Radio România Internațional

Tag: repatriere

  • Jurnal românesc – 03.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 03.11.2016 UPDATE

    Peste 800 de cetăţeni români, depistaţi că stăteau ilegal în străinătate, au fost repatriaţi voluntar anul trecut, în special din Germania, Austria şi Belgia, fiind pentru prima dată când România apare în top 15 al ţărilor de origine la repatrieri voluntare, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). În 2015, la nivel mondial, peste 69.000 de migranţi au fost sprijiniţi de organizaţiile din domeniu pentru repatriere voluntară. Conform legilor şi programelor în vigoare, migranţii care optează să fie repatriaţi voluntar sunt sprijiniţi financiar, în cele mai multe cazuri cu bani ce provin din fonduri europene.

    Cotată drept cea mai mare companie aeriana low-cost din Europa Centrala şi de Est, Wizz Air a anunţat trei rute noi de la Aeroportul Internaţional din Suceava spre Italia. Noile zboruri spre Treviso, Bologna şi Roma Ciampino vor fi inaugurate pe 27 martie, respectiv 28 martie 2017. Cursele vor fi operate de trei ori pe săptămână spre Bologna şi Roma în zilele de marti, joi şi sâmbată, respectiv de doua ori pe saptamâna pentru Treviso, lunea şi vinerea.

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) – asociaţie care reuneşte toate firmele de asigurări – a sesizat Comisia Europeană împotriva deciziei Guvernului de a îngheţa, pentru şase luni, preţurile RCA, la cererea patronatelor din transporturi. UNSAR anunţă, într-un comunicat, că va acţiona pe toate căile posibile pentru ca reglementările din domeniu să respecte cadrul legislativ existent atât la nivel naţional, cât şi european. În schimb, patronatele din transporturile rutiere au salutat măsurile luate de guvern în domeniul asigurărilor auto. În plus, acestea cer Parlamentului să emită o nouă lege a asigurărilor în cele şase luni, până când expiră ordonanţa guvernului privind plafonarea tarifelor RCA. Noua lege RCA va trebui să asigure transparenţă totală în privinţa modului de calcul al tarifelor pentru toate categoriile de autovehicule deţinute de persoanele fizice şi juridice – mai afirmă transportatorii.

    În Republica Moldova a început, oficial, campania pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, programat pe 13 noiembrie. Circa trei milioane de cetateni sunt din nou chemaţi la urne pentru a-şi alege prin vot direct preşedintele, după 16 ani în care acesta a fost desemnat de Parlament. Duminică, în primul tur, socialistul prorus Igor Dodon a obţinut 48% din voturi, iar pro-europeana Maia Sandu 39 de procente. Prezenţa la vot a fost de circa 49%, cea mai joasă din istoria alegerilor organizate în Republica Moldova. Analiştii subliniază ca scrutinul are nu doar o miză politică, ci şi una geopolitică. Dodon doreşte denunţarea acordurilor de integrare si liber-schimb cu Bruxellesul şi admiterea in Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, iar Sandu pledează pentru reformarea statului şi integrarea europeană.

  • Tunisia – Repatrierea navigatorilor de pe nava ASIRAT

    Tunisia – Repatrierea navigatorilor de pe nava ASIRAT

    Ministerul Afacerilor Externe informează că joi, 19 noiembrie 2015, au fost repatriaţi ultimii 2 navigatori români care au solicitat sprijin în vederea repatrierii, aflaţi pe nava ASIRAT, arestată la data de 1 august 2015 într-un port din Tunisia, ca urmare a unui litigiu comercial care viza exclusiv nava.



    În acest scop, ambasadele României la Tunis şi Tripoli, cea din urmă fiind relocată la Tunis, au păstrat permanent contactul cu navigatorii români aflaţi pe navă, au colaborat cu agenţia de crewing din România care a intermediat angajarea acestora şi au întreprins demersuri specifice în astfel de cazuri pe lângă autorităţile tunisiene competente. Totodată, reprezentanţii misiunilor diplomatice române, care s-au deplasat de două ori la bordul navei, s-au asigurat că în tot acest interval navigatorii români au avut deplină libertate de mişcare şi au beneficiat de hrană, apă, combustibil, medicamente, precum şi acces la servicii medicale.



    În vederea soluţionării acestui caz, Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a colaborat permanent cu agenţia de crewing din România şi cu Autoritatea Navală Română, partenerul constant de dialog în astfel de situaţii. De la începutul conflictului până în prezent au fost repatriaţi, în mai multe etape, cei 20 navigatori români aflaţi la bordul navei la data arestării acesteia.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă navigatorilor români care doresc să lucreze pe nave ale unor proprietari şi/sau armatori străini, să se informeze în prealabil asupra situaţiei în care se află navele, asupra litigiilor comerciale în care acestea sunt implicate şi să se angajeze prin intermediul unor agenţii de crewing acreditate de Autoritatea Navală Română.

