La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei şi deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au întreprins o vizită de lucru în Republica Macedonia de Nord pentru a se documenta asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână şi a aduce un omagiu personalităţilor aromâne şi meglenoromâne din această ţară, se arată într-un comunicat de presă al Senatului României.
Membrii delegaţiei au vizitat Ambasada României la Skopje, unde au purtat discuţii cu E.S. ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Macedonia de Nord, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaborator al misiunii, ministru plenipotenţiar.
Senatorul Claudiu Târziu, a subliniat că, la 31 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o strategie bine articulată pentru sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni.
‘Ca stat înrudit, România manifestă timiditate şi nu trece mai departe de declaraţii de bune intenţii. Interesul nostru de sprijinire a românilor din Macedonia de Nord şi Balcani nu-l poate servi nimeni în locul nostru. Este foarte important să manifestăm iniţiativă şi să fim activi, aşa cum am fost până în anul 1948, acţionând în beneficiul cultural-identitar al fraţilor aromâni şi meglenoromâni din Balcani. Considerăm că o bună conlucrare a Comisiei pentru românii de pretutindeni cu Executivul, în speţă cu Ministerul Afacerilor Externe al României, este esenţială pentru succesul demersului nostru. Principalele aspecte pe care le-am identificat şi pentru care vom încerca să găsim soluţiile adecvate sunt: extinderea învăţământului în dialectele aromân şi meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de Nord care studiază dialectul istoric aromân al limbii române comune; acordarea de burse universitare studenţilor aromâni şi meglenoromâni care doresc să studieze în Universităţile din România; acordarea cetăţeniei române în regim simplificat membrilor celor două minorităţi înrudite şi recuperarea proprietăţilor comunităţii şi bisericii aromâne confiscate abuziv de statul comunist iugoslav şi moştenite de guvernul Republicii Macedonia de Nord sau de către Biserica Ortodoxă Macedoneană, nerecunoscută canonic de ansamblul lumii ortodoxe’.
Senatorul Claudiu Târziu: ‘Între România şi R. Macedonia de Nord există un vast teren de cooperare în vederea recunoaşterii şi respectării de către aceasta a statutului firesc al României de stat înrudit al aromânilor şi meglenoromânilor. Prietenii noştri macedoneni înţeleg că aşa cum şi România, înainte de integrarea în Uniunea Europeană a trebuit să acorde drepturile fireşti minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv minorităţii macedo-slave, în aceeaşi măsură şi Macedonia de Nord trebuie să acorde aceleaşi drepturi românilor (aromâni şi meglenoromâni) de pe teritoriul său, înainte de integrarea în Uniune. Este chiar o condiţie sine qua non a integrării.’
Conform sursei citate, delegația a vizitat mai apoi orașul Bitola din sudul țării, important centru aromân, unde au avut întrevederi și discuții de lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României, și cu domnul Hristu Ciolacu, președinte al Comunei aromâne și epitrop al bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din localitate.
În cadrul discuțiilor, delegația parlamentară din România a fost informată despre demersurile făcute de către cei doi interlocutori către Ministerul Afacerilor Externe de la București, demersuri legate de proprietățile comunității românești din zonă, dar și despre discuțiile purtate de către domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României cu ministrul de externe al guvernului de la Skopie în încercarea de soluționare a acestor problemelor legate de aceleași proprietăți, încă neretrocedate.
Senatorul Claudiu Târziu şi deputatul Boris Volosatîi au vizitat în Bitola patru obiective istorice de importanţă deosebită pentru statul român şi minoritatea aromână înrudită: clădirea fostului Consulat al României care a funcţionat până în 1948, clădirea fostului liceu comercial românesc din Bitola, biserica aromână ‘Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’ şi cimitirul românesc, unde delegaţia a adus un pios omagiu importantelor personalităţi aromâne: profesorul Apostol Mărgărit, fost inspector al şcolilor româneşti din Balcani şi poetul Constantin Belimace, autorul imnului românilor sud-dunăreni ‘Dimândarea părintească’.
Aromânii și meglenoromânii sunt recunoscuți prin Constituția Macedoniei de Nord, sub denumirea slavă de vlahi, drept grup etnic cofondator al acestui stat. Numărul persoanelor de origine română din această țară nu este cunoscut cu exactitate, estimările variind între 10 mii și 150 de mii. Dialectul istoric aromân este studiat ca materie facultativă în unele școli publice, existând unele emisiuni de radio și televiziune în dialect la posturile naționale.
Vizita parlamentarilor români continuă în zilele următoare în Albania, țară în care comunitatea istorică aromână deține o pondere importantă.
