Radio România Internațional

Tag: RePatriot

  • Jurnal românesc – 09.03.2018

    Jurnal românesc – 09.03.2018

    Pe 8 martie a
    avut loc inaugurarea Consulatului onorific din Split, în prezența ministrului
    român de externe, Teodor Meleșcanu, a reprezentanților ministerului afacerilor
    externe și europene al Republicii Croația, a autorităților centrale croate, a
    celor din Județul Split – Dalmația, a reprezentanților mediului de afaceri,
    precum și a membrilor comunității românești din regiune. Noul consul onorific
    al României la Split, este un cunoscut om de afaceri croat. În alocuțiunea
    susținută cu această ocazie, Teodor Meleșcanu s-a referit la legătura foarte bună care există între cele două state, reprezentate de
    comunitatea croată din România și comunitățile
    română și românofone     din Croația    . Totodată,el a menționat numărul în creștere al
    turiștilor români care vizitează Croația, orașul Split și împrejurimile sale
    fiind o destinație preferată în rândul acestora. Potrivit autorităților de la
    București, deschiderea consulatului onorific va oferi noi oportunități
    pentru intensificarea și diversificarea relațiilor bilaterale, una dintre
    principalele atribuții ale noului oficiu fiind acordarea de sprijin comunității
    române de pe plan local și cetățenilor care vizitează Croația.Comunitatea românească din Croația este formată, în mare majoritate,
    din cetățeni români care s-au stabilit aici după anul 1990.




    Bibliotecarul roman Avram
    Iancu, din Petroşani, a luat startul în Ultramaratonul Arctic 6633 de la Polul Nord, una dintre cele mai grele competiţii
    din lume, acesta îndreptându-se spre primul punct de control situat în
    apropierea Cercului Polar de Nord, potrivit informaţiilor de pe pagina sa de
    socializare. Alături de Iancu se află trei români: Tiberiu Uşeriu, câştigătorul
    ultimelor două ediţii ale ultramaratonului, Polgar Levente, din Aiud, singurul
    sportiv cu dizabilităţi acceptat în concurs, şi Florentina Iofcea, o româncă
    stabilită în Canada. Cei 617 kilometri ai ultramaratonului încep la Eagle
    Plains (Canada) şi trebuie străbătuţi de sportivi în cel mult opt zile, la
    temperaturi care pot scădea până la minus 50 de grade Celsius. Îniante de
    cursă, Avram Iancu a explicat că una dintre porţiunile dificile de pe acest
    traseu este cea cuprinsă între punctele de control 5 şi 6, pe o distanţă de 121
    de kilometri, unde toţi concurenţii vor fi nevoiţi să doarmă afară, sub cerul
    liber. Bibliotecarul Avram Iancu este cunoscut pentru performanţele prin care a
    traversat înot Canalul Mânecii, în august 2016, şi apoi întreg cursul Dunării
    unde a înotat 2.860 de kilometri, în vara anului trecut.






    Pe 10 martie, la Madrid, este organizată
    conferința RePatriot, cu sprijinul
    Radio Românul din Spania ( AC Hotel Alcala de Henares, Calle Octavio Paz, 25).
    RePatriot este o platformă de
    inspirație și informație care își propune să faciliteze accesul românilor din
    străinătate la oportunitățile din țară. Obiectivul principal al conferinţei îl
    reprezintă informarea românilor din Diaspora asupra importanței dezvoltării
    competențelor antreprenoriale și atragerea lor din străinătate înapoi acasă,
    fizic sau mental, prin prezentarea oportunităților de afaceri pe care le au în
    România. Conferința din
    capitala Spaniei va reuni ca speakeri antreprenori din România și Diaspora, care
    vor prezenta studii de caz și povești de succes. Totodată, cei prezenți pot
    afla cum se pot valorifica oportunitățile de afaceri și care sunt aptitudinile
    necesare pentru a conduce un business. Vor fi prezentate modele care pot fi
    urmate și care sunt pașii necesari în dezvoltarea unei afaceri.

  • Jurnal românesc – 19.01.2018

    Jurnal românesc – 19.01.2018

    Ministerul Educației Naționale organizează, în perioada 18-24 ianuarie 2018, o consultare, prin intermediul unui chestionar online, privind structura anului școlar 2018-2019. Consultarea se adresează exclusiv elevilor, părinților și cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chestionarul conține 5 întrebări care vizează colectarea unor puncte de vedere referitoare la durata minimă a anului școlar, data de începere a acestuia, durata vacanțelor de iarnă și de primăvară, respectiv necesitatea vacanței intersemestriale. Nu se solicită date cu caracter personal, iar răspunsurile sunt confidenţiale şi vor fi utilizate doar în scopul consultării. Chestionarul poate fi consultat pe www.edu.ro.



    Miercuri, 24 ianuarie 2018, va avea loc la Colegiul Național “Unirea” din Focșani conferința specială RePatriot, dedicată Zilei Unirii, denumită “Vrancea Inima României — Unirea românilor în jurul principiilor și inițiativei antreprenoriale”. Participanții vor avea ocazia să cunoască mai multe despre domeniul antreprenorial și cum se pot dezvolta personal interacționând cu membri ai echipei RePatriot. Anul acesta, în cadrul evenimentului se organizează și un Concurs de eseuri și prezentări pentru elevii și studenții români de pretutindeni — “Unirea de care avem nevoie acum“. Cei care vor trimite lucrările până pe 22 ianuarie, la office@repatriot.ro, vor primi cărți de antreprenoriat și dezvoltare personală, cursuri online de management. “Îmi doresc ca românii de pretutindeni să fie uniți pentru principii importante, iar tinerii pot avea o contribuție determinantă, pot aduce entuziasmul, cinstea și încrederea de care avem nevoie.(…) RePatriot s-a angajat de acum 3 ani într-o acțiune concretă de unire a Diasporei cu Țara, de stimulare a întoarcerii prin antreprenoriat”, a declarat Marius Bostan, inițiator al proiectului.



    Pe 26 ianuarie, ambasadorii RePatriot promovează România la Nisa și Anvers. La Nisa va avea loc conferința “Cafeneaua Antreprenorilor”, la Centrul de Afaceri Aeroport Nice Cote d’Azur, terminal 1. Evenimentul are ca scop inspirarea antreprenorilor francezi și români de a investi și susține creșterea economică a României. Echipa RePatriot consideră că românii din Diaspora cu activități în mediul de business reprezintă un catalizator pentru atragerea de investiții românești și străine noi, iar evenimentele organizate în străinătate sunt un canal eficient de comunicare în care pot fi prezentate oportunitățile de investiții din România. Cei trei piloni ai economiei din Nisa, turismul, tehnologia și construcțiile, reprezintă domenii cheie în care antreprenorii francezi și români pot identifica, de asemenea, oportunități pe piața românească, iar proiectul conectează investitorii din Diaspora cu opțiunile de afaceri din ţară.



    Pe 28 ianuarie, la Anvers, va avea loc conferința — Oportunitate de finanțare pentru afacerea ta Acasă!. Fondatorii Repatriot vor discuta cu românii din Belgia despre mediul de afaceri din țară. Sunt așteptați la conferință toți care vor să înceapă o afacere în România și doresc să afle cum pot beneficia de programul Diaspora Start-up și de alte oportunități existente.