  • Jurnal românesc – 9.07.2015

    Jurnal românesc – 9.07.2015

    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, a promis că
    structura pe care o conduce – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni – va organiza, ‘într-o cadenţă relativ rezonabilă’, întâlniri
    aplicate cu privire la problemele cu care se confruntă românii din diaspora. El
    a făcut această declaraţie, miercuri, la Bucureşti în cadrul primei ediţii a
    întâlnirilor ‘Românii de pretutindeni’, un for de discuţie privind relaţia
    dintre România şi conaţionalii de peste hotare, în contextul globalizării şi
    integrării europene. Printre participanţi s-a numărat şi coordonatoarea de
    programe sociale Sandra Pralong, în opinia căreia modernizarea României depinde
    într-o mare măsură de întoarcerea în ţară a românilor plecaţi în străinătate,
    după modelul paşoptiştilor. Deputatul independent Aurelian Mihai şi-a exprimat
    nemulţumirea faţă de numărul mic de reprezentanţi ai diasporei în Parlament,
    apreciind că românii de pretutindeni sunt mult prea puţin ascultaţi la Bucureşti.




    Un
    grup de şapte cetăţeni români, aflat în localitatea libiana Misurata, a fost
    evacuat şi repatriat în siguranţă – a anunţat, miercuri, ministerul de Externe
    de la Bucureşti. Sursa precizează, intr-un comunicat, că, în mod regretabil,
    grupul s-a deplasat în Libia ignorând avertismentele permanente ale
    ministerului de a evita orice călătorie în acest stat, având în vedere situaţia
    de securitate precară. Cetăţenii români s-au regăsit într-o situaţie dificilă,
    ca urmare a unui conflict de muncă cu angajatorul local, dar, datorită
    asistenţei consulare oferite de MAE, prin intermediul Ambasadei României la
    Tripoli, relocată la Tunis, situaţia a fost aplanată – mai precizeaza sursa.
    Ministerul atrage din nou atenţia asupra pericolului extrem la care se expun
    cetăţenii români dacă se deplasează în Libia şi le recomandă anularea oricăror
    călătorii în aceasta ţară devastată de război civil.




    Treizeci de tineri din Republica
    Moldova şi Ucraina participă la prima ediţie a Şcolii de vară ‘Cultură şi
    identitate românească’, organizată de Institutul Cultural Român la Centrul de
    cultură Arcuş, din judeţul Covasna. Scopul organizatorilor este de a aduce
    laolaltă reprezentanţi ai tinerei generaţii din Basarabia istorică, respectiv
    Republica Moldova şi regiunea Ismail-Odesa (Ucraina) şi a-i ajuta să-şi
    consolideze identitatea naţională, să conştientizeze apartenenţa la neamul
    românesc prin intermediul unor întâlniri şi prelegeri susţinute de specialişti,
    precum şi al unor activităţi culturale şi artistice axate pe similitudinea
    dintre obiceiurile, tradiţiile, folclorul zonelor din care provin.






    Guvernul a
    aprobat, miercuri, reorganizarea Institutului Naţional de Cercetare
    Cantacuzino, unicul producǎtor de vaccinuri din ţară. Luna trecutǎ, Executivul
    a acordat Institutului Cantacuzino, prin ordonanţǎ de urgenţǎ, statutul de
    instituţie publică de interes strategic, atribuindu-i totodatǎ un buget de 10
    milioane de euro pentru plata datoriilor şi a cheltuielilor de funcţionare până
    la sfârşitul acestui an. Institutul Cantacuzino, unul dintre cei mai apreciaţi
    producători de substanţe imunologice din lume, a intrat în declin în februarie
    2010, când Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere
    pe piaţă a produselor injectabile, întrucât îi expirase standardul de bune
    practici de fabricaţie. Lipsa activitǎţii de bazǎ a dus, ulterior, Institutul
    Cantacuzino în pragul desfiinţǎrii. In acelaşi timp, România este obligatǎ sǎ
    importe vaccinurile necesare imunizǎrii populaţiei.

  • Repatrierea unui grup de muncitori români din Libia

    Ministerul Afacerilor Externe informează că azi, 8 iulie 2015, un grup de şapte cetăţeni români aflat în localitatea Misurata, Libia, a fost evacuat şi repatriat în siguranță. În mod regretabil, grupul s-a deplasat în Libia ignorând avertismentele permanente ale Ministerului Afacerilor Externe de a evita orice călătorie în acest stat, având în vedere situația de securitate precară.

    Cetățenii români s-au regăsit într-o situaţie dificilă, ca urmare a unui conflict de muncă cu angajatorul de pe plan local, dar datorită asistenței consulare oferite de MAE, prin intermediul Ambasadei României la Tripoli, relocată la Tunis, situația a fost aplanată.

