Radio România Internațional

Tag: remaniere

  • Continuă războiul între palate

    Continuă războiul între palate

    Criza generată de plecarea ALDE din coaliţia guvernamentală a picat cum nu se putea mai prost, cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale, iar acest lucru influenţează puternic gesturile şi discursul principalilor actanţi politici. Preşedintele Klaus Iohannis, candidat pentru un nou mandat, a respins cele trei noi propuneri de miniştri venite de la premierul, liderul şi candidatul PSD la funcţia supremă Viorica Dăncilă, toate în persoana unor deputaţi liberali-democraţi.



    Şeful statului a avertizat că va proceda la fel şi cu eventuale alte noi propuneri şi i-a transmis doamnei Dăncilă că executivul său minoritar nu poate depăşi impasul în care se află fără a obţine un vot de încredere în Parlament. În opinia preşedintelui, nominalizarea unor membri ALDE pentru funcţiile vacante, după anunţul oficial al acestei formaţiuni că a rupt coaliţia cu social-democraţii, este neconstituţională.



    Klaus Iohannis: Doamnă prim-ministru, vă spun acuma direct şi public, trebuie să vă prezentaţi în faţa Parlamentului României cu o solicitare de validare a guvernului dumneavoastră, altfel lucrurile nu se pot rezolva. Această nouă solicitare pe care o refuz vine cu o noutate, este cras neconstituţională, fiindcă între timp este foarte clar şi s-a anunţat şi public şi în scris că ALDE a părăsit coaliţia de guvernare. Nu încape nicio îndoială, guvernul trebuie să meargă în faţa Parlamentului.”



    În replică, premierul Dăncilă. a declarat că nu îi este teamă, aşa cum a acuzat Klaus Iohannis, să se prezinte cu guvernul în Parlament pentru un vot de încredere. Şefa PSD a contraatacat reproşandu-i preşedintelui că subminează eforturile executivului în direcţia unei funcţionări normale şi a deschis un front electoral prin acuza că preşedintele, asemenea partidului care îl susţine, PNL, se poziţionează împotriva românilor.



    Viorica Dăncilă: Am văzut un nou episod al nepăsării şi dispreţului prezidenţial. E evident deja că partidul domnului Klaus Iohannis are o problemă cu bugetarii, că îi jignesc şi îi ameninţă oricând au ocazia că o să le taie veniturile, însă preşedintele a adus acest lucru la un alt nivel; pur şi simplu le refuză dreptul la plată oamenilor care muncesc; când nu taie salariile, dreapta şi Iohannis le blochează.”



    La debutul crizei politice, preşedintele Iohannis promisese că va găsi căi constituţionale de rezolvare. De partea ei, premierul Dăncilă s-a angajat că va veni, miercurea viitoare, în legislativ, pentru a primi un vot de încredere, aşa cum cere legea fundamentală în cazul în care se schimbă configuraţia politică a guvernului. Soluţiile prezidenţiale nu au apărut, iar prezenţa doamnei Dăncilă în Parlament pentru revalidare a devenit incertă. Analişti de la Bucureşti sunt convinşi că nici preşedintele, nici prim-ministrul nu vor să mute decisiv înainte de alegerile din noiembrie.

  • Remaniere amânată

    Remaniere amânată

    Nu va mai exista nicio schimbare de miniştri în această săptămână, iar noua propunere de remaniere a PSD va fi analizată după sărbătorile dedicate Centenarului Marii Uniri şi Zilei Naţionale de 1 Decembrie. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a argumentat decizia amintind că sărbătorile naţionale trebuie respectate aşa cum se cuvine.



    Declaraţia survine la doar câteva zile după ce şeful statului a acceptat şase dintre cele opt propuneri făcute de social-democraţi pentru diverse portofolii remaniate în cabinetul Viorica Dăncilă, respingând nominalizarea Liei Olguţa Vasilescu pentru Transporturi şi pe cea a lui Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării Regionale. Cei doi sunt nepotriviţi, a declarat fără altă explicaţie Klaus Iohannis.



    Respingerea a generat o reacţie la cald vehementă din partea lui Laufer, evreu român, care l-a acuzat pe Klaus Iohannis, despre care a precizat ca este etnic german, de “un nou act de antisemitism”. În replică, preşedintele, susţinut şi de comunitatea evreiască, a condamnat ferm folosirea unor teme deosebit de sensibile în scop politic, subliniind că referinţele la antisemitism şi nazism în disputa politică sunt iresponsabile şi denotă grave carenţe de educaţie, cultură, diplomaţie şi istorie.



    PSD a revenit cu propunerea ca Lia Olguţa Vasilescu, care a asigurat până acum portofoliul Muncii, să preia Ministerul Dezvoltării Regionale, iar Mircea Drăghici, trezorierul partidului, să meargă la Transporturi. Potrivit preşedintelui, aşa nu se poate guverna. Este imposibil să schimbi miniştri toată ziua, bună ziua. Cum să ne imaginăm că poate să funcţioneze un guvern cu două remanieri într-o săptămână? Eu nu sunt de acord să contribui la o astfel de guvernare, care seamănă mai degrabă cu un carusel. Guvernul este complet, nu are decât să lucreze”, a declarat şeful statului.