  • Diaspora: Projekte für die Gründung von Start-up-Unternehmen durch Heimkehrer

    Diaspora: Projekte für die Gründung von Start-up-Unternehmen durch Heimkehrer

    Der Hauptgrund, warum die Rumänen auswandern, ist ein besser bezahlter Arbeitsplatz. Ausgehend von dem Gedanken, dass viele der ausgereisten Rumänen in die Heimat zurückkehren würden, wurden hierzulande mehrere Projekte ins Leben gerufen, die diesen entgegenkommen sollen. Die Heimkehrer sollen unterstützt werden, ein Geschäft zu gründen und zu entwickeln. Dafür gibt es auch europäische Fördermittel. Es gibt ein Opportunitätsfenster in dieser Richtung für die kommenden Jahre. Es gibt die Möglichkeit der Entwicklung von lukrativen Geschäften in Rumänien, wenn sie mit ihren Fachkompetenzen, mit ihren Ressourcen zurückkehren und ernst arbeiten wollen. Ich denke, sie können einen sehr gro‎ßen Beitrag für Rumänien leisten“, erklärte im Oktober letzen Jahres Marius Bostan, Sozialunternehmer, aber auch Experte in Lokalentwicklungsprojekten, Gesellschaftsfinanzierung und Management, ehemaliger Minister für Informationsgesellschaft in der politisch unbahänigen Regierung, die letzes Jahr von Dacian Cioloş geführt wurde.



    Ein erster Schritt zur Förderung der Rückkehr so vieler Rumänen wie möglich in die Heimat wurde damals gemacht. Rapatriot“, ein Projekt von Romanian Business Leaders, hat zum ersten Mal in Bukarest einen Geschäftsgipfel — Gemeinsam für Rumänien“ — organisiert. Es war ein Elitereignis der rumänischen Geschäftswelt, das dafür gedacht war, um den Wiederanschluss der Rumänen in der Diaspora zu fördern, besonders um im Heimatland zu investieren. Der Ausdruck der Unterstützung Bukarests war die Beratung hinsichtlich des schnellen Zugangs zu den Opportunitäten im Land. Das Fazit des Treffens — die Rumänen aus der Diaspora würden in den Bereichen IT, Landwirtschaft und Tourismus investieren. Laut der Mehrheit der Teilnehmer bietet Rumänien attraktive Opportunitäten für Geschäftsleute. Sie möchten diese ausnutzen, doch es gibt weiterhin Hindernisse auf dem Weg zu einem gesunden Geschäftsumfeld, wie exzessive Bürokratie, die Art und Weise der Umsetzung von Steuerleitlinien, mangelnde Vorhersehbarkeit der Gesetzgebung.



    Ein weiterer Schritt wurde durch die Lancierung des Projekts Diaspora Invest“ gemacht. Dieses wird von den Verbänden des Entwicklungszentrums SMART, dem Arbeitgeberverband der Jungen Unternehmer im Südostraum und der Liga der rumänischen Studenten im Ausland bis 2020 durchgeführt. Das Projekt fördert den Unternehmergeist der Rumänen, die auswandern mussten, um zu arbeiten. Diese werden gefördert, um in einer der 7 benachteiligten Regionen Rumäniens ein eigenes Geschäft zu gründen. Durch dieses Projekt bietet die Europäische Union nichtrückzahlbare Finanzierungen von maximal 40.000 Euro für nichtlandwirtschaftliche Geschäfte in den Städten, die mindestens zwei Arbeitsplätze schaffen. Über die potentiellen Nutznie‎ßer spricht Radu Oprea, Vorsitzender des Arbeitgeberverbandes der Jungen Unternehmer im Südostraum:



    Sie müssen einen Wohnsitz in Rumänien haben und au‎ßerdem nachweisen, dass sie in den letzten 12 Monaten im Ausland gelebt haben. Wir möchten Bewerber aus vielen Ländern haben, denn wir sind daran interessiert, dass sie neue Erfahrungen einbringen. Auch wenn jemand z.B. in den Vereinigten Staaten lebt und dort sehr vieles gelernt hat, möchten wir ihn wieder zurück ins Land bringen, um hier ein Geschäft zu eröffnen, das aus seiner dortigen Erfahrung inspiriert ist. Natürlich versuchen wir auch Rumänen aus der Europäischen Union anzuwerben, aber auch aus der Republik Moldau und warum nicht aus Asien.“




    Au‎ßer der Umsetzung der besten Geschäftsideen in Rumänien, die aus anderen, entwickelten Ländern inspiriert sind, bleibt das Projekt seinem Ziel treu, die Rumänen in ihre Heimat anzulocken. Iulian Cazacu, Vorsitzender des Entwicklungszentrums SMART:



    Eine Statistik, über die wir verfügen, verweist darauf, dass rund 3,2 Millionen Rumänen ausgewandert sind. Natürlich ist diese Welle nach dem EU-Beitritt Rumäniens 2007 rasch gewachsen. Infolge der Studien ergibt sich, dass 20% von ihnen ein Geschäft in Rumänien eröffnen oder hier ein Haus bauen oder ein Grundstück erwerben würden. Die Mehrheit ist in Länder wie Spanien, Deutschland, Gro‎ßbritannien ausgewandert, aber wir zielen auf die Rumänen aus aller Welt ab. In diesem Sinne werden wir eine Ereignisreihe in zehn europäischen Städten, aber auch in drei amerikanischen Städten veranstalten. Dabei werden wir diese Opportunität fördern.“




    Durch das Programm Diaspora-Start-up“, das vom Ministerium für die Auslandsrumänen gefördert wird, werden die Rumänen aus der Diaspora Unterstützung erhalten, um in Rumänien Freiberufler oder Unternehmer zu werden, um innovative Mikro- oder Kleinunternehmen zu Gründen. Das Ziel ist, die Beschäftigung durch die Unterstützung der nichtlandwirtschaftlichen Unternehmen in den Städten zu fördern. Im Sommer hat die Bukarester Ressortanstalt 32 Projekte in Wert von 76 Millionen Euro durch Diaspora-Start-up genehmigt.

  • Proiecte pentru diaspora

    Proiecte pentru diaspora

    Odată cu aderarea
    României la Uniunea Europeană în 2007, numărul românilor care au emigrat a
    crescut de la an la an, Italia şi Spania, alături de Marea Britanie, fiind
    principalele ţări alese ca destinaţie. Motivele plecării ţin, în principal, de
    nevoia unui loc de muncă mai bine plătit. Pornind de la ideea că foarte mulţi
    dintre aceştia s-ar întoarce acasă, în ţară au fost gândite mai multe proiecte
    menite să vină în sprijinul celor care vor să revină în România şi să dezvolte
    aici o afacere, pentru acestea existând sprijin financiar european. Există o
    fereastră de oportunităţi în această direcţie în următorii ani, există
    posibilitatea dezvoltării unor afaceri profitabile şi în România, dacă ei vin
    cu cunoştinţele lor, cu resursele pe care le au şi dorinţa de muncă serioasă,
    credem că pot aduce un aport foarte important României    , declara, în octombrie,
    anul trecut, Marius Bostan, antreprenor social, dar și
    expert specializat în proiecte de dezvoltare locală, finanţare şi managementul
    companiilor, ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea
    Informațională în guvernul de tehnocraţi condus de Dacian Cioloș.