    Acțiunile de evacuare și repatriere extrem de complexe și cu un grad de risc foarte ridicat au fost coordonate de Celula de Criză activată la nivelul Centralei MAE din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, cu implicarea directă a Ambasadei României la Tripoli, relocată la Tunis, Consulatul General al României la Istanbul și cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (O.I.M.).

    MAE atrage atenția asupra pericolului extrem la care se expun cetățenii români dacă se deplasează în Libia, aceste situații putând fi evitate dacă recomandările și avertismentele de călătorie ale MAE sunt luate în considerare.

    MAE reiterează faptul că aceste recomandări şi avertismente sunt transmise şi actualizate permanent prin intermediul website-ului MAE, rubrica Sfaturi, alerte de călătorie, prin intermediul aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă, ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, a serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!, pagina Facebook a MAE şi a Departamentului Consular, Infokioşcurile instalate în zone intens circulate şi numeroasele campanii derulate de MAE, prin Departamentul Consular, toate acestea având scopul de a conştientiza cetăţenii români în legătură cu pericolele la care se pot expune în condiţiile în care călătoresc în zone de risc.

    MAE folosește și acest prilej pentru a recomanda cetățenilor români anularea oricăror călătorii în Libia.

    Comunicat MAE

  • UPDATE (27.04) Yemen: continuă operațiunile de repatriere a românilor

    UPDATE (27.04): O altă persoană de cetățenie română şi soțul acesteia de cetățenie yemenită au fost evacuate în cursul nopţii de 26 spre 27 aprilie, din Yemen (Taizz) către Arabia Saudită. Pe tot parcursul deplasării, cele două persoane s-au aflat în legătură permanentă cu Ambasada României la Abu Dhabi.


    Cei doi au fost preluați de consulul României la Riad, la punctul de trecere a frontierei cu Arabia Saudită şi le-a acordat asistenţă şi protecţie consulară, sprijinindu-i în cadrul procedurilor de evacuare și repatriere.

    Celula de criză a MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice române la Abu Dhabi şi Riad, a menţinut legătura permanentă cu autorităţile din zonă, cu familia în cauză şi a monitorizat întreaga deplasare a acestora pe traseul Yemen — Arabia Saudită.



    UPDATE (16.04): Alți trei cetățeni români și doi membri de familie ai acestora, cetăţeni ai Republicii Yemen, au fost evacuaţi joi, 16 aprilie, din localitatea Taizz, către Arabia Saudită, informează MAE. Ambasadele României la Riad şi Abu Dhabi au întreprins demersurile legale pe lângă autorităţile de frontieră, în vederea facilitării obţinerii vizelor de intrare în Arabia Saudită pentru toţi membrii grupului.



    Consulul României la Riad i-a preluat pe cetăţenii români şi membrii de familie de la punctul de trecere a frontierei Arabiei Saudite, asigurându-le asistenţa şi protecţia consulară. În prezent, misiunea diplomatică română la Riad efectuează procedurile legale de eliberare a documentelor necesare repatrierii persoanelor evacuate.



    45 de români și 9 membri de familie au fost evacuați până în prezent din Yemen prin acțiunile coordonate de Celula de criză a MAE.



    UPDATE (15.04): Alţi patru cetăţeni români şi doi membri de familie au fost evacuaţi din Yemen. La fel ca şi cei şapte români evacuaţi duminică, 12 aprilie, cele şase persoane au fost transportate către Khartoum (Sudan), cu un avion al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Cei şase au fost preluaţi de şeful misiunii diplomatice din capitala Sudanului pentru a le asigura asistenţa şi protecţia consulară în vederea repatrierii.



    Numărul persoanelor evacuate şi repatriate din Yemen a ajuns la 39 de cetăţeni români şi şase membri de familie.



    UPDATE (12.04): Alți zece cetățeni români și un membru de familie au fost evacuați din Yemen, în cursul zilei de duminică, 12 aprilie, anunță Ministerul Afacerilor Externe. Astfel, șapte români au fost evacuaţi către Khartoum (Sudan), cu un avion al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, iar alți trei plus un membru de familie (cetăţean yemenit) au fost transportați în siguranţă, pe cale terestră, din Taizz către Arabia Saudită.





    Zborul cu care au fost transportați cei șapte conaționali este primul din ultimele 4 zile, perioadă în care toate cursele planificate de OIM, împreună cu Uniunea Europeană, în vederea evacuării străinilor din Yemen, au fost anulate. Decizia a fost luată din cauza lipsei autorizaţiei de survol din partea autorităţilor competente ale Republicii Yemen.





    Referitor la cei șapte români evacuați MAE precizează că “prin intermediul misiunilor diplomatice române la Abu Dhabi şi Khartoum, a menţinut legătura permanentă cu autorităţile din zonă, cu cei 7 cetăţeni români, cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi a monitorizat întreaga deplasare a acestora pe traseul Yemen (Sanaa)- Khartoum.Cetăţenii români au fost asistaţi de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie pentru îndeplinirea formalităţilor de îmbarcare la aeronavă.”


