Lipsa de transparenţă a finanţării mass-media, în special din
fondurile publice, precum şi dificultăţile pieţei submineaza fiabilitatea
informaţiilor şi încrederea în media – menţionează raportul despre România al
organizaţiei Reporteri fără Frontiere”. Autorii recunosc că peisajul mediatic
românesc este divers şi pluralist şi oferă teren fertil pentru investigaţii de
interes public puternice.
În indicele pe 2023 privind libertatea presei,
România se plasează pe poziţia 53 din 180, în creştere faţă de anul trecut,
când se afla pe locul 56. Părţi importante din populaţia României tind să
creadă informaţiile false furnizate adesea de propaganda rusă, ceea ce duce la
dezinteres şi neîncredere faţă de jurnalismul de calitate – se mai arată în
raport.
Statul
român rămâne codaş în Europa în ceea ce priveşte respectarea şi garantarea
libertăţii şi siguranţei presei, precum şi accesul neîngrădit la informaţii de
interes public – a declarat, luna trecută, şi preşedinta organizației
non-guvernamentale autohtone ActiveWatch, Liana Ganea. Declaraţia ei vine după
ce însăşi vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera
Jourova, afirmase că situaţia presei din România nu este foarte roz şi este
mult loc de îmbunătăţiri. Una dintre principalele probleme – spun cele două
doamne – rămâne faptul că marile partide politice finanţează netransparent
presa, fapt care conduce la suspiciuni rezonabile cum că agenda publică în
mass-media este distorsionată. În acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice
critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de discreditare,
iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o lungă istorie
de abateri de la etica profesională.
Mai mult, jurnaliştii rămân ţinte ale
ameninţărilor, inclusiv cu moartea. În 2022, instanţele au pronunţat două
condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni ce vizau
siguranţa jurnaliştilor. Una dintre aceste condamnări, care nu este definitivă,
a vizat punerea la cale a uciderii unui ziarist – a precizat Liana Ganea.
De altfel, remarcă şi corespondenta Radio România la Paris, potrivit raportului
întocmit de Reporteri fără Frontiere, condiţiile de exercitare a profesiei de
jurnalist sunt dificile în şapte din zece ţări ale lumii. Peste 50% din
populaţia mondială trăieşte în ţări unde situaţia este foarte defavorabilă şi
mai puţin de 1% se bucură de privilegiul unei reale libertăţi a presei. Anul
trecut, 55 de jurnalişti au fost ucişi în timpul sau din cauza exercitării
profesiei, iar alţi şapte de la începutul acestui an. În acest moment, peste
500 de jurnalişti sunt arestaţi sau sunt reţinuţi pentru delicte de presă.
Propaganda, politică, manipulările economice, conţinuturile false generate de
inteligenţa artificială generează dezinformare, care este prezentată în raport
drept ameninţarea majoră la adresa libertăţii presei în lume.