al
    II-lea, face parte, din această săptămână, din Patrimoniul Mondial UNESCO. Decizia
    a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de a 44-a
    sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, ce se desfăşoară online în perioada
    16 – 31 iulie. Experţii de la UNESCO au declarat că este necesar să facă o
    vizită în România, pentru a vedea cum poate fi protejat cel mai bine
    patrimoniul cultural din zonă. Înscrierea sitului Roşia Montană în Lista
    Patrimoniului Mondial a avut loc chiar în ziua în care Romania a aniversat 65
    de ani de la aderarea sa la UNESCO. Autorităţile de la Bucureşti au salutat decizia.
    Preşedintele Klaus Iohannis consideră că zona trebuie să devină un model de
    dezvoltare durabilă, iar vicepremierul Dan Barna spune că includerea ei în
    Patrimoniul UNESCO reprezintă o şansă uriaşă pentru conservarea sa. Ministrul
    mediului, apelor şi pădurilor, Tanczos Barna, a subliniat oportunitatea dezvoltării
    turismului în zona Roşia Montană, disputată ani la rând între activiştii de
    mediu şi dezvoltatorii exploatărilor de aur. Pe de altă parte, includerea
    sitului în Patrimoniul UNESCO va complica şi mai mult proiectul unei firme
    canadiene care plănuia să construiască aici cea mai mare mină de aur cu
    exploatare la suprafaţă din Europa şi care solicită, în prezent, daune de
    miliarde de dolari din partea României.



    Caniculă, furtuni, pagube


    România se află sub
    avertizari cod portocaliu si galben de furtuni puternice, grindină sau caniculă
    şi disconfort termic accentuat. Temperaturile
    maxime au urcat, în ultimele zile, frecvent, spre 38 – 40 de grade Celsius.
    Nopţile sunt tropicale pentru că minimele nu coboară sub 20 de grade. Din cauza
    caniculei, au fost introduse restricţii de circulaţie atât pe şosele, cât şi pe
    căile ferate. Pe de altă parte, furtuni
    violente au afectat mai multe localități din țară și Capitala. Vântul puternic a doborât copaci peste linii de înaltă tensiune
    sau linii de cale ferată, zeci de maşini au fost avariate, numeroase case au rămas
    fără acoperiş.Unele trenuri au înregistrat întârzieri de sute de
    minute, iar altele au fost anulate,
    însă două au avut cel mai lung parcurs. Ambele au plecat din sud-est, de pe
    litoralul românesc la Marea Neagră, spre Arad şi Timişoara: unul
    a ajuns de destina    ţie după 27 de ore, celălalt după după 28 de ore.
    Sute de oameni, între care şi zeci de copii, au rămas blocaţi fără apă şi mâncare
    în acele trenuri.



    Medalii la
    Jocurile Olimpice


    În prima săptămână a Jocurilor
    Olimpice de la Tokyo, sportivii români au obţinut 4 medalii: una de aur şi trei
    de argint. Miercuri, în concursul de canotaj, aurul a fost câştigat în
    proba feminină de dublu vâsle, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş.
    Ambarcațiunea română a stabilit un nou
    record olimpic, cu peste 3 secunde mai bun decât recordul anterior, realizat la
    Londra, în 2012, de echipajul Marii Britanii. Tot miercuri, echipajul masculin
    de patru rame format din Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu
    şi Cosmin Pascari a câștigat medaliile de argint. Joi a venit rândul băieților de la doi
    rame să urce pe podium. Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc au câștigat medaliile
    de argint. Anterior, prima medalie a României la actuala ediţie a JO de la Tokyo
    fusese adusă în proba individuală de spadă. Ana-Maria Popescu a câştigat argintul,
    urcând pe podiumul olimpic pentru a treia oară în carieră.


  • Certificatlu veardi şi relaxărli di la 1 alunaru

    Certificatlu veardi şi relaxărli di la 1 alunaru


    Di la 1 alunaru, tru Uniunea Europeană s’băgă tu practico certificatlu digital Covid, cari spuni desi aţelu ţi ălu ari easti vaccinat, vindicat ică fu, nu di multu kiro, testatu negativu la infecţia cu noulu coronavirus. Tu kirolu a pandemiillei, călătoriile fură ndilicati, hiinda ananghi formulare, testi şi certificati di vaccinari adrati tru ma multi limbi, pi cari personalu di la yimbruki nu putu s’li akicăsească totna. Tora, noulu certificatu digitalu, ţi easti idyea tru tută Uniunea, ari scupolu s’licşureadză intrarea tru statili membri. Documentul cu cod QR poati s’hibă tipusitu pi carti ică discărcatu tru telefonu şi va s’hibă ghivăsitu la yimbruki cu un scanner specialu.