    Românii vor fi preluați de ambasadele României la Riad şi Ambasada României la Khartoum.



    Acțiunea de duminică a fost realizată prin intermediul Celulei de Criză activate de șeful diplomației de la București şi ale celor 4 misiuni diplomatice române de la Abu Dhabi, Khartoum, Riad şi Cairo.


    35 cetățeni români și 4 membri de familie au fost evacuați pânî în prezent din Yemen.



    UPDATE (7.04): Doi români au fost preluaţi din statul arab, în cursul nopţii de luni spre marţi, acţiunea de evacuare desfăşurându-se în portul Al Hudaydah. Cei doi cetăţeni români se află pe o navă maritimă aparţinând Republicii Islamice Pakistan şi se ăndreaptă spre Djibouti.


    Alţi patru cetăţeni români au fost identificaţi, dar aceştia au refuzat, din motive personale, evacuarea din portul Al Hudaydah. Ministerul român de Externe va păstra legătura cu românii care au refuzat îmbarcarea.


    Tot marţi, membrii Celulei de Criză de la Bucureşti au avut o întâlnire cu şeful biroului din România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), în cadrul căreia a fost reiterată necesitatea continuării eforturilor conjugate pentru evacuarea în condiţii de siguranţă a tuturor cetăţenilor români aflaţi în prezent în Yemen.


    De asmenea, Consulul onorific al Republicii Yemen, a fost invitat la o discuţie cu conducerea Departamentului Consular, ocazie cu care i s-a solicitat sprijinul în cadrul demersurilor de evacuare a cetăţenilor români, acesta arătând întreaga disponibilitate pentru continuarea implicării în acțiunile aflate în derulare.



    Autoritățile de la București continuă operațiunile de evacuare a cetățenilor români din Yemen. Sâmbătă, 4 aprilie, au fost evacuați patru cetățeni români și un membru de familie, iar astăzi, un alt român împreună cu un membru de familie a fost scos din Yemen, anunță MAE. Alți 17 cetățeni au fost repatriați în ultimele zile ale lunii martie.



    Aceştia se adaugă celor 3 cetățeni români, angajaţi ai unei companii care activa pe plan local, care au fost evacuaţi la data de 30 martie 2015 de o fregată chinezească, cu destinaţia Djibouti, fiind ulterior repatriați, precum şi celor 14 cetățeni români, specialiști ai unei companii românești, care desfășura activități de muncă în Yemen, finalizarea procedurii de repatriere având loc în seara zilei de 25 martie 2015.



    Ministerul român de externe, prin intermediul MAE, prin intermediul Ambasadei României la Abu Dhabi, depune eforturi constante pentru a acorda sprijin și asistență românilor afalați în zonă. Diplomația română colaborează cu organizaţiile internaţionale implicate în procedurile de evacuare şi cu statele care au cetăţeni proprii în Yemen şi acţionează, ca şi România, pentru evacuarea lor.



    Reamintim că Yemen se află pe lista țărilor cu risc maxim de siguranță, MAE instituind alerta “Pericol major — părăsiţi imediat zona sau ţara”. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează solicitarea către cetățenii români aflați în Yemen de a contacta misiunile României din teritoriu pentru a-şi înregistra prezenţa, astfel încât să poată beneficia de asistenţă și protecție consulară.



    Cei interesați pot descărca pe telefonul mobil aplicația Călătoreşte în siguranţă” sau pot folosi serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

  • Un nou grup de români repatriaţi din Siria

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, la data de 23 septembrie 2014, un grup de 22 de cetăţeni români a fost repatriat din Siria. Această acțiune complexă, finalizată cu succes la data de 24 septembrie 2014, a beneficiat și de sprijinul Ambasadei României la Beirut.


    De la debutul conflictelor din Siria, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, 582 de cetăţeni români. Acțiunile de asistare și sprijinire a cetățenilor români rămași pe teritoriul sirian, inclusiv prin măsura evacuării și repatrierii, vor continua.



    Ministerul Afacerilor Externe reiterează apelul către toţi cetăţenii români, care se află pe teritoriul Siriei, de a părăsi în regim de urgenţă acest stat. O linie telefonică a fost pusă la dispoziţia cetăţenilor români afectaţi de actuala situaţie din Siria (tel: +40.21.319.21.37 — din cadrul Departamentului Consular).



    Comunicat MAE

  • Jurnal românesc – 18.09.2014

    Jurnal românesc – 18.09.2014

    România are de plătit statelor europene datorii în valoare de aproximativ 212 milioane de euro pentru tratamentele românilor în străinătate din perioada 2007 — 31 august 2014. A fost stabilit un calendar pentru plata celor mai mari restanţe, însă niciunui asigurat nu-i poate fi refuzată spitalizarea. Această datorie include serviciile medicale acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi pe cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţă şi tratament planificat, efectuate în perioada 2007-2013. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor de plată la CNAS, iar dacă acestea sunt contestate, termenul se prelungeşte la 36 de luni. Astfel, o mare parte din sumele datorate nu au depăşit termenul de decontare revăzut de legislaţia europeană.