    PSD este deja la al treilea guvern în nici doi ani. Au fost schimbate enorm de multe persoane pe poziţiile de ministru – sunt 70 de politicieni care au fost sau sunt acum miniştri în aceste guverne, a mai spus Klaus Iohannis, potrivit căruia, soluţia corectă pentru România ar fi fost şi este înlocuirea întregului Guvern, care, în opinia sa, a creat foarte multe probleme ţării. Premierul Viorica Dăncilă declarase anterior, că remanierea este menită să îmbunătăţească prestaţia echipei guvernamentale, inclusiv în perspectiva preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

  • Remaniere de proporţii a Guvernului României (UPDATE)

    Remaniere de proporţii a Guvernului României (UPDATE)

    Învestit în ianuarie, actualul Cabinet PSD-ALDE, condus de social-democrata Viorica Dăncilă, suferă, deja, în noiembrie, o remaniere de proporţii. Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis, luni, schimbarea a nu mai puţin de opt miniştri. Gabriel Leş se întoarce la ministerul Apărării, de unde Mihai Fifor a declarat că pleacă pentru a coordona departamentele PSD. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Marius Budăi, devine ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale, în locul Liei Olguţa Vasilescu. Senatorul Niculae Bădălău preia Economia de la Dănuţ Andruşcă.



    Fostul ministru pentru IMM-uri, Alexandru Petrescu, revine în Guvern la Comunicaţii, în locul lui Petru Bogdan Cojocaru. Matematicianul Daniel Breaz preia Cultura de la actorul George Ivaşcu, iar la Tineret şi Sport vine senatorul Constantin-Bogdan Matei, în locul Ioanei Bran.



    Remanierea s-a împotmolit, însă, marţi, la Preşedinţie. Şeful statului, Klaus Iohannis, a anunţat că nu e de acord ca d-na Vasilescu să mergă la Transporturi, pe scaunul vacantat de Lucian Şova, şi nici ca Ilan Laufer să revină în echipa executivă ca ministru al Dezvoltării, în locul dizidentului Paul Stănescu, devenit indezirabil pentru şeful partidului, Liviu Dragnea. Critic consecvent al Executivului, preşedintele a adăugat că remanierea e ceea ce a numit o soluţie slabă” şi că soluţia corectă era înlocuirea întregului Guvern. E nevoie, a spus el, de miniştri care să facă performanţă, mai ales în perpectiva preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei rotative a Consiliului UE.



    Acelaşi a fost, de altfel, şi argumentul premierului Viorica Dăncilă pentru a explica remanierea: Vrem, în anumite domenii, o impulsionare a activităţii. Sunt anumite domenii în care este loc de mai bine şi acest lucru l-am avut în vedere, atunci când am propus această remaniere guvernamentală. Preluăm preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi avem nevoie de oameni cu experienţă mai multă, cu implicare mai multă şi acesta este un al doilea motiv pentru care această remaniere a avut loc.”



    Din opoziţie, preşedintele PNL, Ludovic Orban, acuză, în schimb, practicile clientelare ale Puterii: Această remaniere nu aduce nimic bun în funcţionarea guvernului, nu va face altceva decât să aducă alţi incompetenţi, alţi oameni care nu au nicio legătură cu domeniul în care îşi vor desfăşura activitatea, care sunt selectaţi pe unicul criteriu al fidelităţii, al slugărniciei faţă de Dragnea.”



    Presa notează că, potrivit Constituţiei, preşedintele poate refuza o singură dată o nominalizare pentru echipa executivă. Şi anticipează că războiul politic dintre Preşedinţie şi Guvern se va muta, din nou, în perioada următoare, pe terenul procedurilor avocăţeşti şi contestaţiilor în justiţie.

  • Intenţii de restructurare a guvernului

    Intenţii de restructurare a guvernului

    În ultimele
    zile, pe scena politică românească se vorbeşte tot mai apăsat de o eventuală
    restructurare a Guvernului de coaliţie PSD-ALDE. Oportunitatea unei astfel de măsuri nu întruneşte, însă,
    unanimitatea social-democraţilor,
    conturându-se, deja,
    două tabere: în timp ce unii susţin ideea unui Cabinet cu mai puţine ministere,
    alţii o resping categoric. Aparatul central este foarte încărcat şi trebuie
    eficientizat pentru ca PSD să poată duce la capăt programul de guvernare – spun
    primii; este nevoie de
    continuitate la nivelul Executivului, fără confruntări şi competiţii – susţin
    ceilalţi. Cât despre premierul Mihai Tudose, acesta vrea o restructurare, 28 de
    ministere fiind, în opinia sa, prea multe.

    Întrebat de jurnalişti, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este,
    în schimb, echivoc, dând măsura părerilor divergente din propriul partid.
    Aminteşte, în egală măsură, că o decizie finală nu poate fi luată fără o
    consultare a partenerilor juniori de Coaliţie. Liviu Dragnea: Că poate fi una din măsuri o restructurare a Guvernului, am menţionat.
    Că poate fi o remaniere a Guvernului, am menţionat-o şi pe asta. Că poate nu-i
    nici una, nici alta şi se regândeşte fluxul de decizie administrativă în
    interiorul ministerelor, poate să fie şi asta. De fapt, vom face o discuţie
    foarte largă la Comitetul Executiv următor. Haideţi să discutăm şi cu
    partenerii de la ALDE despre acest subiect, pentru că o restructurare a Guvernului
    necesită un vot în Parlament.