    Tru România, tra loarea-a certificatlui digitalu Covid, Serviciul di Telecomunicaţii Speciale ndreapsi ună platformă securizată pe internet :certificat-covid.gov.ro. Prota ş-prota lipseasti s’hibă băgată ună adresă di email valabilă, cu ea putânda-lui ta si s’llia certificati tră tuţ membrilli ali familie. Deapoa CNP-ul şi datili a actului di identitati ufilisiti cându vărnu s-ari dusă la vaccinare, lo cartea că tricu pritu lăngoari ică rezultatlu negativu la testu. Sistemlu nica caftă şi alte date, cum easti judeţlu tru cari s-feaţi vaccinarea şi turlia di vaccin ufilisitu, data la cari s-feaţi imunizarea, respectiv data a rapelui tru cazlu a serurilor cu doauă dozi. Tra cilimeañilli sum 14 ani, s’caftă acordul a părinţălor.


    Multu importantu, STS faţi urminie să s’caftă certificatlu cu ţinţi dzăli ninti di fudzeari tră aţelli vaccinaţ şi cu nai ma pţănu 12 ică 48 di săhăţ tru cazlu a persoanilor cari feaţiră unu testu rapidu, respectivu PCR. Va s’aibă și un call-center tru agiutorlu a aţiloru cari voru certificatlu şi nu ştiu s’lucreadză cu platforma digitală.


    Tra ună persoană testată, certificatlu veardi european Covid easti valabil 24 di săhăţ tru cazul unui testu antigenu rapidu, respectivu 72 di săhăţ, a unui testu PCR. Tra atelu ţi tricu pritu lăngoari, valabilitatea easti di 180 di dzăli di la data a primlui testu pozitiv nregistratu. Neise, tru cazlu a aţiloru vaccinaţ cu schema completă, certificatlu expiră tru alunaru anlu yinitoru.



    Tru paralelu, pritu adeti, la 1 alunaru s’da cali ti nkisita a vacanțăllei di veară, furñie tra autoritățli române s’dimăndă năi misuri di relaxari a restricţiilor, cu impactu hăirlăticu și la nivelu turisticu. Creaşti, dimecu, numirlu a persoanilor cari pot s’llia parti la evenimenti privati. S’lundzeaşti până la oara 2:00 programlu a cluburlor, a restaurantelor şi al cafineadzloru, creaşti numirlu a spectatorilor cari pot s’llia parti la evenimente sportivi, iara hotelurli şi pensiunile pot s’aproaki turişti până la capacitatea maximă. Tutunăoară, născănti spectacoli va s’poată să s’ţănă nica și cu vinita a 2.500 di spectatori ică ş-ma multu, cu căftarea că a cathi unlui om să’lli si asiguripsească un locu di 2 metri.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Certificatul verde şi relaxările de la 1 iulie

    Certificatul verde şi relaxările de la 1 iulie

    De la 1 iulie, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare
    certificatul digital Covid, care arată dacă deţinătorul lui este vaccinat,
    vindecat sau a fost, recent, testat negativ la infecţia cu noul coronavirus. Pe
    durata pandemiei, călătoriile au fost complicate, fiind necesare formulare,
    teste şi certificate de vaccinare emise în mai multe limbi, pe care personalul vamal
    nu le-a putut înţelege întotdeauna. Acum, noul certificat digital, identic în
    întreaga Uniune, are scopul de a facilita accesul în statele membre. Documentul
    cu cod QR poate fi tipărit pe hârtie sau descărcat în telefon şi va fi citit la vamă cu un scanner special.


    În România,
    pentru obținerea certificatului digital Covid, Serviciul de Telecomunicaţii
    Speciale a creat o platformă securizată pe internet :certificat-covid.gov.ro. În primul rând, trebuie introdusă o adresă de email
    valabilă, cu ea putându-se obţine certificate pentru toţi membrii familiei.
    Urmează CNP-ul şi datele actului de identitate folosite când cineva s-a
    prezentat la vaccinare, a obţinut dovada trecerii prin boală sau rezultatul
    negativ la test. Sistemul mai cere şi alte date, cum ar fi judeţul în care s-a
    făcut vaccinarea şi tipul de vaccin folosit, data la care s-a făcut imunizarea,
    respectiv data rapelului în cazul serurilor cu două doze. Pentru minorii sub 14
    ani, se cere acordul părinţilor.