    Ministerul Educaţiei din România acordă 565 de burse pentru elevii de etnie română din Diaspora, care studiază în licee. Aceştia provin din Albania, Rep Moldova, Ucraina, Iordania, Siria, Serbia şi SUA. Elevii vor învăţa, din anul şcolar 2014 – 2015, în liceele din România, la oricare dintre specializările celor trei profiluri: teoretic, vocaţional şi tehnologic. Ordinul prevede ca instituţiile de învăţământ preuniversitar în care aceşti elevi studiază să transmită MEN, la finalul fiecărui an şcolar, situaţia bursierilor şcolarizaţi.




    Deputatul neafiliat Aurelian Mihai a declarat, miercuri, că intră în greva foamei în Parlament, până la rezolvarea problemelor cu care se confruntă românii din diaspora. “Încep prin a vă transmite nemulţumirile dumnealor, românii care trăiesc de ani de zile în afara graniţelor ţării. Fie că vorbim de taxele consulare, fie că vorbim de modul de funcţionare”, a afirmat Aurelian Mihai. Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, Aurelian Mihai a fost deputat PP-DD până în mai 2013 şi ulterior a activat ca deputat neafiliat.



    Senatorii au adoptat, miercuri, o propunere de lege prin care plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, poate fi suportată de administraţiile publice locale în situaţia în care familia face dovada faptului că nu poate suporta respectivele costuri. Legea iniţiată de mai mulţi parlamentari PDL vizează şi eliminarea din textul legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, a posibilităţii înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul. Astfel, familia poate să opteze pentru repatriere sau nu. Iniţiatorii precizează, totodată, faptul că repatrierea trupurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor reprezintă o problemă majoră pentru România, repatrierea presupunând cheltuieli între 2.000 şi 6.000 de euro, din cauza procedurilor obligatorii.

  • Jurnal românesc – 22.07.2014

    Jurnal românesc – 22.07.2014

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că la reuniunea de marţi, de la Varşovia, a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, va ridica problema sprijinirii Republicii Moldova, în contextul noilor interdicţii impuse de Federaţia Rusă la importurile de fructe şi vinuri din această ţară. Potrivit lui Băsescu, acestea constituiau principalul motor de comerţ exterior în perioada de toamnă pentru ţara vecină. Premierul pro-occidental de la Chişinau, Iurie Leancă, a calificat drept inexplicabila decizia Rusiei de a interzice importul de fructe şi conserve din Republica Moldova pe motiv că ar fi infestate. Guvernul de la Chisinau caută soluţii la decizia Moscovei. Embargoul instituit de Rusia survine după ce, luna trecută, Chişinăul a ratificat acordurile de asociere si liber schimb cu UE.



    Elevii români au obţinut cinci medalii, dintre care două de aur, două de argint şi una de bronz, la Olimpiada Internaţională de Fizică din Kazahstan. Datorită acestui rezultat, România s-a clasat pe primul loc în Europa, respectiv pe locul 10 la nivel mondial, potivit Ministerului Educaţiei. Toţi elevii provin de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. A 45-a ediţie a Olimpiadei de Fizică a reunit peste 190 de concurenţi din 48 de ţări.



    Ministerul Externe de la Bucuresti a anunţat că 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, luni, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza. La solicitarea autorităţilor din Ungaria vecina, împreună cu grupul de cetăţeni români a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean maghiar. A fost cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români din momentul declanşării conflictului din regiune, pe 8 iulie. Saptamina trecuta , 84 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi din Gaza.



    Unul din 3 români preferă să lucreze în străinătate în domeniul hotelier şi în turism, relevă un studiu realizat pe primele 6 luni ale acestui an de o agenţie naţională de intermediere a forţei de muncă în străinătate, cu sediul la Tîrgu-Mureş. Pe locurile următoare se afla construcţiile, agricultura, transporturile şi îngrijirea bătrânilor.



    La Sulina continuă, până pe 27 iulie, cea de-a doua etapă a proiectului Basm românesc”, iniţiat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în iunie 2013. Această constă în selectarea copiilor participanţi la taberele ARC 2014, care se remarcă prin calităti artistice, pentru punerea în scenă, în regia cunoscutul regizor de teatru Anca Colţeanu, a spectacolului Basm românesc”, după cartea cu acelasi nume, scrisă de copiii români din ţară dar şi din afara graniţelor – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spaniașsi Belgia. Premiera va avea loc la finalul celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către MAE — Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

  • Unde de şoc ale conflictului din Gaza

    Recurente la fiecare câţiva ani, exploziile de violenţă din Orientul Mijlociu sunt, de fapt, episoade ale aceluiaşi război fără sfârşit dintre Israel şi organizaţiile teroriste arabe, din Liban sau teritoriile palestiniene. Ca de fiecare dată, diplomaţia de la Bucureşti monitorizează atent situaţia din regiune, fiindcă România se simte nemijlocit responsabilă pentru destinul unora dintre locuitorii regiunii.