    Declaraţiile actualului ministru al
    Apărării, Mihai Fifor, sunt pe aceeaşi linie: Este dreptul
    premierului Mihai Tudose să gândească o astfel de reaşezare a Guvernului, dacă
    domnia sa, ca prim-ministru, simte nevoia să facă lucrul acesta, dar sunt
    chestiuni care se discută şi se decid pe de o parte în Alianţă, pentru că nu
    suntem singuri la guvernare, suntem alături de partenerii de la ALDE, şi, pe de
    altă parte, în Comitetul executiv al partidului, adică în forul de decizie al
    PSD.

    Cei de la ALDE spun că nu au informaţii de la premier privind
    intenţia de restructurare a Guvernului şi fac un apel ca acesta să se ocupe de
    bunăstarea ţării, pentru ca românii să simtă beneficiile creşterii economice. Liderul
    Călin Popescu-Tăriceanu: Oamenii sunt extrem de puţin interesaţi câte şedinţe facem pe
    săptămână, câte şedinţe face Guvernul, câţi miniştri are Guvernul … Ei sunt
    interesaţi de calitatea actului politic în Parlament şi de calitatea actului de
    guvernare. Pe acestea ar trebui să ne concentrăm şi nu pe disputele pe care,
    uneori, le calific drept sterile, nefolositoare, mai mult de atât, dăunătoare.
    Eu nu am nicio informaţie directă de la primul ministru cu privire la dorinţa
    domniei sale de a face o restructurare. Actuala formulă guvernamentală care se
    bazează pe o coaliţie PSD-ALDE a fost subiectul unui protocol convenit şi
    aprobat de cele două partide în decembrie 2016, după alegeri.

    PSD
    va discuta despre o eventuală restructurare a Guvernului la şedinţa Comitetului
    Executiv programată la Iaşi, în nord-estul ţării, între 29 şi 31 ianuarie.

  • Schimbări ministeriale şi discuţii politice

    Schimbări ministeriale şi discuţii politice

    PSD, formaţiune dominantă în coaliţia aflată la putere în România, încearcă să treacă rapid peste momentul stânjenitor de săptămâna trecută. Pentru cei trei miniştri care şi-au dat demisia – vicepremierul Sevil Shhaideh, care era şi ministrul Dezvoltării Regionale, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi cel al Transporturilor, Răzvan Cuc – , PSD a şi găsit înlocuitori. Noile propuneri, stabilite de Comitetul Executiv Naţional al formaţiunii (CEx), sunt Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Transporturi, şi Marius Nica, la Fondurile Europene.



    Remanierea, dorită insistent de premierul Mihai Tudose, a fost oficializată după îndelungi şi aprinse discuţii în sânul partidului. Shhaideh şi Plumb au părăsit corabia executivă pe fondul acuzaţiilor ce le sunt aduse într-un dosar de corupţie, ceea ce, potrivit premierului, aducea Cabinetului un imens prejudiciu de imagine, în vreme ce fostul, deja, ministru Cuc a suferit mult la capitolul eficienţă. Pentru comentatori, omul forte al partidului, Liviu Dragnea, a avut de ales între premierul Mihai Tudose, pe de-o parte, şi Shhaideh şi Plumb, de cealaltă parte. Cu Tudose, Dragnea a avut probleme majore de “comunicare”, cum avea să mărturisească liderul partidului după şedinţa CEx în care cele două au demisionat.



    În schimb, cu Shhaideh mai ales, Dragnea a avut şi are o relaţie specială — trambulina care a propulsat-o în politica la nivel înalt. Nu degeaba Dragnea a propus-o, la un moment dat, ca premier, pentru ca, apoi, s-o impună în cea mai importantă poziţie guvernamentală, după cea a premierului. Observatorii politici susţin că Dragnea nu a avut încotro, că trebuia să-i satisfacă premierului capriciul, fiindcă nu avea cum să accepte demisia acestuia, ca alternativă la ieşirea din situaţie. Explicaţia rezidă în faptul că PSD şi-a dărâmat, în iunie, prin moţiune de cenzură, propriul Guvern, condus de Sorin Grindeanu. Era prea mult ca, la doar câteva luni distanţă şi la nici un an de guvernare, PSD să propună un al treilea premier.



    De cele două, totuşi, partidul are grijă: Shhaideh va fi consilier de stat, iar Plumb va fi numită la conducerea Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor. Pe de altă parte, schimbările operate de PSD pun presiune pe acolitul junior din coaliţie, ALDE, care îl are în Guvern pe Viorel Ilie, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul şi anchetat, şi el, într-un dosar de corupţie. Până acum, ALDE s-a ţinut tare şi insistă că nu îl va retrage din funcţie. La rându-i, PNL, principala formaţiune de opoziţie, a anunţat că va depune o moţiune de cenzură împotriva Cabinetului, pe fondul crizei politice provocate de PSD şi al slabelor rezultate economice.