    Un prim pas pentru
    stimularea revenirii în ţară a cât mai multor români a fost făcut chiar atunci,
    când Repatriot, un proiect al Romanian Business Leaders, a organizat pentru
    prima dată la Bucureşti Business Summit – Împreună pentru România. Evenimentul, unul al
    elitei mediului de afaceri românesc, a fost gândit pentru încurajarea
    reconectării românilor din diaspora cu România, în special prin realizarea de
    investiții în ţară, susţinerea din partea Bucureştiului manifestându-se prin informații și
    consiliere pentru acces rapid la oportunitățile din ţară. Concluzia
    întâlnirii – românii din diaspora ar investi în IT, agricultură și turism.
    Potrivit majorităţii participanţilor, România oferă oportunități atractive pe
    care oamenii de afaceri își doresc să le fructifice, însă există încă obstacole
    care stau în calea unui mediu de afaceri sănătos, precum birocrația excesivă,
    modalitatea de realizare și implementare a politicilor fiscale și lipsa
    predictibilității legislative.

    Recent, un alt pas a fost făcut, prin lansarea proiectului
    Diaspora Invest, care va fi derulat până în septembrie 2020 de asociațiile Centrul de Dezvoltare SMART, Patronatul Tinerilor
    Întreprinzători din Regiunea Sud-Est și Liga Studenților Români din Străinătate.
    Proiectul încurajează spiritul antreprenorial al românilor nevoiţi să
    plece la muncă în străinătate, stimulându-i pe aceştia să înceapă propria afacere
    într-una dintre cele 7 regiuni mai puțin dezvoltate ale României. Prin acest
    proiect, Uniunea Europeană oferă finanţări nerambursabile de maximum
    40.000 de euro pentru afaceri non-agricole în mediul urban prin care să se înfiinţeze
    minimum două locuri de muncă. Despre potenţialii beneficiari, Radu Oprea,
    preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est: Trebuie să aibă un domiciliu în
    România şi de asemenea să dovedească faptul că în ultimele 12 luni au trăit în
    diaspora. Dorim să avem aplicanţi din cât mai multe ţări, pentru că ne
    interesează să vină cu lucruri foarte noi. Deci chiar cineva care stă în
    Statele Unite, de exemplu, care a învăţat foarte multe lucruri de acolo, ne
    dorim să-l aducem aici în ţară şi să deschidă o afacere inspirată de experienţa
    de acolo. Din Uniunea Europeană, desigur că încercăm să recrutăm şi de acolo,
    dar şi din Republica Moldova de exemplu şi, de ce nu?, din ţări mai
    îndepărtate, din Asia.

    În afară de punerea
    în practică în România a celor mai bune idei de afaceri inspirate de sisteme
    economice din alte ţări dezvoltate, proiectul rămâne consecvent obiectivului
    său de atragere înapoi în ţară a românilor care lucrează sau trăiesc în
    străinătate. Iulian Cazacu, preşedintele Asociaţiei Centrul de Dezvoltare Smart:
    O statistică pe care o avem ne arată că undeva pe la 3,2 milioane de români au
    emigrat. Sigur, e un val care a crescut începând din 2007, de la aderarea
    României la UE. În urma studiilor, reiese faptul că la 20 la sută dintre ei,
    apare dorinţa de a-şi deschide o afacere în România sau să-şi cumpere un teren,
    să-şi construiască o proprietate. Sigur că majoritatea au plecat în ţări cum ar
    fi Spania, Germania, UK, noi îi ţintim practic pe românii din toată lumea. În
    acest sens, vom avea o serie de evenimente în Europa, în zece oraşe din Europa,
    şi în Statele Unite, în trei oraşe, evenimente prin care vom promova această oportunitate
    pentru ei.

    Prin
    Diaspora Start-up, susţinut de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, românii
    din diaspora pot obţine sprijin în România pentru activităţi independente,
    antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi
    și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, obiectivul specific fiind
    acela al creșterii ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil
    non-agricol din zona urbană. În vară, autoritatea de resort de la Bucureşti a
    aprobat 32 de proiecte în valoare de 76 de milioane de euro, prin Diaspora
    Start-up.

  • Jurnal românesc – 21.11.2017

    Jurnal românesc – 21.11.2017

    Academicianul Eugen Simion a atras atenţia,
    luni, asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate şi
    a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de ţară, în special pentru satul
    românesc. El a participat la dezbaterea Satul
    românesc – 100 de ani de evoluţie rurală, desfăşurat în Aula Academiei
    Române. Potrivit acestuia, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, nu a existat
    un proiect pentru toată România, dar mai ales pentru satul românesc. Eu nu cred
    că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile, a spus
    Simion, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în
    românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român.




    România şi Portugalia vor încuraja cooperarea în domeniul pregătirii
    profesionale în turism, prin schimbul de formatori şi cursanţi, în cadrul
    programelor de pregătire şi internship din hotelurile şi şcolile de turism din
    cele două ţări, pe segmentele de management hotelier, turism şi ospitalitate.
    Potrivit unui comunicat al Ministerului Turismului, remis, marţi, ministrul de
    resort, Mircea Titus Dobre, şi secretarul de stat din Ministerul portughez al
    Economiei, Ana Mendes Godinho, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind
    cooperarea în domeniu. Partea portugheză va oferi consultanţă de specialitate
    părţii române, pentru operaţionalizarea primului centru de formare profesională
    în turism. Programul delegaţiei oficiale române a inclus o vizită la Şcoala
    Naţională de Turism din Lisabona.




    În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918,
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat, recent, iniţierea şi
    organizarea Campaniei Naţionale Centenar prin înfrăţiri, o campanie de
    înfrăţire a judeţelor din România şi sectoarelor Municipiului Bucureşti cu
    unităţi administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunităţi
    de români. Obiectivul acestui proiect îl reprezintă derularea de proiecte şi
    activităţi centrate pe promovarea identităţii româneşti pe linie educaţională,
    culturală, sportivă, dar şi pe alte direcţii. Ca primă etapă, Campania propune, până la sfârşitul acestui an,
    încheierea unor acorduri de cooperare a autorităţilor administraţiei publice
    locale din Republica Moldova cu zece judeţe din România, câte unul din fiecare
    regiune de dezvoltare. MRP îşi propune, astfel, susţinerea dezvoltării de
    reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
    asigurând o cooperare între unităţi administrativ-teritoriale din România şi
    din diaspora.