    E vorba, pe de o parte, despre sutele de mii de cetăţeni israelieni originari de aici, dintre care mulţi şi-au păstrat şi cetăţenia română. Iar pe de alta – despre românii şi, mai ales, româncele care, prin căsătorie cu cetăţeni palestinieni, au ajuns în Cisiordania şi Fâşia Gaza. Acum o săptămână, când operaţiunile armatei israeliene contra teroriştilor din Gaza erau abia la început, autorităţile de la Bucureşti au coordonat repatrierea, la cerere, din Fâşie a 84 de cetăţeni români.



    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a ţinut să le multumească, în cursul unor discutii telefonice, omologilor săi din Israel, Avigdor Lieberman, Palestina, Riad al-Malki, şi Iordania, Nasser Judeh, pentru sprijinul acordat acţiunii de repatriere. Fără susţinerea acestor state, în condiţiile de securitate extrem de dificile din regiune, operaţiunea nu ar fi putut avea loc – a spus Corlăţean.



    În acest weekend, ca urmare a agravării stării de insecuritate, au fost repatriaţi încă 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, numărul persoanelor evacuate din Fâşie de către statul român ajungând, astfel, la 103. Pregătirea evacuării a fost laborioasă inclusiv din punct de vedere birocratic.



    Titus Corlăţean: “Partea israeliană trebuie să aprobe fiecare nume şi prenume, fiecare om de pe listă. Şi au fost situaţii în care, din diverse raţiuni care ţin de competenţa şi verificările autorităţilor israeliene, n-am primit aprobări în primă instanţă – vorbim de familii mixte – şi este foarte dificil să evacuezi soţia şi copiii şi soţul, indiferent de cetăţenia lui, să rămână în teren. Avem şi acum astfel de situaţii în care trebuie să lucrăm pentru a obţine toate aprobările respective. Nu exclud deloc o nouă operaţiune.”



    Implicarea României în regiune nu e doar logistică, pecuniară sau umanitară, ci şi politică şi diplomatică. Bucureştiul a pledat permanent pentru identificarea unei soluţii paşnice a conflictului din Orient. În plin Război Rece, România a fost singura ţară din spatele Cortinei de Fier care, la sfârşitul anilor 60, n-a intrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul, deşi întreţinea raporturi cordiale şi cu fostul lider palestinian, Yasser Arafat.



    Ulterior, toţi cei trei preşedinţi români post-comunişti au vizitat atât Israelul, cât şi teritoriile palestiniene şi au pledat pentru soluţia a două state, evreu şi arab, care să coexiste paşnic şi să-şi respecte reciproc securitatea.

  • Peste 80 de persoane repatriate din Fâșia Gaza

    Peste 80 de persoane repatriate din Fâșia Gaza

    Un grup format din 84 de cetăţeni români şi membrii lor de familie a fost repatriat, la cerere din Fâșia Gaza, luni, 14 iulie. Acțiunea a fost realizată de celula de criză înființată de Ministerul Afacerilor Externe, condusă de ministrul Titus Corlățean.



    Românii au fost aduși în țară cu două aeronave de transport, de tip C 130 Hercules şi C 27 J Spartan, din dotarea Forţelor Aeriene Române, care au executat zboruri pe traseul Bucureşti Otopeni — Aeroportul Internaţional “Queen Alia” din Amman, Iordania şi retur.



    Autorităţile române au adresat mulţumiri autorităţilor israeliene, palestiniene şi iordaniene, precum şi Oficiului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare de la Ierusalim pentru sprijinul acordat pe durata operaţiunilor de repatriere.



    Misiunile diplomatice ale României din zonă au acordat sprijin şi asistenţă consulară românilor și membrilor familiilor acestora care au solicitat repatrierea. De asemenea, Centrala MAE a trimis echipe consulare dotate cu mijloace mobile de acordare a asistenţei consulare.



    Tot luni, MAE a anunțat că linia telefonică gratuită creată joi, 10 iulie 2014, în sprijinul familiilor din România ale cetățenilor români aflaţi în Fâșia Gaza a fost închisă. Eventualele solicitări de asistenţă consulară referitoare la situaţia din Fâşia Gaza pot fi adresate Direcţiei Relaţii Consulare, la numărul de telefon: 021 319 6870.

  • Șapte cetățeni români au fost repatriați din Siria

    Ministerul Afacerilor Externe informează că un grup alcătuit din 7 cetăţeni români, a fost repatriat, la cerere, în data de 4 iulie 2014, din Siria prin Liban.


    Atât Ambasada României din Liban cât şi Ambasada României din Siria au oferit cetăţenilor români sprijin şi asistenţă consulară şi au întreprins demersurile necesare pe lângă autorităţile libaneze pentru desfăşurarea în bune condiţii a formalităţilor tehnice.