  • Retrospectiva săptămânii 3.07-9.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 3.07-9.07.2016

    Proiect de ţară



    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat crearea unui grup pentru
    elaborarea unui nou proiect de ţară pentru România, la zece ani de la aderarea
    în UE. Klaus Iohannis: Din păcate, în România am avut destul de
    multe aşa-numite proiecte de ţară, strategii care nu au fost nici implementate,
    nici nu au dăinuit, fiindcă a lipsit consensul politic. De data aceasta, vom
    elabora împreună acest proiect de ţară care va ghida mersul României pentru
    viitorul mediu şi lung în UE, vom stabili care este locul României, rolul
    României şi nivelul de ambiţie al României în UE. La rândul său,
    Guvernul de la Bucureşti a lansat, în dezbatere publică, un proiect intitulat
    România competitivă. Acesta vizează stimularea productivităţii, a
    capitalului şi a celorlalte elemente care să ajute la dezvoltarea producţiei
    autohtone şi care să aibă un impact direct asupra forţei de muncă şi a
    calităţii vieţii.


    Remaniere la Bucureşti



    Şeful Executivului de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a schimbat patru
    dintre cei 22 de membri ai Cabinetului său. Este vorba despre miniştrii
    Educaţiei, al Comunicaţiilor, al Transporturilor şi despre ministrul-delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni. Premierul a declarat despre cei
    remaniaţi că
    aceştia şi-au făcut în mare parte treaba, dar că vrea un nou imbold, un nou
    suflu din partea echipei guvernamentale. Dacian Cioloş: Prioritatea
    noilor miniştri pe cele patru domenii: să accelereze livrarea de rezultate pe
    proiecte care au fost începute şi care din punctul meu de vedere nu au avanst
    suficient de rapid. Vreau să vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de
    abordare un pic diferit care să permită valorificarea timpului pe care-l mai
    avem la dispoziţie pe câteva lucruri pentru care Guvernul s-a angajat.
    Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, este noul ministru la
    Educaţie. La Transporturi a fost adus Sorin Buşe, manager cu experienţă în
    industria auto. Interimar la Ministerul Comunicaţiilor a fost preferat şeful
    Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, iar la Departamentul pentru
    Relaţia cu Românii de Pretutindeni, premierul a adus-o pe ambasadoarea României
    în Canada, Maria Ligor.



    Eliminarea vizelor pentru
    români



    Premierul Dacian Cioloş crede că lucrurile merg în direcţia bună în
    ceea ce priveşte eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Canada.
    Subiectul va fi abordat, săptămâna viitoare, la Bruxelles, de reprezentanţi ai
    Comisiei Europene, României, Bulgariei şi Canadei. În context, Dacian Cioloş a
    amintit că România, ca membră a UE, ar putea, asemenea Bulgariei, să nu
    ratifice acordul comercial UE-Canada a cărui semnare, prevăzută în octombrie,
    depinde de ratificarea prealabilă a Parlamentelor naţionale: Şi
    noi avem anumite pârghii, ca stat membru al UE, pe care în mod clar le vom
    folosi pentru că eu nu pot să concep ca România să semneze un tratat cu Canada
    fără ca cetăţenii români să poată să beneficieze pe picior de egalitate cu
    ceilalţi cetăţeni europeni de acest acord. În aprilie, Canada şi SUA au
    primit termen trei luni suplimentare pentru a se conforma politicii UE privind
    reciprocitatea regimului de vize, care prevede că ţările ai căror cetăţeni nu
    au nevoie de vize trebuie, la rândul lor, să permită libertatea de circulaţie
    pentru toţi cetăţenii Uniunii. Canada cere, în prezent, vize pentru români şi
    bulgari, în timp ce SUA impune vize pentru cinci state membre ale Uniunii,
    inclusiv pentru România.



    Slovacia – la preşedinţia
    UE



    Ambasadorul Slovaciei în România, Jan Gabor, a prezentat, la
    Bucureşti, priorităţile ţării sale, care va asigura în următoarele şase luni
    preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acestea vizează o Europă solidă
    economic şi angajată la nivel global, extinderea pieţei unice, dar şi migraţia.
    Ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a dat asigurări că Europa va fi
    aproape de Slovacia în susţinerea proiectului european şi a adăugat că, în
    aceste momente, UE trebuie să dea dovadă de credibilitate şi solidaritate.


    CCR a decis privind aleşii locali



    Aleşii locali care sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare îşi
    pierd mandatul, a decis Curtea Constituţională a României. CCR a fost sesizată,
    în acest sens, de preşedintele Klaus Iohannis după ce parlamentul votase o
    prevedere ce îi menţinea în funcţie pe edilii condamnaţi cu suspendare.
    Preşedintele interimar al Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că soluţia aleasă
    de parlamentari ar fi creat un regim discriminatoriu şi ar fi deturnat scopul
    legiuitorului, acela de a apăra integritatea şi responsabilitatea funcţiei de
    ales local.



    Antrenor german la naţionala de fotbal



    Antrenorul german Christoph Daum este noul selecţioner al naţionalei
    de fotbal a României, a anunţat Federaţia de profil de la Bucureşti. La 62 de
    ani, el devine, astfel, primul tehnician străin învestit la cârma
    reprezentativei. Daum îi va lua locul lui Anghel Iordănescu, cel care a condus
    selecţionata la Euro 2016 din Franţa, acolo unde România a fost eliminată încă
    din faza grupelor, după 1-2 cu echipa ţării gazdă, 1-1 cu Elveţia şi 0-1 cu
    Albania. În Germania, Daum a câştigat titlul în Bundesliga şi Supercupa, cu VfB
    Stuttgart, la începutul anilor 90. În palmaresul său mai figurează campionatul
    şi Supercupa Turciei, cu Beşiktaş Istanbul, şi două titluri consecutive cu
    Fenerbahce, precum şi eventul campionat-cupa cu Austria Viena.