    RePatriot, proiect
    de repatriere prin antreprenoriat, continuă seria de acţiuni dedicate românilor
    de peste hotare. Pe 1 decembrie echipa va organiza, la Alba Iulia, ultima
    conferinţă RePatriot din acest an, la care se vor reuni membrii Romanian
    Business Leaders, antreprenori şi demnitari locali, partenerii şi invitaţi care
    susţin acest proiect. Evenimentul este dedicat Unirii cu scopul de a întări
    puntea de legtură între românii de pretutindeni şi cei din ţară şi o pledoarie
    pentru revenirea acasă prin iniţiative antreprenoriale.Cele mai importante teme
    ale Conferinţei sunt actiunile RePatriot de până acum şi prezentarea
    iniţiativelor pentru 2018. Prin participarea la astfel de conferinţe, echipa
    RePatriot îşi propune să ofere consiliere şi inspiraţie tuturor românilor care
    vor să revină acasă prin investiţii şi antreprenoriat.




    Deputatul PMP, Constantin
    Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, a anunţat organizarea altor două ateliere legislative dedicate
    problemelor diasporei, în decembrie 2017 la Madrid şi în ianuarie 2018 la Roma.
    Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre românii stabiliţi în Occident se
    află în Spania şi Italia. Atelierele sunt concepute ca un laborator de idei
    orientate spre societatea românească de peste hotare la care să contribuie
    direct şi reprezentanţi ai mediului asociativ. În premieră pentru viaţa
    politică românească, deputatul Constantin Codreanu a organizat pentru prima
    oară un astfel de atelier la Chişinău.

  • Jurnal românesc – 02.11.2017

    Jurnal românesc – 02.11.2017

    Românii de peste hotare care doresc să îşi deschidă o afacere acasă pot
    să se înscrie în programul Diaspora
    StartUp, în cadrul căruia trei proiecte, selectate câştigătoare, pot
    beneficia de o finanţare nerambursabilă de până la 40.000 de euro, a informat
    Fundaţia CAESAR, într-un comunicat de presă. Programul se adresează cetăţenilor
    români cu vârsta minimă de 18 ani, care au locuit peste hotare în ultimele 12
    luni şi doresc să-şi deschidă o afacere în ţară. Candidaţii trebuie să facă
    dovada experienţei sau studiilor în străinătate în domeniul în care
    intenţionează să-şi deschidă afacerea. Scopul proiectelor este încurajarea
    antreprenoriatului românesc prin susţinerea înfiinţării de companii cu profil
    non-agricol, în zona urbană, în toate regiunile de dezvoltare ale României, cu
    excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov. Durata de implementare a fiecărui proiect
    este de maximum 36 de luni. În perioada imediat următoare, Fundaţia va organiza
    campanii de informare şi promovare, în mediile online şi offline. Evenimente
    dedicate primei etape a proiectelor vor avea loc în centre de referinţă din
    diaspora precum Londra, Paris, Berlin, Bruxelles, însă înscrierile sunt
    deschise pentru orice cetăţean român din diaspora care îndeplineşte condiţiile
    de eligibilitate. Pagina de prezentare a proiectului poate fi accesată la
    adresa: www.fundatiacaesar.ro.


    Curtea Constituţională de la Chişinău a avizat pozitiv proiectul de lege
    pentru modificarea Constituţiei, în care se spune că în Republica Moldova se
    vorbeşte limba română. Proiectul urmează să fie trimis Parlamentului.
    Preşedintele fracţiunii parlamentare PLDM, Tudor Deliu, spune că prin decizia
    CC s-a restabilit un adevăr istoric. Deputatul şi-a exprimat speranţa că se vor
    găsi suficiente voturi în Parlament pentru modificarea Constituţiei, or, în caz
    contrar, acesta spune că deputaţii care spun că vorbesc limba română, dar nu
    vor semna proiectul, aşa cum este şi cazul preşedintelui Parlamentului, Andrian
    Candu, vor demonstra că una spun şi alta fac. Şi preşedintele Grupului
    Parlamentar Popular European, Valeriu Ghileţchi, a salutat decizia CC,
    calificând-o drept calea spre modificarea Constituţiei. Până acum, însă,
    proiectul a fost semnat de doar 34 de deputaţi, iar pentru modificarea Constituţiei
    prin Parlament sunt necesare voturile a 2/3 din deputaţi, adică 67. La rândul
    său, preşedintele Igor Dodon i-a îndemnat pe cei care vor să modifice
    Constituţia prin înlocuirea sintagmei limba moldovenească cu limba română
    să organizeze un referendum în acest sens.



    Pe 8 noiembrie, la Bruxelles, asociaţia REPATRIOT
    invită toţi românii interesaţi să valorifice oportunităţile de afaceri de acasă
    şi să descopere dacă se pot întoarce ca antreprenori. Un număr tot mai mare de
    români, care trăiesc în străinătate, ar dori să se întoarcă acasă. Ei deţin
    resurse în bani, cunoştinţe, abilităţi, experienţă şi o mare capacitate de
    muncă. Până acum, banii trimişi de aceştia au adus o contribuţie importantă la
    creşterea economică a României. Românii au ales să plece într-o lume liberă, a
    competiţiei, a corupţiei foarte scăzute, a valorilor etice, emigrând în
    economii funcţionale. Acum, e timpul ca românii să revină acasă să valorifice
    oportunităţile de afaceri din România!, spune Marius Bostan, iniţiatorul
    proiectului RePatriot. Pentru participare, asociaţia recomandă completarea
    formularului de pe pagina de internet repatriot.ro/conferinta-bruxelles/, până
    pe 7 noiembrie

  • Initiatives pour les Roumains de l’étranger

    Initiatives pour les Roumains de l’étranger

    Les informations seront délivrées en 11 langues. Ce projet, financé par des fonds européens, a pour cobénéficiaires l’Ecole nationale d’études politiques et administratives de Roumanie, ainsi que des universités et institutions publiques de neuf Etats européens.

    Sonia Dragomir, coordinatrice de projet au sein de l’Ecole nationale d’études politiques et administratives, parle des problèmes auxquels sont confrontés les travailleurs détachés : « Ils ont trait, par exemple, à la modalité de paiement des salaires, aux conditions de travail précaires, au manque d’informations relatives à la santé et à la sécurité au travail. A cela s’ajoutent les barrières linguistiques. Ces personnes travaillent, en général, dans des pays dont ils ne connaissent pas la langue officielle. En plus, elles ont rarement la chance d’être aidées par un conseiller chargé de leur faciliter la communication avec l’employeur. Dans la plupart des cas, ce sont des ONG ou des unions syndicales qui leur viennent en aide.»

    Ces dix dernières années, près de 35% de la population active de Roumanie est partie travailler à l’étranger, a fait savoir le conseiller d’Etat Laszlo Borbely, coordinateur du Département pour le développement durable. Un des 17 objectifs principaux de la Stratégie nationale de développement durable vise justement à trouver des solutions pour stopper cette migration, a-t-il précisé.

