În ziua de
astazi, pare mai comod să cumperi un obiect nou decât să-l repari pe cel vechi.
Însă respectul faţă de obiectele pe care le-am cumpărat şi le-am utilizat o
vreme este şi respect faţă de oamenii care le-au construit şi, în plus, faţă de
mediul înconjurător. Repair Café a început la Cluj, ca proiect pilot menit să
testeze reacţia publicului, la un alt fel de reciclare. A funcţionat atunci
câteva săptămâni, iar apoi a crescut.
Dan Sânpetreanu
este unul dintre oamenii din spatele proiectului Repair Café din Cluj. Este
pasionat de mecanică, de reparatul obiectelor de tot felul şi crede că fiecare
dintre noi poate lupta pentru schimbarea mentalităţii oamenilor în privinţa a
ceea ce considerăm deşeu, menire pe care a căutat să o ducă la îndeplinire încă
dinaintea înfiinţării atelierelor Repair Café: Am reuşit să adunăm o
grămadă de experienţe şi de învăţături de la oameni din România dar şi din
străinătate, am învăţat că este nevoie să ne reorientăm circuitele economice
înspre circularitate locală, în teritoriu şi în timp, în aşa fel încât
resursele pe care le avem să le refolosim de cât mai multe ori. Din cauza
aceasta am fondat asociaţia. Am început să dezvoltăm proiecte concrete care au
de-a face în primul rând cu utilizarea resurselor în timp. Este un concept care
se numeşte 5 R şi porneşte de la a reduce consumul la strictul necesar,
reutilizează ceea ce ai cumpărat, repară ceea ce s-a stricat, dacă nu mai poţi
repara, dă-i altă funcţie, refuncţionalizează şi abia după aceea trimite la reciclat.
Proiectul
Repair Café funcţionează deja din decembrie anul trecut, dar iniţiatorii lui
vor să-l permanentizeze şi să-l folosească drept exemplu pentru ca oamenii să
înveţe să colecteze selectiv, să înveţe că deşeurile nu sunt gunoaie, ci sunt
resurse valoroase pe care cei de la Repair Café le pun la locul potrivit, ne-a
spus interlocutorul nostru şi a adăugat: Am văzut oameni care păreau
să capete o înţelegere mai bună a valorii lucrurilor pe care le tratează de
obicei ca deşeu, drept gunoi. Am avut situaţii în care oamenii spuneau: Am vrut
să arunc un capac de plastic pe care nu-l mai folosesc şi după discuţia cu tine
m-am gândit într-adevăr dacă locul lui este la gunoi sau ar putea fi trimis
undeva să fie refolosit înainte să ajungă la gunoi.
Micile
reparaţii aduc mari schimbări sau Să le arunci? Nici vorbă! sunt câteva
dintre motto-urile meşterilor clujeni, iar Dan Sânpetreanu ne-a spus că
participanţii la proiect lucrează din dorinţa de a exista cât mai puţine
deşeuri, pentru că de fapt nu există deşeuri, e doar o interpretare
consumeristă a vieţii: Cred că e momentul să încetăm să tratăm
resursele ca pe nişte materiale dispensabile.
Cred că noi avem acum o carenţă culturală de peste 20 de ani. În Repair
Café-ul de la Cluj, primii participanţi, primii oameni care au venit să-şi
repare aparate la noi în acest sistem de economia darului, adică fără plată, au
fost oameni din generaţia a doua şi a treia, oameni care au trăit într-o
perioadă în care era penurie de materiale şi de aparate, oameni care înţeleg
valoarea acestor resurse şi care şi le doresc reparate. Generaţia foarte tânără este din nou foarte interesată, însă există
o pauză generaţională, de oameni care par să adopte foarte tare cultura
consumului, de tipul nu-i nicio problemă, cumpărăm altul.
Ideea pe care
atelierele Repair Café vor să o transmită este că deşeul este de fapt un lucru
bun, într-un loc nepotrivit: Noile generaţii vin din urmă şi constată că
resursele sunt limitate, că avem probleme cu încălzirea globală, că avem
probleme cu poluarea, că avem probleme cu gropile de gunoi şi caută soluţii. Nu
sunt soluţii perfecte, nu avem o soluţie pentru toată ţara, însă avem proiecte
mici care converg şi încearcă să creeze o platformă, o idee generală pentru societatea
românească. Lipseşte la nivel formal o categorie foarte importantă: ceilalţi 4
R. Ce se întâmplă de la cumpărare până când ajunge la reciclare. Cum poate fi
maximizat efectul acestor produse în societate, înainte să ajungă la reciclat,
pentru că reciclarea în esenţă este un alt consum de energie, pentru
reproducţia aceluiaşi obiect care mai putea fi folosit înainte.
Lecţia Repair Café ne arată şi costurile sociale
ale acestei atitudini consumeriste. Astfel, oameni care ar şti să repare, nu
mai au de lucru, iar oamenii care nu au de lucru sau care nu câştigă suficient
de mulţi bani, nu-şi permit un obiect nou. Consecinţele, spun iniţiatorii
proiectului Repair Cafe, nu sunt deloc de neglijat.