  • Schimbări în cabinetul de la Bucureşti

    Schimbări în cabinetul de la Bucureşti

    Şeful Executivului
    de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a anunţat schimbarea a patru dintre cei 22 de membri
    ai Cabinetului său. Este vorba despre miniştrii Educaţiei – Adrian Curaj, al Comunicaţiilor
    – Marius Bostan, al Transporturilor – Dan Costescu şi despre ministrul-delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Premierul a declarat
    despre miniştrii schimbaţi că aceştia şi-au făcut în mare parte treaba, dar că vrea un nou imbold, un nou suflu
    din partea echipei guvernamentale.

    Dacian Cioloş: ‘Prioritatea noilor miniştri pe cele patru
    domenii: să accelereze livrarea de rezultate pe proiecte care au fost începute
    şi care din punctul meu de vedere nu au avanst suficient de rapid. Vreau să
    vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de abordare un pic diferit care să
    permită valorificarea timpului pe care-l mai avem la dispoziţie pe câteva
    lucruri pentru care Guvernul s-a angajat.’

    La Educaţie, premierul îşi doreşte să se pună un accent mai
    mare pe învăţământul preuniversitar şi pe funcţionarea Consiliului naţional de
    atestare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare. Noul
    ministru-delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni trebuie să
    accelereze informarea cetăţenilor din diaspora privind apropiatele alegeri
    parlamentare, din toamnă, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara. În ceea ce
    priveşte schimbarea din funcţie a ministrului Comunicaţiilor, Dacian Cioloş a
    spus că a luat această decizie pentru că îşi doreşte o claritate a
    modului în care sunt coordonate, la nivelul Guvernului, anumite platforme IT. Cât despre înlocuirea de la
    Ministerul Transporturilor premierul a explicat: ‘La
    Transporturi vreau să accelerăm activitatea pe execuţia proiectelor de
    autostrăzi, reforma la Compania Naţională de Autostrăzi şi de Drumuri pe care o
    cer de câteva luni, unde ştiu că s-au făcut progrese, dar nu suficient de
    rapid, şi totodată pregătirea de noi proiecte.’

    Rectorul
    Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a fost propus pentru a ocupa fotoliul
    ministerial la Educaţiei, iar la Transporturi – Sorin Buşe, manager cu
    experienţă în industria auto. Interimar la Ministerul Comunicaţiilor a fost
    preferat şeful Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, iar la
    Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, premierul a propus-o
    pe actuala ambasadoare a României în Canada, Maria Ligor.

    Vicepremierul Vasile
    Dîncu a declarat că nu l-a luat prin surprindere remanierea anunţată de premier,
    dar că acest moment a fost ales fără să fi fost ‘pregătit mediatic’.

    La rândul
    său, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu afirmă că schimbarea celor patru
    miniştri este de bun augur. Ea a adăugat că o schimbare nu se face niciodată când
    lucrurile merg bine.

  • Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură



    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură, în cadrul unei şedinţe solemne a Parlamentului, la mai bine de o lună de la câştigarea alegerilor din 16 noiembrie. Joi, Klaus Iohannis a demisionat de la şefia Partidului National Liberal. In aceeaşi zi, liberalii au ales-o pe deputata Alina Gorghiu, un avocat de 36 de ani, în funcţia de preşedinte interimar al partidului. Gorghiu, fosta purtătoare de cuvânt a campaniei prezidenţiale, este prima femeie ajunsă la conducerea liberalilor. Ea va fi interimar până la Congresul din 2017, la care PNL şi PDL vor deveni un singur partid, cu o conducere unitară. Până atunci, Alina Gorghiu va asigura conducerea PNL alături de liderul PDL, Vasile Blaga.




    Remaniere guvernamentală la Bucureşti


    România are un nou guvern, al patrulea consecutiv condus de liderul social-democrat Victor Ponta. Executivul, care a fost validat luni de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, este format din reprezentanţi ai alianţei de centru-stânga PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, retrasă de la guvernare. In noua formulă guvernamentală, apar opt nume noi, în timp ce 14 miniştri îşi păstrează portofoliile. Premierul Ponta a dat asigurări că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil. Este vorba despre cota unică de 16%, scutirea de impozit a profitului reinvestit, scăderea CAS pentru angajator. Alte priorităţi pe agenda cabinetului sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii şi mediului.




    Proiectul bugetului de stat la Românie pe 2015 pe agenda Parlamentului de la Bucureşti



    Proiectul legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2015 s-au aflat întreaga săptămână pe agenda Parlamentului de la Bucureşti, după ce au fost aprobate vinerea trecută de guvern. Bugetul nu prevede noi taxe şi impozite, potrivit premierului Victor Ponta. El a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an. Viitorul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflaţie anuală de 2,2 procente şi un deficit bugetar de 1,8%.




    Ordonanţa de urgenţa a guvernului privind migraţia aleşilor locali declarată neconstitutională de CCR



    Curtea Constituţională a României a stabilit că legea prin care Parlamentul a aprobat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Aceasta permitea primarilor să părăsească formaţiunea din care făceau parte în momentul alegerii în funcţie şi să adere la alta, fără să-şi piardă mandatul. Numeroşi primari au profitat, de altfel, de prevederile ordonanţei, iar soarta lor este, acum, incertă. Opozitia de centru-dreapta a apreciat, la momentul in care a depus contestaţia la Curte, că ordonanţa încurajează migraţia politică, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale.