    Comme cette stratégie nécessite d’être révisée, il faudrait créer des noyaux de développement durable au niveau des ministères, a encore affirmé Laszlo Borbely: « Tous les aspects relatifs à la vie d’une société sont illustrés par ces 17 objectifs. Même si cela peut sembler compliqué, ces 17 objectifs, ainsi que les 169 cibles et les 244 indicateurs de suivi des objectifs, tels que définis par l’ONU, peuvent aider à réaliser des choses très utiles pour les communautés petites ou grandes. »

    Selon l’étude la plus récente sur la diaspora, commandée par le projet de rapatriement RePatriot et réalisée par la compagnie Open-i Research, 57% des émigrants roumains souhaitent rentrer au pays. De même, 56% d’entre eux voudraient investir en Roumanie, mais le principal obstacle auquel ils se heurtent c’est la corruption. Enfin, 43% des Roumains de l’étranger estiment que les choses vont s’améliorer en Roumanie, contre 26% qui pensent le contraire.(Daniela Budu)

  • Iniţiative pentru românii din afara ţării

    Iniţiative pentru românii din afara ţării

    Românii care sunt detaşaţi la muncă în străinătate vor
    avea la dispoziţie, până la sfârşitul anului, o platformă online care va
    conţine informaţii despre drepturile pe care le au. Este vorba despre un
    proiect finanţat cu fonduri europene şi în care Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative este
    cobeneficiar, alături de alte universităţi şi instituţii publice din nouă state
    europene. Platforma va conţine materiale de informare în 11 limbi.

    Ofiţerul de
    proiect din cadrul SNSPA, Sonia Dragomir, vorbeşte despre problemele cu care se
    confruntă lucrătorii detaşaţi. Sonia Dragomir: Începând de la primirea
    salariului, sau, mai exact, forma în care le este dat salariul, la condiţiile
    de muncă precare, la faptul că nu li se face un instructaj în ceea ce priveşte
    sănătatea şi securitatea în muncă pentru posturile pe care le ocupă în
    străinătate. Apoi, sunt, de asemenea, şi barierele lingvistice. Ei, de regulă,
    lucrează în ţări a căror limbă nu o cunosc şi rareori se întâmplă să aibă la
    dispoziţie un consilier care să faciliteze comunicarea cu angajatorul. Dar, în
    cele mai multe cazuri, organizaţii non-guvernamentale sau uniuni sindicale
    ajung să le sară în ajutor.

    Aproximativ 35% din populaţia activă a
    României a plecat, în ultimii zece ani, să lucreze în străinătate, a informat
    consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru
    Dezvoltare Durabilă. Potrivit lui, găsirea unor soluţii de oprire a acestei
    migraţii este unul dintre cele 17 obiective principale ale Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, care are nevoie de
    o revizuire. În acest scop, ar trebui înfiinţate nuclee de dezvoltare durabilă
    la nivelul ministerelor, mai spune oficialul. Laszlo Borbely: Tot
    ceea ce există într-o societate sunt cuprinse în aceste 17 obiective. Sunt şi
    probleme sociale, sunt şi probleme economice, sunt de toate felurile. Chiar
    dacă pare complicat, cu cele 17 obiective şi 169 de ţinte, cu 244 de indicatori
    definiţi de ONU, se pot face lucruri foarte utile pentru comunităţi mai mici
    sau mai mari.


    Cel mai recent studiu despre diaspora românească,
    comandat de RePatriot şi realizat de Open-i Research, arată ca 57% dintre
    românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară. Totodată, 56% dintre românii
    emigraţi vor să investească în România, însă principala lor barieră este
    corupţia din ţară şi clasa politică.

    Pe de altă parte, 43% dintre românii din
    diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România,
    iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi – mai arată studiul.

  • Jurnal românesc – 11.10.2017

    Jurnal românesc – 11.10.2017

    Ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că va invita
    partenerii europeni ai Kievului să viziteze regiunea Transcarpatia, pentru a
    discuta cu cetăţenii din această zonă pe marginea problemei
    lingvistice, apărută în urma adoptării legii privind învăţământul din
    Ucraina. Amintim că România, alături de Polonia, Ungaria, Grecia şi Bulgaria
    şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu prevederile noii legi. La rândul său, Adunarea Parlamentară a
    Consiliului Europei va dezbate, joi, în regim de urgenţă, la solicitarea
    României, situaţia creată în Ucraina după adoptarea legii Educaţiei. Criticată
    de autorităţile române, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
    etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
    învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
    Şeful delegaţiei României la APCE, Titus Corlăţean, şi-a exprimat speranţa ca
    dezbaterile din plenul Adunării Parlamentare şi viitoarea rezoluţie care
    urmează să fie adoptată să transmită un mesaj foarte clar, acela că Ucraina
    trebuie să îşi respecte angajamentele internaţionale şi standardele europene în
    domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe care şi le-a însuşit la
    Consiliul Europei.


    Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul
    euroatlantic, George Ciamba, a avut miercuri, o întrevedere cu Mircea
    Divricean, consulul onorific al României în statul Utah. Ciamba a amintit
    stadiul excelent al relaţiei dintre România şi Statele Unite, cu accent pe
    contribuţia comunităţii româneşti în consolidarea Parteneriatului
    Strategic. El s-a referit la
    posibilităţile de aprofundare a cooperării între România şi statul Utah în
    domeniile economic, cultural şi
    al relaţiilor interumane, semnalând principalele repere de competitivitate ale
    ţării noastre. În cadrul întrevederii a fost formulată iniţiativa unei misiuni
    economice a statului Utah în România, precum şi aprofundarea dialogului la
    nivel politic.În prezent, în Statele Unite ale Americii funcţionează 18
    consulate onorifice ale României


    Deputatul PNL Dumitru Oprea i-a solicitat ministrului pentru românii de
    pretutindeni, Andreea Păstîrnac, să precizeze măsurile pe care Guvernul le are
    în vedere pentru revenirea românilor din Diaspora, în condiţiile în care recent
    adoptata Strategie naţională pentru românii de pretutindeni tratează cu
    superficialitate problematica repatrierii. Parlamentarul ieşean a cerut
    ministrului de resort să precizeze dacă Executivul României are în vedere introducerea
    în Strategie a mecanismelor necesare repatrierii şi integrării românilor din
    Diaspora. Oprea consideră că este important ca ministerul să demareze ample
    acţiuni de consultare a românilor de pretutindeni, astfel încât măsurile de
    sprijinire a repatrierii lor să producă efecte.


    Membrii echipei RePatriot, un proiect dedicat repatrierii românilor din
    Diaspora, cer Guvernului vot electronic pentru aceştia şi susţinerea
    repatrierii lor prin antreprenoriat, prin extinderea programului Diaspora Start
    Up. Echipa RePatriot a prezentat Guvernului rezultatele studiului privind
    românii din Diaspora şi a solicitat introducerea votului electronic, alături de
    programe şi politici publice care să stimuleze reîntoarcerea românilor în ţară
    prin antreprenoriat şi investiţii. RePatriot a solicitat şi extinderea
    programului Diaspora Start Up, o iniţiativă construită de Executiv în anul 2016
    care oferă viitorilor antreprenori aproximativ 76 de milioane de euro, şi a pus
    la dispoziţie Guvernului expertiza platformei RePatriot disponibilă în România
    şi în străinătate. RePatriot şi întreprinzătorii români din Diaspora şi-au
    anunţat disponibilitatea să se implice şi mai mult în iniţiativele private care
    pot atrage investiţii şi proiecte de antreprenoriat ale românilor de peste hotare.

  • Reprezentanții RePatriot, la Palatul Victoria

    Reprezentanții RePatriot, la Palatul Victoria

    Guvernul sprijină reîntoarcerea românilor din diaspora în ţară


    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții proiectului RePatriot, care are ca obiectiv întoarcerea românilor în țară, prin intermediul antreprenoriatului.



    În cadrul întâlnirii, reprezentanții Repatriot au cerut politici publice și un cadru legislativ favorabil pentru antreprenorii români din străinătate, arătând că, 57% dintre românii din diaspora doresc să se întoarcă în țară, conform unui studiu realizat în diaspora.



    Premierul Mihai Tudose a arătat că guvernul va sprijini eforturile făcute pentru atragerea românilor din diaspora în țară precizând că întoarcerea lor ar fi un real progres și că sprijinul guvernamental de care este nevoie pentru ca acest deziderat să devină realitate nu trebuie să depindă de apartenența politică.



    “Misiunea noastra este aceea de a ne asigura că, indiferent de culoarea politică a celor aflați la masa discuțiilor, lucrurile se întâmplă”, a spus prim-ministrul Mihai Tudose.


    Guvernul României își dorește să asigure toate condițiile pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora și integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, și este interesat să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale. În acest sens, s-a agreat menținerea dialogului dintre reprezentanții diasporei și Aparatul de lucru al prim-ministrului pe marginea inițiativelor aflate în lucru și a oricăror alte idei și proiecte sustenabile pentru crearea de punți de legătură între românii din diaspora și românii din țară.



    La nivel legislativ, în Parlament, există trei proiecte de lege care au scopul de a îmbunătăți condițiile pentru românii din diaspora: un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/ 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora și un alt proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate.



    La discuții au mai participat, din partea Guvernului României, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, și consilierii de stat Florin Vodiță, Felix Rache și Ramona Lohan.



    Din delegația reprezentanților proiectului RePatriot au făcut parte Felix Pătrășcanu, lider proiect RePatriot, Manging Partner Fan Courier; Alexandra Bădicioiu, project manager RePatriot; Simina Cristea Bossennec — Head of Financial Crime Compliance Operations la HSBC Private Bank Monaco; Cristian Anastasiu, Managing Director, Chapman Mergers&Acquisitions; Mircea Divricean, Consul Onorific al României în SUA, Utah și Președinte și Director Executiv Kostopulos Dream Foundation și Michael Divricean, Chief Operation Officer Kostopulos Dream Foundation, Președinte Asociația Românilor din Utah.


  • Jurnal românesc – 09.10.2017

    Jurnal românesc – 09.10.2017

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii proiectului
    RePatriot, care are ca obiectiv întoarcerea românilor în ţară, prin intermediul
    antreprenoriatului. Reprezentanţii Repatriot au cerut politici publice şi un
    cadru legislativ favorabil pentru antreprenorii români din străinătate, arătând
    că 57% dintre românii din afară doresc să se întoarcă în ţară, conform unui
    studiu realizat în diaspora. Tudose a spus că guvernul va sprijini eforturile
    făcute pentru atragerea românilor din diaspora, apreciind că întoarcerea lor ar
    fi un real progres. Guvernul României afirmă că îşi doreşte să asigure toate
    condiţiile pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din diaspora şi
    integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, şi este
    interesat să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale.


    Secretarul de Stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
    (MRP), Veaceslav Şaramet, a
    avut o întâlnire la Cernăuţi cu reprezentanţii comunităţii româneşti. O atenţie
    aparte a fost acordată promulgării de către Preşedintele Ucrainei a noii Legi a
    Educaţiei, despre care reprezentanţii comunităţii româneşti din regiunea
    Cernăuţi susţin că este o îngrădire fără precedent a dreptului etnicilor români
    de a studia în limba maternă. Veaceslav Şaramet a avut întâlniri şi cu
    oficialităţi din Cernăuţi, în cadrul cărora a subliniat faptul că statul român
    urmăreşte cu o deosebită atenţie şi îngrijorare evoluţiile din sfera
    învăţământului din Ucraina. El a amintit şi de iniţiativa ministrului pentru
    Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, de a fi adoptat un act normativ
    pentru acordarea unui pachet educaţional pentru elevii etnici români din
    Ucraina. La rândul său, primarul oraşului Cernăuţi, Oleksey Kaspruk, s-a arătat
    interesat de dezvoltarea unor parteneriate pentru proiecte concrete din
    domeniul educaţiei. Potrivit acestuia, o soluţie care se încearcă să fie
    aplicată este deschiderea unor centre educative, în care procesul de instruire
    să se desfăşoare de la vârsta de 2 ani până la clasele mari, fiind vorba de
    instituţii care să cuprindă atât grădinite, cât şi şcoli primare, gimnaziale şi
    liceale.


    Importanţa includerii României în Programul Visa Waiver a fost reiterată
    de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în cadrul discuţiilor avute
    sâmbătă, la Palatul Parlamentului, cu o delegaţie a Congresului SUA condusă de
    Michael Turner, co-preşedintele Grupului de Prietenie pentru România din
    Congresul SUA, şeful delegaţiei americane la Adunarea Parlamentară a NATO. Cei
    doi au constatat că există o cooperare bilaterală excelentă în domeniul
    politico-militar şi de securitate. Totodată, Dragnea a mai spus că se doreşte
    consolidarea şi extinderea cooperării şi
    în domeniul economic, zonă insuficient exploatată până în acest moment.



    Preşedinte organizaţiei PNL Catalonia, Valentin Cocoş,
    i-a transmis câteva întrebări liderului secesionist al Cataloniei, Carles
    Puigdemont, după ultimele evenimente din provincie şi ultimele declaraţii ale
    liderilor politici catalani. El i-a reamintit acestuia că în Catalonia sunt
    peste 140.000 de români, o comunitate integrată într-o majoritate covârşitoare.
    Aceşti români au făcut o integrare transparentă, nu ies în evidenţă în
    societate deoarece au devenit o parte a acesteia, respectă legea şi tradiţiile
    – mai precizează Valentin Cocoş. Totodată, el şi-a exprimat profunda
    îngrijorare şi dezacordul în ceea ce priveşte încălcarea legii şi a
    Constituţiei, în acelaşi mod în care a denunţat şi excesul de forţă folosit de organele
    de ordine.

  • Jurnal românesc – 05.10.2017

    Jurnal românesc – 05.10.2017

    Parlamentul European a votat, miercuri,
    în favoarea propunerii Consiliului UE de a acorda României şi Bulgariei accesul
    parţial la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) din spaţiul de liberă
    circulaţie europeană. Cele două state vor putea consulta şi verifica datele din
    sistemul Schengen, fără a avea dreptul să introducă informaţii noi, să le
    modifice sau să le şteargă pe cele existente. Bulgaria şi România trebuie
    să adere la Schengen cât mai curând posibil. Votul de azi privind accesul la
    Sistemul de Informaţii privind Vizele este un pas înainte în privinţa întăririi
    controlului frontierelor externe ale UE,     a declarat după vot preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani. Sistemul de Informaţii privind Vizele le
    permite statelor din zona Schengen să facă schimb de date, sprijinind punerea
    în aplicare a politicii comune privind vizele UE. Decizia politică finală
    privind posibilitatea ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului de
    liberă circulaţie şi privind oprirea controalelor sistematice la frontierele cu
    ţările vecine ale UE trebuie luată în unanimitate de către toţi membrii
    Consiliului European. Încă din iunie 2011, Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă potrivit căreia Bulgaria şi România sunt pregătite să se
    alăture zonei Schengen, iar Consiliul a concluzionat că aceste două ţări au
    îndeplinit toate condiţiile legislaţiei privind frontierele aeriene şi
    terestre, cooperarea poliţiei, protecţia datelor, sistemul de informaţii
    Schengen, frontierele maritime şi vizele.


    57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară,
    conform rezultatelor celui mai recent studiu despre diaspora românească,
    comandat de RePatriot şi realizat de Open-I Research. În funcţie de ţara de
    emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) şi Marea
    Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite (43%). Studiul a
    fost realizat în contextul Summit-ului de business Investim în România din
    Bucureşti şi Poiana Braşov, unde participă, zilele acestea, peste 250 de oameni de afaceri români din
    toată lumea. Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea
    oportunităţilor de investiţii oferite de România în acest moment, facilitarea
    dialogului dintre antreprenorii din ţară şi cei din Diaspora, lansarea de
    parteneriate strategice şi de noi afaceri. Astfel, 56% dintre românii emigraţi
    vor să investească în România, considerând că cele mai atractive domenii sunt
    turismul şi agricultura, însă principala lor barieră este corupţia din România
    şi clasa politică – mai arată studiul. Pe de altă parte, 43% dintre românii din
    diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România,
    iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi.


    Înregistrarea electronică în Programul Diversity Visa al
    Statelor Unite, cunoscut şi ca Loteria Vizelor, a inceput în această săptămână
    şi se va încheia pe 7 noiembrie. Cei interesaţi trebuie să acceseze pagina de
    internet a Departamentului de Stat www.dvlottery.state.gov
    în cursul perioadei de înregistrare. Acolo vor găsi formularul de participare
    (E-DV) şi informaţiile complete pentru a trimite cererea de înregistrare.
    Departamentul de Stat acceptă cereri de înregistrare numai pe pagina de
    internet. Este foarte important ca participanţii la program să îşi tipărească
    pagina de confirmare generată online şi să o păstreze până pe 30 septembrie
    2019. Dacă cererea a fost selecţionată, doar cu numărul unic de confirmare se
    poate verifica dacă o cerere de participare a fost selecţionată şi se pot
    obţine informaţii despre solicitarea de viză şi despre programarea la interviu.
    În total, 50.000 de participanţi vor fi selecţionaţi aleatoriu, iar începând cu
    1 mai 2018 participanţii vor putea folosi numerele unice de confirmare pentru a
    verifica online dacă au câştigat.

  • Jurnal românesc – 11.08.2017

    Jurnal românesc – 11.08.2017

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea
    Păstîrnac, a declarat joi, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului
    pe care îl coordonează se referă la păstrarea identităţii naţionale, iar în
    acest sens se are în vedere finanţarea de proiecte ce presupun extinderea,
    profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română. Potrivit
    oficialului, există numeroase publicaţii, ziare, televiziuni, posturi de radio
    şi publicaţii on-line în limba maternă ale românilor din afara graniţelor cărora
    ministerul le-a acordat în acest an o atenţie specială. Totodată, ministerul
    are un proiect de sprijinire a jurnaliştilor din Serbia unde există comunităţi
    importante de români. Ministrul a anunţat, de asemenea, că în semestrul doi al
    acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliştii din diaspora,
    la Bucureşti, dar şi în zone din România unde sunt studiouri teritoriale
    importante care realizează programe pentru comunităţile istorice, dar şi pentru
    noua diasporă. Andreea Păstîrnac a mai spus că interesul autorităţilor din
    România este crescut pentru siguranţa românilor plecaţi la muncă în afara
    graniţelor şi a adus în discuţie un proiect multidisciplinar, care se derulează
    în prezent, făcând referire la situaţia românilor din Sicilia. Declaraţiile au
    fost făcute în cadrul campaniei Informare acasă! Siguranţă în
    lume!, care are loc, în această perioadă, în Botoşani, Suceava, în Neamţ
    şi în alte regiuni ale ţării.


    Românii din diaspora sunt bineveniţi acasă şi există
    programe care să-i ajute să se reintegreze, afirmă reprezentanţii proiectului
    Repatriot, care îşi propune repatrierea prin antreprenoriat a
    românilor din afara ţării. Elementul esenţial pentru determinarea românilor din
    diaspora să se întoarcă acasă este să-i convingem că sunt bine veniţi, că este
    nevoie de ei şi că în România există acum oportunităţi de afaceri de care pot
    beneficia, consideră liderii programului Repatriot. Iniţiatorul
    proiectului, Marius Bostan, spune că din 2015, de când a fost lansat programul Repatriot,
    sute de români s-au întors în ţară beneficiind de sprijinul oferit prin
    platforma de consultanţă a proiectului. De la începutul anului, peste trei sute
    de români din diaspora au solicitat asistenţă în cadrul oferit de
    Repatriot. Marius Bostan consideră că la nivel local este nevoie de
    mai multe eforturi pentru a le prezenta românilor plecaţi în străinătate
    posibilităţile oferite de fiecare localitate în parte. Un element pozitiv este
    faptul că evenimentele derulate sub genericul Zilele diasporei,
    concept promovat de echipa Repatriot, sunt tot mai numeroase, anul
    acesta 22 de autorităţi locale organizând astfel de manifestări, de trei ori
    mai multe decât în 2016.


    La Suceava continuă Zilele
    Diasporei până pe 31 august. La Iaşi se vor sărbători Zilele Diasporei pe
    15 şi 16 august, la Botoşani pe 17 august, în Buzău pe 18 august. La Sibiu şi
    în Sinaia, Zilele Diasporei vor avea loc în septembrie. Zilele Diasporei au debutat pe 1 august în România şi cuprind o
    serie de programe, seminarii şi acţiuni diverse pentru românii din diaspora în
    peste 20 de oraşe şi comune din ţară. Scopul acestora este de a aduce românii
    din afara graniţelor mai aproape de comunităţile în care s-au născut, astfel ca
    prin experienţa acumulată peste hotare şi prin viziunea lor occidentală să
    aducă plus valoare comunităţii în care s-au născut.

  • Jurnal românesc – 07.08.2017

    Jurnal românesc – 07.08.2017

    Vizele pentru românii care vor să ajungă în Statele Unite vor fi ridicate în maximum doi ani, în acest sens existând un grup de lucru al MAE pentru punerea în aplicare a unei Declaraţii comune a SUA şi UE privind programul de implementare a ridicării acestora, susţine ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu. El a subliniat că vizita preşedintelui Klaus Iohannis în SUA din luna iunie a fost un moment foarte clar de punere a României pe harta politică americană. Pe de altă parte, Teodor Meleşcanu a amintit ca reprezentanţi a peste 120 de firme americane vor fi prezenţi în toamna acestui an la Bucureşti, unde vor intra în contact direct cu companiile româneşti.



    Ambasada României în Italia invită reprezentanţii mediului asociativ şi românii care activează în domeniul cultural, administrativ sau academic la al doilea Forum al asociaţiilor de români din zona de competenţă consulară a Ambasadei — regiunile Abruzzo, Campania, Lazio, Sardinia şi Umbria. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 12 august, la Accademia di Romania din capitala Italiei. Pornind de la succesul primului Forum organizat în luna mai — axat pe ideea creării unui cadru de lucru comun şi a desfăşurării unui schimb de experienţă şi idei între membrii comunităţii — acţiunea din 12 august va continua dialogul iniţiat în urmă cu trei luni, în acelaşi format interactiv în care protagoniştii sunt membrii mediului asociativ, misiunea diplomatică asigurând spaţiul de lucru şi medierea evenimentului.



    Deputatul PMP Constantin Codreanu, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, i-a adresat o scrisoare premierului Mihai Tudose, cerând adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea şi funcţionarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, aşa cum cere expres Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni nr. 299/2007. El a precizat că Muzeul trebuie să fie o instituţie permanentă de primă importanţă, pusă în serviciul societăţii, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menţinerea, cercetarea şi conservarea diverselor documente şi materiale muzeistice care să provină din zonele extrafrontaliere locuite de români. În cei 10 ani care s-au scurs de la intrarea în vigoare a legii, la Bucureşti s-au succedat 15 guverne, însă niciunul dintre ele nu a întreprins absolut nimic pentru executarea acestor prevederi imperative ale legii, spune deputatul român. În opinia sa, această situaţie afectează imaginea şi prestigiul României, subminându-i credibilitatea.



    Pe 15 august, în cadrul celei de-a doua ediţii a Sărbătorii Diasporei — Iaşul este acasă!“ va avea loc Conferinţa RePatriot, organizată de Fundaţia Romanian Business Leaders – inţiatoare a proiectului dedicat repatrierii prin antreprenoriat. Evenimentul – care va avea loc la Palatul Culturii cu sprijinul Primăriei – se adresează deopotrivă ieşenilor din Diaspora şi antreprenorilor, reprezentanţilor mediului universitar, ai administraţiei locale, consilierilor locali, parlamentarilor, societăţii civile şi asociaţiilor studenţeşti care doresc să se implice în proiectul atragerii ieşenilor din Diaspora către Iaşi, prin proiecte de interes pentru comunitate. Cu acest prilej, Primăria Municipiului Iaşi marchează şi crearea, prin noua organigramă, a Biroului Diaspora, în cadrul Direcţiei Relaţii Publice şi Transparentă Decizională. Biroul şi-a asumat rolul de a facilita dialogul ieşenilor din Diaspora cu autorităţile locale şi de a reclădi, împreună, încrederea că oraşul poate atinge standardul de viaţă şi poate oferi oportunităţile cu care ieşenii plecaţi departe s-au obişnuit.

  • Jurnal românesc – 09.06.2017

    Jurnal românesc – 09.06.2017

    În perioada 6 – 8 iunie, ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a efectuat o vizită la Bruxelles. Cu acest
    prilej, oficialul român a avut întrevederi cu reprezentaţii mediului asociativ
    din Belgia, precum Casa de Cultură Belgo-Română, EuropaNova Bruxelles,
    Comunitatea Românilor din Belgia, Centrul de Expertiză Europeană sau Societatea
    Globală a Tinerilor Profesionişti şi Studenţi Români. De asemenea, Andreea
    Păstîrnac s-a întâlnit cu exponenţi ai mediului de afaceri, membri ai mediului
    studenţesc şi ai clerului românesc din teritoriu, precum şi cu reprezentanţii
    mass-media de limba română. În acest context, MRP a lansat programul Limba
    română, educaţie şi comunicare şi în Belgia, după ce a fost lansat în Italia
    şi urmează în Spania. Astfel, au fost distribuite asociaţiilor româneşti
    manuale şi suporturi de curs în limba română pentru clasele primare, însoţite
    de CD-uri cu lecţii pentru predare interactivă. Totodată, ministrul a susţinut
    sesiuni de informare şi prezentare a obiectivelor şi prerogativelor
    ministerului, evidenţiind acţiunile dedicate promovării şi menţinerii limbii
    române, ca element identitar, în domeniul educaţiei, mass-media, precum şi în
    viaţa cotidiană. Discuţiile au vizat şi eforturile depuse de Guvernul de la
    Bucureşti prin programele dedicate reinserţiei românilor care decid să se
    întoarcă în ţară, precum proiectul platformă derulat de MRP – Bursa locurilor
    de muncă, sau proiectul Diaspora Start-up. Au fost prezentate liniile de finanţare,
    procesul şi documentaţia necesară în vederea accesării de fonduri
    nerambursabile prin MRP, precum şi noile schimbări legislative aduse de
    minister, dar şi prin Strategia naţională privind relaţia cu românii de
    pretutindeni 2017 – 2020 şi impactul acestora asupra relaţiei dintre
    instituţiile statului român şi comunităţile româneşti din afara graniţelor.


    Pe 24 iunie va avea loc, la Atena, Conferinţa RePatriot unde antreprenori
    români de succes din România şi Grecia vor discuta despre cum să valorifici
    oportunităţile de afaceri de acasă. În cadrul evenimentului se vor expune
    picturile inspirate din datinile şi obiceiurile româneşti ale lui Gabriel
    Grama, un pictor român foarte cunoscut în Grecia şi nu numai, şi fotografiile
    lui Radu Buraga, care sunt în legătură directă cu portul popular, ia
    românească. RePatriot este o platformă de inspiraţie şi informaţie care îşi
    propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile din
    ţară. Ea construieşte instrumente de sprijin, oferă consiliere, mentorat,
    educaţie de afaceri. Conferinţa va reuni ca speakeri antreprenori din România
    şi Grecia, care vor prezenta studii de caz şi poveşti de succes, precum şi
    modalităţi concrete de dezvoltare a unei afaceri în ţară. În perioada 19 – 21
    mai, Repatriot s-a întâlnit cu intreprinzătorii români din Norvegia, la Oslo şi
    Bergen.


    CFR Călători a lansat, vineri, programul estival Trenurile Soarelui, în
    cadrul căruia peste 40 de trenuri vor asigura legături din toată ţara către
    staţiunile de la Marea Neagră şi Delta Dunării, până pe 10 septembrie. Zilnic,
    din Bucureşti spre Constanţa vor pleca 20 de trenuri, 11 dintre ele având
    destinaţia Mangalia, cu opriri în toate staţiunile de pe litoral. Preţul unui
    bilet este între 30 şi 60 de lei, însă dacă sunt cumpărate din timp, se
    beneficiază de reduceri între 10 şi 25%. Trenurile care circulă cu viteză
    sporită fără opriri intermediare între Bucureşti – Constanţa şi retur, ajung la
    destinaţie în aproximativ două ore. Totodată, pentru a facilita accesul
    turiştilor în Delta Dunării, un tren direct InterRegio va circula suplimentar
    pe ruta Bucureşti – Tulcea şi retur.