    De la începutul conflictelor din Siria, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, peste 500 cetăţeni români.


    Ministerul Afacerilor Externe reiterează apelul către toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul Siriei de a părăsi în regim de urgenţă acest stat. O linie telefonică a fost pusă la dispoziţia cetăţenilor români afectaţi de actuala situaţie din Siria (tel: +40.21.319.21.37 — din cadrul Departamentului Consular).

  • Povestea repatrierii voluntare a migranţilor

    Povestea repatrierii voluntare a migranţilor

    Migraţia este un fenomen vechi, care are loc dinspre şi înspre toate direcţiile. Oameni, care îşi doresc de obicei mai mult, aleg să plece către o altă ţară, în care trebuie să se adapteze la situaţii la care adesea nici nu s-au gândit. Circumstanţele în care ajung îi pot face să regrete decizia luată iniţial şi să dorească repatrierea. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie îi sprijină pe migranţii care nu se pot adapta în ţara gazdă prin programul de repatriere voluntară asistată.



    Migranţii se pot repatria voluntar din România încă din 1993, dar abia în anul 2002 guvernul României a semnat un memorandum cu OIM pentru realizarea unui cadru optim de repatriere voluntară asistată şi reintegrare.



    Maria Voica, coordonator program OIM ne spune despre ce este vorba: “Programul de repatriere voluntară umanitar asistată şi reintegrare este un program care oferă şansa unui nou început, un program care oferă migranţilor cu şedere ilegală în România sau a căror şedere a devenit ilegală posibilitatea de a se întoarce acasă cu demnitate, în siguranţă şi cu un mic bagaj pentru a începe ceva acasă, ceva constructiv şi în folosul familiei, dar şi al comunităţii în care se întorc.”



    Migranţii pot fi sprijiniţi prin achizitionarea biletelor de transport, prin asistenţă pe toată durata transportului, îmbarcare şi sosirea în ţara de destinaţie, iar odată ajunşi acasă, reprezentanţii OIM din ţările de origine, îi întâmpină la aeroport, îi însoţesc până acasă, după care încep o muncă de consiliere pentru reintegrarea în ţara de origine. Consilierea pentru reintegrare este o etapă foarte importantă, pentru că asigură sustenabilitatea proiectului.



    Care este bilanţul proiectului după doi ani de funcţionare aflăm tot de la Maria Voica: “280 de persoane informate şi consiliate cu privire la repatrierea voluntară, ţinta fusese de 400, dar numărul de migranţi cu şedere ilegală sau a căror şedere a devenit ilegală a scăzut foarte mult, atingerea ţintei devenind practic imposibilă. 32 persoane înscrise la cursuri vocaţionale, cursuri cu tematică de educaţie antreprenorială, realizate de colegii de la Asociaţia Servicul Apel, partener oficial OIM în implementarea acestui proiect. 109 persoane repatriate voluntar, 20 persoane care au beneficiat de pachetele sociale, alimente şi îmbrăcăminte, şi 43 persoane beneficiare de sprijin şi asistenţă pentru reintegrare, dintre care 30 au accesat efectiv alocaţia pentru reintegrare şi au obţinut contravaloarea în bunuri şi servicii unei sume de 1200 dolari.”



    Suma de 1200 dolari pe care migrantul o poate primi constă în bunuri şi servicii după ce se întoarce acasă. Cu suma aceasta de bani poate fie să înceapă o afacere, fie o activitate care să genereze venit pe termen mediu sau lung, fie poate să se înscrie la cursuri vocaţionale, să se reorienteze profesional, pentru a începe o viaţă nouă acasă.



    Repatrieri voluntare au început slab din 2006, cu 20 persoane pe an, pentru a se ajunge la aproximativ 300 pe an., Inspectoratul pentru migrări consideră că opţiunea repatrierii voluntare a cetăţeanului străin aflat într-o situaţie ilegală îi oferă acestuia o mai mare protecţie. Mariana Dumitrache, ofiţer migrări: Pentru noi este mult mai bine să ştim că un cetăţean străin doreşte să plece repatriat voluntar, dar nu stă ascuns, nu stăm noi să-l căutăm, pentru că se poate întâmpla orice pe teritoriul României în momentul în care rămâi într-o situaţie ilegală. Eşti singur.”



    Adele a apelat la o agenţie din Manila care se ocupă de toate formalităţile atunci când un cetăţean doreşte să plece din ţară. A ales România şi a semnat un contract prin care se angaja ca baby-sitter: Am venit în România în octombrie anul trecut. Am venit pentru că sunt mamă singură şi trebuie să plătesc pentru educaţia fiicei mele. Doream să muncesc în ţările arabe, dar la agenţie m-au întrebat de ce nu vreau să lucrez în România, pentru că este în Europa şi am vrut să o văd, dacă tot e în Europa. Prima ţară din Europa, pentru că ăsta este visul meu.”