    Comemorarea a 25 de ani de la Revoluţia anti-comunistă din România



    Românii au comemorat 25 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La Timişoara, locul unde s-a aprins scânteia revoltei, au avut loc întreaga săptămână manifestări menite să reamintească de sacrificiul celor care, în acel an, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţi. Declanşată la Timişoara pe 16 decembrie, revoluţia s-a extins în alte mari oraşe din România şi a culminat, la Bucureşti, pe 22 decembrie, zi în care a căzut regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Peste 1000 de oameni au pierit în zilele Revoluţiei. La Bucureşti, Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă solemnă dedicată marcării unui sfert de veac de la Revoluţia anticomunistă.




    Un accident aviatic soldat cu 4 morţi redeschide dezbaterea privind eficienţa sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă



    Un nou accident aviatic, soldat cu patru victime, petrecut în sud-estul României, aruncă îndoieli asupra activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Un elicopter al serviciului medical de intervenţie rapidă SMURD s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, din nordul Constanţei, la aproximativ 500 de metri de mal. În momentul producerii accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune medicală. Au apărut imediat suspiciuni că operaţiunile de salvare a victimelor au început cu întârziere si s-au desfăşurat cu dificultate. Niciuna dintre persoanele aflate la bord nu a putut fi salvată. Procurorii militari au început urmărirea penală în rem (asupra faptelor) şi pentru ucidere din culpă în acest caz. Seful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa a fost destituit, iar prefectul judeţului Constanţa a fost eliberat din funcţie, Guvernul consideră că la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă este nevoie de un audit extern privind nivelul de pregătire al oamenilor din sistem şi procedurile aplicate în astfel de situaţii.




    Traian Băsescu la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României



    Traian Băsescu a participat la Bruxelles la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României. La summit, liderii UE au decis să înfiinţeze Fondul european pentru investiţii strategice, ce ar urma să atragă din partea statelor membre şi companiilor investiţii totale de 315 miliarde de euro. Referitor la situaţia din Ucraina, şefii de stat şi de guvern europeni au decis să continue să ajute la procesul de reformă din această ţară. În acelaşi timp, noul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung faţă de Rusia. Liderii europeni nu au mai impus Rusiei noi sancţiuni, în contextul în care ţara este afectată de câteva zile de o criză financiară dură. In schimb UE a aprobat o nouă serie de măsuri vizând Crimeea, pentru a marca opoziţia Europei faţă de “anexarea ilegală” a peninsulei ucrainene de către Moscova .

  • Remaniere guvernamentală la Bucureşti

    Surpriza nu şi-a făcut loc la votul din Parlamentul de la Bucureşti asupra noului guvern, format din alianţa de stânga PSD-UNPR-PC şi noul sosit PLR (centru—dreapta), un aspirator de cadre din PNL (centru-dreapta), principala formaţiune de opoziţie. Cabinetul, în structura propusă de premierul Victor Ponta, lider al PSD, a primit 377 de voturi ”pentru” şi doar 134 ”împotrivă”. Pe lângă firescul gir venit din partea parlamentarilor celor patru formaţiuni, proaspăta garnitură a primit şi voturile reprezentanţilor unor partide care, teoretic, ar trebui să îngroaşe rândurile Opoziţiei – PP-DD (populist) şi UDMR, abia retrasă de la guvernare.



    Premierul Ponta a declarat că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil: “Dorim să menţinem toate acele măsuri care fac ca mediul de afaceri privat să fie stabil şi predictibil. Mă refer, în special, la cota unică de 16%, la scutirea de impozit a profitului reinvestit, la scăderea CAS (pentru angajator, n.red) şi propunerea de a scădea în continuare, pentru diverse categorii de produse agricole, taxa pe valoare adăugată. Un 2015 fără niciun fel de creştere de taxe şi impozite, dar cu măsuri de sprijin pentru economie, dar şi de sprijin social, care ne arată că ceea ce se obţine în plus în România poate fi folosit sau redistribuit într-un mod european”.



    Tot ca priorităţi pe agenda cabinetului, a precizat premierul, sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii ori mediului. La rându-i, PNL, cel care, practic, se confundă cu Opoziţia, susţine că actuala coaliţie de guvernare nu şi-a asumat eşecul politic de la prezidenţialele de luna trecută, alegeri câştigate de candidatul liberal Klaus Iohannis, în detrimentul lui Victor Ponta. Eugen Nicolăescu, deputat PNL: ”Coaliţia de guvernare, aşa cum o fi ea concepută, cu sau fără acord politic, nu a învăţat nimic din votul cetăţenilor din 16 noiembrie, nu a asumat un eşec politic atât al lui Victor Ponta, cât şi al executivului domniei sale. Populaţia a spus nu, domnule Ponta”.



    De altfel, PNL nu şi-a ascuns intenţia de a prelua puterea în 2015, eventual, în urma unor alegeri anticipate – un scenariu posibil, dar, totuşi, puţin probabil, apreciază observatorii. Cei care consideră şi că perioada imediat următoare, odată cu preluarea oficială a mandatului prezidenţial de către Klaus Iohannis, este demnă de urmărit din perspectiva relaţiei instituţionale Preşedinţie — Guvern. Chiar dacă are un profil ce-l recomandă drept un politician echilibrat, Iohannis intră în scenă după câţiva ani în care actualul şef al statului, Traian Basescu, şi cel al guvernului, Victor Ponta, au tot cultivat relaţii conflictuale, în care s-au consumat multe energii.

