Banca Naţională a României a prezentat, marţi, raportul asupra
stabilităţii financiare, care, în acest an, s-a concentrat pe analizarea sectorului privat, în condiţiile în
care o treime din companiile româneşti au pierderi permanente şi nu folosesc
eficient o importantă sursă de finanţare – fondurile europene. Conform
documentului, în prezent nu există riscuri sistemice severe, însă se manifestă
alte două pericole sistemice ridicate: primul este legat de incertitudinile
privind evoluţiile economice externe, iar cel de-al doilea, de revenirea unor
politici economice neadecvate pe plan intern. Alte riscuri de nivel moderat se
referă la o menţinere a evoluţiei modeste a activităţii de creditare a
companiilor, la riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia şi la
riscul de credit, ultimul fiind însă în
scădere.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a
atras din nou atenţia că orice reducere de taxe şi impozite, aşa cum este ea
prevăzută în noul cod fiscal, trebuie să ţină seama de stabilitatea financiară.
El a avertizat că fără menţinerea macrostabilităţii economia de piaţă are de
suferit: Mugur Isăresc: O relaxare fiscală, dacă nu se face în
condiţii de păstrare a macrostabilităţii, este o păcăleală. Pentru că dai ceva
cuiva, să zicem, celor care beneficiază de reducerile de impozite, şi atunci
taxezi întreaga societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, prin depreciere
de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt
tot o taxă netransparentă şi e greu de cuantificat.
Una dintre
temele de interes ale raportului s-a referit la situaţia datoriei publice
externe a României. În opinia şefului Băncii Centrale, aceasta are o importanţă esenţială pentru o
creştere economică de durată. Mugur
Isărescu: În prezent, datoria publică a României este
sustenabilă. Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB, care
este o problemă, poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să ducă
spre situaţii extrem de dificile. Respectarea şi în anii următori a obiectivului
pe termen mediu va asigura menţinerea unui deficit anual în PIB, creşterea
moderată de la un an la altul a datoriei publice totale, care să permită
stimularea economiei naţionale.
În ultimul său
raport, FMI şi-a îmbunătăţit semnificativ
prognoza privind evoluţia economiei româneşti pentru acest
an şi anul viitor. Astfel, PIB-ul României ar urma să crească cu 3,4% în 2015
şi cu 3,9% în 2016, faţă de 2,7%, respectiv 2,9%, creşteri estimate în
primăvară. Instituţia financiară prognozează
pentru acest an o inflaţie de minus 0,4%, care se va menţine negativă şi în
2016. Totodată, FMI atrage atenţia asupra riscurilor geopolitice crescute
din Ucraina şi asupra impactului crizei refugiaţilor din Europa, în legătură cu
care estimează costuri economice şi sociale.