    Foarte important, STS recomandă să se solicite
    certificatul cu cinci zile înainte de plecare pentru cei vaccinaţi şi cu cel
    puţin 12 sau 48 de ore în cazul persoanelor care au făcut un test rapid,
    respectiv PCR. Va exista și un call-center în sprijinul celor care doresc
    certificatul şi nu se descurcă pe platforma digitală.

    Pentru o persoană
    testată, certificatul verde european Covid este valabil 24 de ore în cazul unui
    test antigen rapid, respectiv 72 de ore, al unui test PCR. Pentru cine a trecut
    prin boală, valabilitatea este de 180 de zile de la data primului test pozitiv
    înregistrat. În fine, în cazul celor vaccinaţi cu schema completă, certificatul
    expiră în iulie anul viitor.


    În paralel, prin tradiție, la 1 iulie se dă
    startul vacanței de vară, prilej pentru autoritățile române să anunţe noi
    măsuri de relaxare a restricţiilor, cu impact benefic și la nivel turistic. Creşte,
    deci, numărul persoanelor care pot participa la evenimente private. Se
    prelungeşte până la ora 2:00 programul cluburilor, al restaurantelor şi al
    cafenelelor, creşte numărul spectatorilor care pot participa la evenimente
    sportive, iar hotelurile şi pensiunile pot caza turişti până la capacitatea
    maximă. De asemenea, unele spectacole vor putea avea loc chiar și cu prezenţa a
    2.500 de spectatori sau peste, cu condiţia ca fiecărui om să i se asigure un
    spaţiu de 2 metri.



  • Meatrili di relaxare, sum semnul a ntribarillei

    Meatrili di relaxare, sum semnul a ntribarillei


    Pareaia Tehnico-Stiinţificâ, ntribatâ di guvernul di București, pripuni amânarea ti a patra hopâ di relaxare a restricţiilor cari lipsea s-hibâ bâgatâ tru lucru di la 1 alunaru. Pripunirea yini tu hâvaia a unâllei creaştiri babageanâ a cazurlor di COVID 19 tru dzâlili ditu soni, nica şi di itia câ nu furâ tin’isiti di mulţâ români regulili di protecţie sanitară. Numirlu di năi cazuri tru 24 di săhăt ditu soni ma largu easti multu ma mari andicra di atel a pacienţilor vindicaţ, dimecu nsmineadza că spitalele ditu România suntu cu câlbâlki tut ma mari. Creaşti şi numirlu a lândzidzlor la terapie intensivă, cum și aţel a oamin’ilor ţi murirâ. Câlisitu la un postu di televiziune, ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, zburâ ti unâ evoluţie nifavorabilă tru dauli stâmân’i ditu soni, furn’ie trâ cari, naima pţânu pi nivelu a Grupului di Suport Tehnico-Ştiinţific, s-apufusi amânarea a nauâllei hopâ di relaxare a restricţiilor.




    Nelu Tătaru: Furâ dauă stămâni tru cari avum unâ creaştire a numirlui di cazuri năi, dauă stămâni tru cari criscurâ cazurli tru tarapie intensivă, criscu numirlu a morţâloru şi urminiili a specialiştilor ditu Grupul Tehnic suntu ta s-amânâ nâili meatri di relaxare ţi li avem ti 1 di alunaru. Him tru oara tru cari kivernisimu un numir di cazuri criscut şi s-apufusi, la nivelu a Gruplui Tehnic, s-amânăm a patra apofasi di relaxare. Evaluăm cafi dzuuâ, cafi stămânâ, la dauă stămâni. Tru kirolu cându evoluţia va s-agiungâ favorabilă, nâ minduim şi la unâ altu şingiru di misuri di relaxare. Tru kirolu cându ari atea transmiteari comunitară accentuată, nâ minduim câ, punctual, tru nâscânti locaţii, s-putem s-bâgâm şi alti restricţii: izolarea a aţilui focar, carantinarea a aţillei zonâ”.