  • Jurnal românesc – 16.12.2014

    Jurnal românesc – 16.12.2014

    Angel Tîlvăr este noul ministru delegat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în Cabinetul Ponta IV. Ieri, la audierea în Comisiile de specialitate, deputatul PSD a subliniat că printre priorităţile sale se numără organizarea, pe 30 noiembrie, la Bucureşti, a Congresului românilor de pretutindeni. De asemenea, Angel Tîlvăr a adăugat că proiectele pe care le are în vedere vizează următoarele direcţii – cultură, educaţie, spiritualitate şi tradiţie, mass-media, şi societatea civilă. Nu în utimul rând, el şi-a exprimat deschiderea faţă de un sistem de vot care să permită tuturor românilor să îşi exercite dreptul de a alege, fără îngrădire. Noul guvern condus de Victor Ponta a fost validat, luni, de Parlament. Executivul este format din reprezentanţi ai alianţei PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, care s-a retras de la guvernare.



    Senatul de la Bucureşti a adoptat, luni, un proiect de lege iniţiat de Guvern prin care indemnizaţiile acordate persoanelor persecutate politic de dictatura comunistă instaurată în 6 martie 1945 se vor dubla de anul viitor. Cei persecutaţi din motive politice, deportaţi în străinătate sau foştii prizonieri vor primi 400 lei pentru anul de detenţie/prizonierat/deportare/ şi 200 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitale psihiatrice sau de domiciliu obligatoriu. De asemenea, soţii sau soţiile urmaşe vor primi o indemnizaţie lunară de 400 lei. Potrivit datelor Ministerului Muncii, numărul beneficiarilor este de 45.280.



    Majoritatea românilor cred că, la 25 de ani de la căderea comunismului, ţara trebuie să se îndrepte politic şi militar înspre Vest şi indică Statele Unite ca fiind ţara care a influenţat cel mai mult în bine evoluţia României. Remus Ştefureac, directorul INSCOP, cel care a realizat barometrul, apreciază că alături de adeziunea faţă de democraţie, opţiunea consolidată a imensei majorităţi a românilor pentru Occident în dauna Eurasiei reprezintă marele câştig al ultimilor 25 de ani. Din punctul de vedere al valorilor şi al reperelor de civilizaţie modernă, românii nu mai au dubii. Atât populaţia, cât şi conducerea politică rezonează în aceeaşi direcţie – Vest, ceea ce face din România unul dintre cei mai puternici piloni occidentali în această parte a lumii. Barometrul a fost realizat pe un eşantion de 1.076 de persoane reprezentative pentru populaţia României de 18 şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de +/- 3%.



    La Bucureşti a fost programată, marţi, reinaugurarea Templului Coral, cel mai important lăcaş de cult mozaic din România. Monument istoric şi de arhitectură al patrimoniului evreiesc naţional şi internaţional, Templul Coral împlineşte 150 de ani. Timp de 8 ani, acesta a fost intens consolidat şi restaurat funcţional şi artistic. La reinaugurarea de marţi au fost invitate să participe personalităţi de nivel înalt, autorităţi de stat şi locale, membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai Casei Regale, ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai celorlalte culte religioase, lideri şi membri ai Comunităţii Evreieşti din Bucureşti şi din ţară, mass-media. Evenimentul coincide cu intrarea evreilor din toată lumea în sărbătoarea de Hanuca, a Luminii şi Reînoirii.



    Românca Simona Halep, numărul trei mondial, a fost clasată pe primul loc între tinerele vedete din tenisul feminin mondial, într-o ierarhie alcătuită de reputatul portal american Bleacher Report. Halep este urmată de Eugenie Bouchard, din Canada, şi de elveţianca Belinda Bencic. Picioarele şi mâinile iuţi îi oferă o combinaţie puternică de mişcare pe teren şi lovituri defensive. Halep returnează continuu cele mai bune lovituri ale adversarului, iar simţul său de anticipaţie este cel mai bun din circuitul WTA” — se arată în caracterizarea făcută Simonei Halep. “Aceste instincte — mai spune Bleacher Report — au avut câştig de cauză destul de des în 2014, când Halep a obţinut 46 de victorii, titluri la Doha şi Bucureşti şi a ajuns pe locul doi în ierarhia WTA.” Halep a jucat primul sfert de finală de Mare Şlem, la Australian Open, a ajuns până în semifinalele de la Wimbledon şi până în finala de la Roland Garros. În faza grupelor la Turneul Campioanelor, ea a învins-o categoric pe numărul 1 mondial, Serena Williams.

  • Între guvernul Ponta III şi guvernul Ponta IV

    Triumful de la prezidenţiale împotriva stângii nu a condus, aşa cum s-ar fi aşteptat, poate, analiştii politici, la creşterea apetitului liberalilor români pentru preluarea guvernării. PNL dă viitorul preşedinte, în persoana lui Klaus Iohannis, dar nu intenţionează, cel puţin pe termen scurt, să debarce PSD şi pe aliaţii acestuia din executiv. Schimbări în cabinetul de la Bucureşti vor avea, totuşi, loc, deoarece UDMR a decis să se retragă, ca răspuns la votul covârşitor al electoratului maghiar în favoarea lui Iohannis.



