Radio România Internațional

Tag: repartizare

  • Decizii ale Consiliului European în privinţa imigranţilor

    Decizii ale Consiliului European în privinţa imigranţilor

    Combaterea cauzelor, în paralel cu gestionarea
    efectelor! Acesta este, în esenţă, rezultatul celor două reuniuni extraordinare
    organizate, marţi şi miercuri, la Bruxelles – consiliul la nivel de miniştri ai Justiţiei şi de
    Interne, respectiv reuniunea preşedinţilor
    şi premierilor europeni.

    La finalul summitului, preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat: Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient
    fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele
    de criză – de exemplu, dar nu singura, zona Siria – şi trebuie să încercăm să
    intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în
    zonă.

    Uniunea Europeană singură nu poate să facă acest lucru, dar poate
    contribui. Astfel, liderii Uniunii Europene s-au angajat să
    acorde o sumă suplimentară de cel puţin 1 miliard de euro agenţiilor ONU care vin în
    sprijinul refugiaţilor în ţările vecine Siriei – Turcia, Iordania şi
    Liban. Banii
    vor merge, în principal, la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la Programul
    Alimentar Mondial. Prin acest din urmă Program, România va
    aloca, în următorii trei ani, 300.000 de euro. Acestei
    măsuri pecuniare i se va adăuga consolidarea frontierelor externe ale Uniunii,
    pentru că – aşa cum spunea preşedintele Consiliului European, Donald Tusk -
    controlul şi securitatea lor reprezintă o prioritate comună a statelor membre.
    Altfel, spaţiul Schengen de liberă circulaţie riscă să devină o amintire. Nu în
    ultimul rând, aşa-numitele hot spots – centre de triere din Italia şi Grecia,
    situate
    în prima linie a afluxului de solicitanţi de azil – vor deveni operaţionale
    începând de la sfârşitul lunii noiembrie. Locuri de primire există deja, dar ele
    trebuie să îndeplinească o serie de reguli de funcţionare, sub supervizare
    europeană, pentru a răspunde definiţiei de ‘hot spots’ dorită de Uniune. Din
    aceste centre vor fi trimişi înapoi în ţările lor de origine cei care vor fi
    consideraţi imigranţi ilegali. Şi tot de aici vor fi ‘relocaţi’ refugiaţii către
    alte state membre.

    În România, de coordonarea acţiunilor
    destinate preluării de refugiaţi se va ocupa vicepremierul pentru probleme de
    securitate naţională, Gabriel Oprea. Şeful său direct, premierul Victor Ponta,
    a precizat că toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu se vor
    implica în gestionarea acestei situaţii. Vreau să dau un mesaj foarte clar că guvernul se va pregăti pentru a lua
    toate măsurile necesare. Asta înseamnă o atitudine europeană şi echilibrată, nu
    xenofobă şi şovină ca a vecinilor noştri     (n.red – Ungaria).

    Marţi, la consiliul la nivel de
    miniştri europeni ai Justiţiei şi de Interne, Uniunea Europeană a aprobat, cu o largă majoritate,
    repartizarea a 120.000 de refugiaţi între statele membre. Deşi susţinuse în repetate rânduri că nu poate
    primi mai mult de 1.785 de refugiaţi pentru că nu are suficiente centre,
    României i-au mai fost alocaţi 2.475 în plus.

  • România şi cota refugiaţilor

    România şi cota refugiaţilor

    Criza refugiatilor care intră ori se află deja
    pe teritoriul unor state din UE se agravează pe măsură ce numărul acestora
    creşte, de la o zi la alta. Un feribot
    cu 2.500 de refugiaţi a părăsit, cu sprijinul guvernului elen, insula grecească Lesbos, cu destinaţia Atena.
    În Ungaria, unele autostrăzi au fost închise iar armata a început
    antrenamentele, anticipând posibile violenţe la graniţa de sud. Operatorul
    feroviar danez DSB a suspendat, miercuri, circulaţia trenurilor între Danemarca
    şi Germania, după ce poliţia a oprit sute de migranţi care au trecut graniţa cu
    ajutorul acestui mijloc de transport.

    Anticipând creşterea presiunii
    migraţioniste, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a cerut
    statelor membre să accepte relocarea a 160.000 de refugiaţi şi cotele
    obligatorii care le-ar reveni. Avem mijloacele necesare să-i ajutăm pe cei care
    fug de război, teroare şi opresiune, declara
    Juncker, care mai anunţa că, de la începutul anului, 500.000 de persoane
    au început să vină în Europa. Criteriile pe baza cărora au fost calculate cotele de imigranţi sunt
    numărul de locuitori, PIB, numărul cererilor de azil şi rata şomajului.