    Şi Ruby a venit în România din Filipine cu un contract de muncă ca baby-sitter. În timp ce pe piaţa muncii din România bonele filipineze beneficiază de reputaţia de a fi foarte harnice pentru că pe bani puţini se ocupă şi de copii, dar şi de treburile casei, firmele care le intermediază angajarea din ţara de origine le promit condiţii mult mai bune, bani mai mulţi şi muncă mai uşoară: Ruby, repatriată în Filipine: La început erau aşa calzi, dar peste puţin timp angajatoarea mea s-a schimbat: de aceea a trebuit să plec de la familia la care lucram, din cauza atitudinii lor, care mă chinuia. La început au spus că trebuie doar să am grijă de copil, dar când am ajuns acolo, aveam de făcut toate treburile din casă: gătit, curăţenie, spălatul rufelor, totul de una singură. Este ok să muncesc mult, dar dacă mă tratezi frumos, eu doar asta am cerut, dar nu le-a păsat. De asta am plecat”.



    În plus din suma promisă de 400 euro pe lună, o singură lună Adele şi Ruby au primit 200, în rest doar 100, aşa că au ales să plece de la familiile angajatoare, au rămas fără contracte de muncă şi au devenit migrante ilegale.



    Ambele au intrat în programul de repatriere voluntară asistată, iar astăzi se află în Filipine, unde Adele a ales să-şi cumpere o motocicletă cu banii oferiţi de OIM în ajutor, pentru a face transporturi de marfă pentru şcoala din localitate, astfel putând asigura cheltuielile zilnice ale fiicei sale.



  • Zi de doliu în România

    Zi de doliu în România

    In România, pe 26 iunie este marcată Ziua drapelului naţional. Anul acesta, însă, momentelor festive le-au luat locul tristeţea unui întreg popor şi durerea imensă a 47 de familii, care îşi plâng morţii sau care aşteaptă în faţa spitalelor veşti despre cei dragi. Guvernul de la Bucureşti a decretat zi de doliu naţional în memoria victimelor cumplitului accident de duminică, din Muntenegru, când un autocar plin cu turişti a plonjat într-o prăpastie.



    Intr-un extraordinar gest de solidaritate — unul dintr-o serie — muntenegrenii au decis să ia, şi ei, o decizie similară, în semn de respect faţă de cei care nu mai sunt. Românii nu vor uita, însă, nici cozile din faţa spitalelor, când locuitori din Muntenegru s-au oferit, spontan, să doneze sânge pentru cei aflaţi pe paturile de suferinţă. Nu-i vor uita nici pe cei care — salvatori şi oameni obişnuiţi — au înfruntat pericolul şi au coborât în prăpastie, pentru a le da o primă mână de ajutor răniţilor.



    Despre solidaritate a vorbit pentru postul nostru de radio şi Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prezent la operaţiuni încă de la început:



    “Din momentul în care s-a dat dispoziţia din partea premierului pentru trimiterea unei echipe de evaluare în care au fost cei de la Ministerul de Externe, am fost şi eu. Acolo colaborarea cu medicii — şi nu numai cu medicii, ci cu toate autorităţile din Muntenegru — a fost exemplară, a fost foarte bine, deci un sprijin total din secunda în care am ajuns acolo. Ministrul sănătăţii, zilnic, a fost cu noi în aceste 2-3 zile, adică luni, de când am sosit, ne-a primit, a fost cu noi în spital, a vizitat pacienţii cu noi în spital ca să luăm deciziile care vor fi următorii paşi. Ministrul de externe Titus Corlăţean a fost primit şi de preşedinte, şi de primul ministru din Muntenegru, aşa că pot spune că a fost o reacţie la cel mai înalt nivel pozitivă şi de sprijin.”



    Marţi, până târziu în noapte, răniţii, iniţial internaţi în capitala muntenegreană Podgoriţa, au fost aduşi cu avioane militare româneşti pentru îngrijiri medicale în spitale bucureştene. Un alt avion a repatriat trupurile neînsufleţite. Operaţiunea medicală întreprinsă este fără precedent, dată fiind complexitatea cazului şi numărul mare al celor care au murit sau care au suferit răni. A fost cea mai amplă desfăşurată vreodată în România cu sprijinul armatei. In total, trei aeronave şi aproape 40 de medici şi asistente medicale au fost mobilizaţi pentru cea mai mare operaţiune de repatriere a celor 47 de victime ale accidentului de autocar de duminică seara.



    Pentru familiile lor, ceea ce s-a întâmplat în Muntenegru va rămane o neagră amintire: a celei mai mari tragedii în care au fost implicaţi, vreodată, turişti români.



    Pentru cele doua ţări, e dovada că două naţiuni aflate la aproape 1.000 de kilometri distanţă împărtăşesc valori comune — solidaritate şi respect pentru viaţă.