    Apofasea di bitisitâ va s-hibâ loatâ n’iercuri di Executivlu di București. Tut n’iercuri fu hâbârisitâ unâ andamasi di lucru la Guvernu tra s-ndreagâ un nău plan di misuri tră tin’isearea-a regulilor contra a pandemiillei di COVID-19. Premierlu liberal Ludovic Orban, cari feaţi timbihi că evoluţia tru dzâli ditu soni nâ caftâ s-avem ngâtanu, greaşti ama şi tră unâ anadamasi a miniştriloru şi aţelli ţi au borgi tru interni, sănătate, ali Poliţie Românâ şi di la alanti instituţii a statlui cu borgi ti control. Di altă parte, Comitetlu Naţional tra Situaţii di Ananghi ari apufusitâ câ organizatorllii di activităţ şi evenimenti cari nu tin’isescu regulile di sigurlâki sanitară s-hbâ sancţionaţ cu suspendarea autorizaţiillei di lucru. Tru arada a lor, yeaţârlli epidimiologi şi infecţionişti fac timbihi câ ma s-nu hibâ tin’isiti meatrii di prevenire, numirlu a cazurlor năi poati s-creascâ ma largu u yinitor. Până tora, pi teritoriul ali Românie, furâ confirmati cama di 26.500 di inşi infectaţ cu năulu coronavirus. Suceava (nord-est) easti pi protlu loc tru ţi mutreasti cazurli, deapoa București și Braşov (centru). Dit arada a persoanilor confirmati pozitiv, aproapea 19.000 furâ declarati vindicate şi externati. Cama di 1.600 di oamin’i murirâ.



    Autor: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    București, caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, cundille că nica nu putem să zburămu ti ună relaxari totală a meatrilor di preveniri a infecţiilor cu năulu coronavirus, di itia că nu ari nica ună scădeari constantă a numirlui di cazuri năi. Tru un interviu tră televiziunea publică, el spusi că nica ari fucurini tru ma multi giudeţi ali Românie.




    “Cara va să spună vărnu că tricum acutotalui şi tuti suntu ti bună, aestu vârnu nsimneadzâ că nu ari buni hâbâri. Tu aestâ oarâ catastisea easti nica sum aviglleari nica şi ma ghini di kirolu di ma ninti, ama nu putem să spunem că agiumsim la faza tru cari să spunem că tuti suntu ti anami şi numata avem arăspândire, numata avem infectare, numata avem persoani cari s’hibâ infectati tru comunitati. Dimec nica avem fucurini tru ma multi giudeti, ică va s’hibâ tru casili di mutreari auşlli, icâ suntu tru zoni industriale, icâ suntu tamam tru serviţiili medicale, dimi tru spitale şi numirlu a cazurlor nu agiumsi stabilu.”




    Yeaturlu Arafat spuni că, după meatrili di relaxari ţi eara bâgati tru 1 di cirişaru, avem tora dininti nica 5-6 dzăli tru cari s’fătemu isapea ti evoluția-a catandisillei și andicra di aesta va s’llia apofasi. El lugurseasti că lundzearea a vadelui ti catandisea di alertă poati s’hibâ unâ cearei bunâ tra momentul tru cari him tora, unâ turlie tra s’putem s’avem coordonaari şi s’lom meatrili ţi suntu ananghi. Și ma s’facâ relaxarea totală, io nu va negu la cinematograf ică la teatru, căţe știu că ari un riscu, exighis Arafat. Adrămu un lucru multu bun bun, tuț deadunu, amârtie va s’hibâ s’nâ nicâmu tamamu la mealu, nica spusi Raed Arafat. După 15 di cirisaru nu putem s’agiundzemu diznău la normalitatea cari eara ma ninti, cundille caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi. El adâvgâ maxus câ tru România nu s’loarâ meatri ma serti andicra di alti stati, ama s’loarâ ma ayon’ea. El avu și un mesaj tra români dimi aţel ta s’aibâ tu minti turismul internu, cari trapsi cabai și lipseaşti s’hibâ ndrupâtu.




    “Cahara di noi avemu și munti, avemu și amari, avem multi posibilităț di turismu”, nica spusi Raed Arafat. Cadealihea tru minivacanța di Arusalii, em stațiunile montane, em aţeali di la Amarea Lae agiumsira s’hibâ mplini cu turiști, după ma mulţâmeşi di pauză totală. Cama di 15.000 di români agiumsirâ la amari, acă estimărli iniţiale a turopearatorlor eara ma n’iţ. Uidisiu cu un studiu faptu di unăaghenţie di turismu online, realitatea nâstricu aştiptărli tra ateali aproapea 100 di hoteluri di pi litoral cari furâ dişcllisi. Un numiru di aproapea patru ori ma n’icu, andicra di anlu ţi tricu, ditu idyea perioadă. N’illi di turiști nkisirâ şi tru stațiunile di pe Valea Prahovâllei (ţentrul ali Românie) iu avurâ câbilea ti schi pi unâ pârtie maxus ndreaptâ, puturâ s’facâ priimnări și mountain bike. Instalațiili pi hiru eara ndreapti, a deapoa kirolu bunu deadi izini ti priimnări tu fise.




    Ngrâpsearea: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala