Radio România Internațional

Tag: remaniere guvern

  • Retrospectiva săptămânii 14.04.-20.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 14.04.-20.04.2019

    Referendumul din 26 mai


    Reunite în sedinţă comună, miercuri, cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti au avizat favorabil solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe 26 mai, odata cu alegerile europarlamentare. Temele propuse de şeful statului se referă la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor şi al organizării judiciare.


    Şeful statului vrea să ştie şi părerea alegătorilor în ceea ce priveşte posibilitatea ca şi alte autorităţi, în afara Avocatului Poporului, să aibă dreptul de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Demersul preşedintelui survine pe fondul numeroaselor modificări legislative din domeniul judiciar promovate de majoritatea parlamentară şi cabinetul PSD — ALDE, modificări controversate, contestate în ţară şi criticate de partenerii europeni ai României. Solicitarea preşedintelui, care a avut săptămâna trecută, consultări pe această temă cu partidele parlamentare, primise, marţi, girul unanim al parlamentarilor din comisiile juridice.



    Remaniere a guvernului Dăncilă


    Premierul român Viorica Dăncilă i-a transmis şefului statului propuneri de numire a noi miniştri la Fonduri Europene, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi la Justiţie. Cei trei titulari au demisionat — Rovana Plumb şi Natalia Intotero pentru a participa la europarlamentare, iar Tudorel Toader a luat această decizie după ce principalul partid aflat la guvernare, PSD, i-a retras sprijinul politic, iar premierul a propus revocarea.


    Retragerea sprijinului a survenit pe fondul tergiversării adoptării controversatelor ordonanțe de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Preşedintele va anunţa la începutul săptămânii viitoare ce decizie va lua privind propunerile de numire a noilor miniştri, dar a declarat, că, în opinia sa, noua remaniere urmăreşte să întărească, ceea ce a numit “asaltul PSD asupra justiţiei”. România trebuie să revină urgent pe calea reformelor şi să continue lupta împotriva corupţiei, a avertizat, pe de altă parte, comisarul european pentru Justiţie, Věra Jourová, într-o dezbatere în Parlamentul European pe marginea statului de drept.



    Bilanţ al primelor 100 de zile de mandat al României la Consiliul UE


    În primele 3 luni de mandat ale preşedinţiei României la Consiliul UE au fost finalizate 90 de dosare legislative dificile, Bucureştiul gestionând, în acelaşi timp, peste 1.100 de evenimente şi reuniuni, a anunţat premierul Viorica Dăncilă. Referindu-se la unele dintre dosarele finalizate recent, Dăncilă a salutat adoptarea formală în Consiliu, ca ultim pas al procedurii legislative, a normelor comune pentru piaţa gazelor naturale, cele privind drepturile de autor, normele referitoare la contractele de vânzări de bunuri şi contractele de furnizare de conţinut digital online.


    Bucureştiul a fost implicat activ şi în negocierile pentru Brexit, a precizat premierul, care a vorbit şi despre importanţa alegerilor europarlamentare din 26 mai, arătând că România a lucrat pentru crearea unui mediu de desfăşurare a alegerilor în mod liber şi corect, au fost stabilite reguli mai clare pentru protecţia datelor cu caracter personal şi sancţionarea folosirii acestora în scopul de a manipula desfăşurarea şi rezultatele alegerilor.



    Conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al NATO


    O conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord — Atlantice, organizată la Bucureşti, a evidenţiat, o dată în plus, nevoia întăririi capacităţilor NATO la Marea Baltică şi la Marea Neagră. Preşedintele român Klaus Iohannis a pledat în favoarea unei prezenţe aliate unitare, consolidate şi coerente pe întregul flanc estic, amintind că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi de tensiuni latente, context care obligă, în opinia sa, NATO la o astfel de prezenţă, necesară pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare. La conferinţă, SUA şi Germania au apreciat modul în care Bucureştiul îşi asumă şi îşi respectă angajamentele în cadrul NATO.



    S-a deschis sezonul România- Franţa


    Sezonul România – Franţa 2019 s-a deschis, în această săptămână, la Bucureşti, în următoarele patru luni fiind programate întâlniri, expoziţii, festivaluri şi concerte în zeci de oraşe. Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a menţionat că ţara sa organizează pentru prima dată sezonul împreună cu un alt stat membru al UE, iar aceasta ilustrează foarte bine specificul relaţiei dintre România şi Franţa. La rândul său, ministrul român de resort, Daniel Breaz, a evocat aspecte legate de legătura culturală dintre cele două țări, subliniind că, de-a lungul generaţiilor, cultura Franţei rămâne model, oglindă şi un prieten de drum lung al românilor.


    Sezonul Franţa-România, a fost organizat din 28 noiembrie până pe 5 aprilie în peste 100 de oraşe din Hexagon și a avut un succes enorm, francezii redescoperind România şi artiştii acesteia. Evenimentul este menit să întărească legăturile economice, științifice, culturale şi de societate care unesc cele două țări.

  • Retrospectiva săptămânii 16.10 – 22.10.2017

    Retrospectiva săptămânii 16.10 – 22.10.2017

    Remanierea Guvernului de la Bucureşti


    Cei trei noi miniştri propuşi de PSD, principala formaţiune aflată la guvernare în România, au depus, marţi, jurământul de învestitură, în prezenţa şefului statului, Klaus Iohannis. Aceştia sunt Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Transporturi, şi Marius Nica, la Fonduri Europene. Ei i-au înlocuit pe demisionarii Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, care au decis să-şi părăsească funcţiile pentru a nu afecta activitatea guvernamentală. Lui Răzvan Cuc i s-a reproşat lipsa de rezultate, în timp ce Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb sunt cercetate, în acelaşi dosar, de Direcţia Naţională Anticorupţie. DNA susţine că, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman (sud) şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate, ilegal, unei firme private. Procurorii spun că cele două suprafeţe fac parte din domeniul public al statului, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege. Ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptelor, Rovana Plumb este acuzată de complicitate la abuz în serviciu. Cum ea este şi deputată, colegii din Parlament au trebuit să se pronunţe, marţi, asupra cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii, în vederea începerii urmăririi penale: cu doar 99 de voturi pentru şi 183 împotrivă, aceştia au respins solicitarea DNA.



    Decizii ale CSAT


    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, săptămâna aceasta, sub conducerea şefului statului, Klaus Iohannis, şi a aprobat participarea României la iniţiativa Uniunii Europene în domeniul apărării. Concret, Bucureştiul are intenţia de a lua parte la 10 proiecte din programul “Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), program intensificat care va oferi posibilitatea ca statele membre ce îndeplinesc criterii avansate în domeniul capacităţilor militare şi doresc să-şi asume angajamente suplimentare să coopereze structurat. Chestiunea apărării comune a fost discutată, la acest sfârşit de săptămână, şi la Bruxelles, la Consiliul European de toamnă, unde România a fost reprezentată de preşedintele Iohannis. Acesta a convenit cu preşedintele Consiliului, Donald Tusk, ca pe 9 mai 2019, de Ziua Europei, să aibă loc la Sibiu, în centrul României, o reuniune informală a liderilor europeni, la care să se discute despre viitorul Uniunii, după ce Marea Britanie o va părăsi. Amintim că, în primul semestru din 2019, România va deţine Preşedinţia Consiliului UE.



    Trade Winds, la Bucureşti


    România are multe de oferit în domenii ca agricultura, tehonologia informaţiei şi producţia industrială – a declarat, joi, la Bucureşti, premierul Mihai Tudose, în cadrul Misiunii Comerciale Americane Trade Winds 2017. Premierul a amintit de creşterea economică susţinută a României, de parteneriatul cu Uniunea Europeană, cu NATO şi de cei 20 de ani de parteneriat strategic cu SUA. La rândul său, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, a afirmat că Washingtonul nu are în regiune un aliat şi un prieten mai bun decât România, care, pentru a atrage investitori americani, trebuie să asigure un climat de afaceri previzibil şi transparent.


    Europa şi Statele Unite au interese comune şi pot juca un rol important la nivel global în domeniul inovării, creării de locuri de muncă, informatizării, sistemelor avansate de producţie şi comerţului online – a declarat şi responsabilul din Departamentul american al Comerţului, Dale Tasharski, care a precizat că SUA a ales Europa de Sud-Est pentru investiţii, pentru că are 60 de milioane de consumatori, un Produs Intern Brut cumulat de 500 de miliarde de dolari, o poziţie geografică şi demografică favorabile, o clasă de mijloc în plină creştere şi o clasă antreprenorială puternică. El a precizat şi că, anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Statele Unite au însumat 2 miliarde de dolari. Lansată în 2008, Misiunea Comercială Americană Trade Winds are loc, anual, în diferite ţări sau regiuni ale lumii, având drept scop principal promovarea exporturilor americane pe terţe pieţe şi explorarea de noi oportunităţi de afaceri. Această a 10-a ediţie, derulată în zona Europei de Sud-Est, a avut ca centru capitala României.



    Minoritatea română din Ucraina, în atenţie


    Liderii societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, vestul Ucrainei, au manifestat, marţi, în faţa sediului Administraţiei Regionale şi au organizat aşa-numite funeralii ale limbii române. Ei au protestat, astfel, faţă de noua lege ucraineană a Educaţiei, care limitează drastic dreptul la învăţământ în limba maternă pentru minorităţile naţionale. Potrivit actului normativ, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană. Ulterior, miercuri, într-o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Petro Poroşenko, preşedintele român, Klaus Iohannis, şi-a exprimat în termeni fermi nemulţumirea faţă de actul normativ din ţara vecină, care are efecte negative asupra dreptului la educaţie în limba maternă al minorităţilor din Ucraina, inclusiv cea română, care însumează circa 500 de mii de persoane. Şeful statului român i-a solicitat omologului său ca Ucraina să îşi respecte angajamentele asumate constant faţă de partea română privind respectarea normelor şi standardelor internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor.

  • Demisii din guvernul României

    Demisii din guvernul României

    Vicepremierul Sevil Shhaideh, ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, şi cel al transporturilor, Răzvan Cuc, au decis să părăsească executivul condus de social-democratul Mihai Tudose. Primelor, şeful cabinetului le solicitase insistent demisia, în răspăr cu opinia majoritară din partid, invocând prejudiciile de imagine generate de implicarea lor într-un dosar de corupţie.


    Totuşi, Mihai Tudose nu vede în plecarea celor două o victorie personală şi neagă existenţa unui conflict în partid: “Atât Sevil Shhaideh cât şi Rovana, imediat după ce au primit citaţiile la DNA au venit să-mi prezinte demisia. Şi am reuşit să le oprim, tocmai pentru a nu da un semnal de degringoladă în guvern. Cele două colege au ajuns la limita răbdării. Apropo de război, da, am spus că îmi dau demisia dacă mi-o cere partidul sau dacă constat că nu mai sunt în stare să pun în îndeplinire programul de guvernare. Nu a fost un război, nu este un câştigător, încercăm ca după această seară lungă câştigător să fie partidul şi prin partid guvernul şi ţara”.



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, pune tulburările interne pe seama erorilor de comunicare intervenite între el şi primul ministru. Liviu Dragnea: “Am comunicat prost unul cu altul. Eu îmi asum asta, cred că şi-o asumă şi el. Nu mai putem face asemenea greşeli, să punem şi partidul şi coaliţia şi majoritatea parlamentară şi guvernul într-o situaţie limită. Dar ce vreau să transmit eu, ca preşedinte al partidului, să nu creadă vreo instituţie, indiferent de care natură, că acest partid se lasă subjugat în activitatea politică sau guvernamentală, sub nicio formă”.



    Aluzie transparentă la o presupusă tentativă a DNA de a submina PSD şi guvernul. Lucru de care pare convins preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, partenerul lui Liviu Dragnea în coaliţia majoritară: “Toate acuzaţiile pe care DNA-ul le face în momentul de faţă noi considerăm că trebuie să fie analizate cu foarte mare atenţie şi, în niciun caz, nu putem accepta ca DNA-ul să facă guvernul României aşa cum îi convine”.



    În schimb, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, i-a dat dreptate premierului Tudose în demersul acestuia de a evacua din cabinet miniştri cu probleme penale. Klaus Iohannis: “Eu cred că premierul e de bună credinţă şi doreşte să aibă o echipă performantă. Pe de altă parte, şi românii, şi eu, după aproape un an de la câştigarea alegerilor, aşteptăm ca PSD-ul să vină cu nişte rezultate tangibile”.



    PSD a trecut razant pe lângă o nouă criză internă periculoasă. La jumătatea anului, insubordonarea făţişă a primului ministru de atunci, Sorin Grindeanu, faţă de Liviu Dragnea, omul forte al partidului, a obligat majoritatea să recurgă la un gest unic în istoria ţării- dărâmarea propriului cabinet prin moţiune de cenzură.