    Chiar şi aşa, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, promite că formaţiunea sa va acorda votul de încredere noului guvern. Kelemen Hunor: “Sunt convins că, în acest moment, trebuie să meargă mai departe acest guvern, sigur, nu ştim cu cine, cu ce miniştri şi cu ce partide în continuare, mai puţin UDMR, dar, în principiu, nu avem nici un motiv să nu dăm un vot pentru a învesti Guvernul Ponta 4”.


    Kelemen Hunor a adăugat că UDMR va intra în opoziţie, dar va vota proiectele importante pentru România, legate de economie, locuri de muncă, stat de drept.



    Din cea de-a patra formulă de guvern Victor Ponta va lipsi UDMR, dar în componenţa ei se vor afla aliaţii mai vechi ai social-democraţilor, cei de la Uniunea Naţională pentru Progresul României şi Partidul Conservator, care au fost alături de PSD în bătăliile electorale din acest an, adică la europarlamentare şi prezidenţiale.



    Celor două formaţiuni li se adaugă, acum, Partidul Liberal Reformator, o grupare liberală dizidentă creată în jurul preşedintelui Senatului, fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu. Acesta declara, recent, că PLR — formaţiune deocamdată neînregistrată juridic, dar de voturile căreia depinde soarta majorităţii guvernamentale – nu va fi un substitut pentru UDMR, care a deţinut portofoliile Culturii şi Mediului, ci îşi doreşte ministere mai grele, din zona economico- financiară. Negocierile asupra portofoliilor şi asupra unui program de guvernare valabil până în 2016, anul alegerilor legislative, sunt în derulare.



    Priorităţile cabinetului Ponta 4 ar fi, potrivit premierului, revizuirea Constituţiei, Codul electoral, descentralizarea şi organizarea administrativ-teritorială. În pofida primelor pronosticuri de după pierderea alegerilor prezidenţiale, sunt toate şansele ca PSD să rămână la cârmă, cu Victor Ponta în fruntea executivului. Un respiro politic la care, în primele zile după înfrângerea în lupta pentru funcţia supremă, liderul social-democrat abia dacă îndrăznea să spere.

  • Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    La fel cum s-a întâmplat după europarlamentarele din mai, când principalele partide de opoziţie, PNL şi PDL (ambele de centru-dreapta), au fuzionat, şi de această dată, după prezidenţialele din noiembrie, o schimbare majoră se prefigurează pe scena politică românească. Premierul social-democrat Victor Ponta a confirmat, deja, că garnitura sa va suferi modificări, odată cu venirea oficială în barca puterii a Partidului Liberal Reformator (PLR), în care, recent, s-au regrupat dizidenţii din PNL.



    Recrutarea PLR este menită să umple golul pe care ar urma să-l lase UDMR, care, chiar dacă de la mijlocul anilor ’90 respiră aproape neîntrerupt aerul rarefiat al puterii, a decis să iasă de la guvernare. Asta pentru că la alegerile prezidenţiale etnicii maghiari au votat, într-o proporţie covârşitoare, cu reprezentantul Opoziţiei, ceea ce, în calculele liderilor Uniunii, invalidează implicarea în actul de guvernare. Aşadar, din noul executiv, ce va fi prezentat Parlamentului la mijlocul lunii, ar urma să facă parte PSD şi asociaţii săi juniori, UNPR şi PC, plus PLR.



    Printre obiectivele asumate ale viitorului cabinet, a precizat premierul Ponta, se va număra continuarea proiectelor în domenii considerate fundamentale – economie, agricultură, fonduri europene sau proiecte sociale. În privinţa marilor proiecte, cele de interes naţional, cum sunt modificarea Constituţiei şi organizarea administrativ-teritorială a României, premierul a spus Puterea va colobora cu Opoziţia. Nu fiindcă, tradiţional, în astfel de situaţii, Puterea ţine cont de părerea Opoziţiei, comentează observatorii, ci pentru că la adoptarea marilor proiecte este nevoie de o majoritate parlamentară largă, de două treimi, ceea ce noua coaliţie guvernamentală, în termenii cunoscuţi acum, nu va avea.



    Mai interesantă, cred observatorii, este discuţia despre numărul şi portofoliile pe care ar urma să le ocupe PLR. De altfel, liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu – fost premier liberal, la mijlocul anilor 2000, şi actual preşedinte al Senatului, cu sprijinul PSD -, a lăsat să se înteleagă că doreşte ca formaţiunea să gestioneze domenii-cheie, cum ar fi finanţele, economia, transporturile ori educaţia. Printr-o simplă comparaţie, pretenţiile PLR par infinit mai mari ca cele avansate, într-un şablon devenit obositor, de UDMR, cu mediul şi cultura.



    Opoziţia, la rându-i, nu stă cu mâinile în sân. Prin co-liderul său, Vasile Blaga, PNL a anunţat că, anul viitor, şi-a propus să preia puterea, eventual, în urma unor alegeri anticipate. Visul de ajunge la guvernare înainte de legislativele din 2016 nu pare irealizabil, în măsura în care PNL ar putea profita de valul de simpatie populară de care se bucură Klaus Iohannis, cel care, în calitate de candidat al formaţiunii, a căştigat prezidenţialele de luna trecută.