    Germania ar urma să primească peste 30 de mii de refugiaţi, Belgia 4.500, Bulgaria 1.600, Suedia 4.500,
    Cehia 3.000. BBC scrie în pagina sa de internet că patru ţări din Europa
    Centrală – Cehia, Slovacia, România şi Polonia se opun ideii cotelor
    obligatorii de imigranţi.

    României ar urma să i se repartizeze 4.646 de
    refugiaţi, plus cei 1.785 asumaţi iniţial. La Bucureşti, poziţia autorităţilor
    romane nu s-a schimbat după decizia Comisiei Europene. România nu îşi poate
    permite să accepte un număr mai mare de imigranţi, pentru că doar atât poate
    face, acum, pentru a susţine solidaritatea europeană, spune premierul Victor Ponta: Capacitatea
    noastră este de 1.786, avem deja o parte din aceste locuri, vreo 200 deja
    ocupate. Mai bine să spui adevărul şi să spui foarte clar ce poate să facă
    România şi nu cote obligatorii, ci cote în funcţie de posibilităţile fiecărei
    ţări. Acesta este şi punctul de plecare pentru stabilirea mandatului
    României la negocierile europene viitoare pe această temă, poziţia oficială
    urmând să fie definitivată săptămâna viitoare, la reuniunea Consiliului Suprem
    de Apărare a ţării.

    De altfel,
    propunerile Comisiei Europene vor fi discutate, luni, de miniştrii de interne
    din statele membre ale Uniunii. În funcţie de rezultatele întâlnirii, ar putea
    avea loc o reuniune extraordinară a şefilor de stat şi de guvern europeni.

  • Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Circa 145 de mii de absolvenţi de gimnaziu şi-au aflat următoarea etapa a drumului prin sistemul educaţional românesc, după ce ministerul de resort a încheiat prima etapă a repartizării computerizate.



    Datele furnizate de minister relevă că aproape 52% dintre aceştia au ales să îşi continue traseul în licee teoretice. În schimb, ceilalţi au ales filiera tehnologică a liceelor. Asta în condiţiile în care, în ultimii ani, învăţământul românesc a fost acuzat că scoate pe bandă rulantă ”teoreticieni” şi că aşa-numitele licee de meserii nu funcţionează în parametrii normali, aşa cum se întâmpla odinioară, în perioada comunistă.



    Topul primelor 10 licee cu cele mai mari medii de admitere este dominat, previzibil, de Bucureşti, care este reprezentat de cinci unităţi de învăţământ. Constanţa , cu două licee, Braşovul, Craiova şi Clujul, fiecare cu câte un liceu, se regăsesc, şi ele, în acest clasament.



    Elevii care au rămas pe dinafară, vreo 500, după evaluarea ministerului, au ocazia să se înscrie la a doua sesiune de repartizări. Înscrierile pentru aceasta vor avea loc în perioada 17 – 22 iulie, pentru ca, pe 25 iulie, să se deruleze procedura în sine.



    Pentru minister, vara este, fără îndoială, cea mai delicată perioadă a anului. Mai ales în condiţiile în care cele două sesiuni ale Bacalaureatului, devenit, în ultimii, piatra de încercare în materie de organizare, au loc în acest interval.



    La prima sesiune a Bacalaureatului din 2013, rezultatele mai bune, reflectate, ca atare, de rata de promovabilitate, circa 55%, faţă de 43% în prima sesiune din 2012, au contrastat puternic cu scandalurile din jurul său, mai intense ca niciodată. De altfel, destituirile, reţinerile şi îmbrâncelile parinţilor cu poliţiştii – urmări ale descinderilor procurorilor în licee şi ale implicării serviciilor secrete – vorbesc cu forţă despre cât de capricios a devenit pentru minister aşa-numitul examen al maturităţii.



    Pe de alta parte, ceea ce s-a întâmplat în această sesiune dovedeşte că drasticile măsuri de supraveghere nu-i descurajează, deopotrivă, pe elevi şi profesori să încerce fraudarea examenului. Altminteri, faptul că absolvenţii de licee au înţeles, pare-se, că Bacul nu mai este o formalitate, a trecut aproape neobservat. 55% este o rată acceptabilă de promovabilitate, în condiţiile în care slabele rezultate înregistrate la anterioarele sesiuni au lăsat impresia că sunt începutul unei tradiţii nedorite şi nedemne pentru o educaţie care se vrea, totuşi, la nivel european.