Tag: Reșița

  • Semenic

    Semenic

    Staţiunea Semenic este destinaţia pe care vi-o propunem astăzi. Localizată
    în partea vestică a României, Staţiunea Semenic se găseşte în munţii al căror
    nume îl poartă, la o distanţă de numai 35 km de Reşiţa, accesul rutier realizându-se
    printr-o reţea de drumuri ce pătrund în interiorul masivului montan, fie
    dinspre Reşiţa, fie dinspre Caransebeş, distanţa fiind aproximativ aceeaşi. Datorită
    climatului montan, caracterizat prin temperaturi foarte scăzute şi datorită
    celor aproximativ 1400 metri altitudine la care sunt amenajate pârtiile, zăpada
    este prezentă aici în timpul sezonului rece în cantităţi însemnate.


    Florica Humița – Director în cadrul Centrului Național de Informare
    și Promovare Turistică Caransebeş a precizat: În acest sezon pasionaţii
    sporturilor de iarnă sunt aşteptaţi pe Muntele Semenic, pentru a se bucura de
    aer curat şi peisaje frumoase. Aici turiştii pot defăşura diverse activităţi:
    (n.r. coborâre pe) schiuri sau snowboard, pe derdeluş şi drumeţii. Domeniul
    schiabil al Semenicului cuprinde cinci pârtii de schi, de niveluri de
    dificultate diferite, atât pentru începători, cum este pârtia Casa Baraj, de la
    Văliug, cât şi pentru cei avansaţi, cum sunt pârtiile Crucea de Brazi, Slalom
    Uriaş, Goznuţa şi pârtia Semenic-Văliug, cea mai lungă pârtie din ţară, de
    aproximativ 5, 8 kilometri, aflată în curs de omologare.


    Pârtiile sunt deservite de 3 instalaţii de teleschi, iar Pârtia Văliug
    este deservită de telescaun şi are şi instalaţie de iluminat nocturnă, pentru
    cei ce doresc să se bucure de schi noaptea. Telescaunul pe care îl găsim în
    staţiune este primul telescaun construit în ţara noastră, şi a fost fabricat de
    uzinele din Reşiţa. El are o lungime de 2972 metri, întinzandu-se între localitatea
    Văliug şi Vârful Piatra Groznei. Pârtia Casa Baraj, de lângă Lacul Gozna din
    localitatea Văliug are instalaţie de nocturnă şi tunuri de zăpadă artificială.


    Florica Humița – Director în cadrul Centrului Național de Informare
    și Promovare Turistică Caransebeş, a adăugat: În staţiune turiştii
    pot găsi locuri de cazare la pensiuni şi cabane, iar oferta gastronomică este
    bogată în mâncăruri tradiţionale, specifice banatului de munte. Cei care nu găsesc
    cazare pe platoul Semenicului pot opta pentru staţiunea Crivaia, aflată la
    circa 6,8 kilometri distanţă de paltoul Semenicului.


    Şi dacă tot a fost menţionată bucătăria banatului de munte, nu
    trebuie uitat că aici pot fi degustate şoncul (jambon pregătit la fum),
    părădaisa (popular pentru roşie) cu telemea, zupă de găină cu tăieței de casă,
    papricaș de crumpi (găluşti) cu carne, fasole frecată cu prăjeală de ceapă și
    boia de piparcă (ardei iute), clătite la tigaie, tăieței storși cu mac și nucă
    sau gomboți cu prune (găluşte cu prune). Dacă adăugăm între tentaţii şi
    dulcețurile şi băuturile făcute în casă, toate după vechi rețete transmise din
    generație în generație, avem numeroare motive pentru a planifica o minivacanţă
    la Semenic


  • September 3, 2022 UPDATE

    September 3, 2022 UPDATE

    DECREE – Romania’s Energy Minister, Virgil Popescu, wrote on
    social media that the Government’s emergency decree capping energy prices does
    not breach European legislation. Romania’s National Energy Regulatory Authority
    (ANRE) had previously warned that the decree might trigger infringement
    procedures against Romania at EU level. Minister Popescu said that Romania is
    constantly consulting with Brussels in every piece of legislation adopted in
    this field, and that the decree will be presented on September 9 at the
    emergency meeting of EU Energy Ministers in Prague. Virgil Popescu recalled
    that European institutions also want to put an end to the conflicting interests
    and greed of those who speculate the delicate context. Among other things, the
    decree stipulates that any intermediaries who oversell energy across the
    distribution chain will receive fines of up to 5% of their turnover.


    SCHOOL YEAR – Nearly 3 million school and pre-school children
    start a new school year on Monday. The structure of the new year will comprise
    5 modules, separated by 5 mini-holidays. A number of changes will be operated
    starting this year. Mid-term exams will no longer be compulsory, while the
    average grade for the secondary cycle of education in Romania, (grades 5-8)
    will be discarded as a criterion for enrolling in high-schools. At the end of
    the school year, pupils can no longer be expelled, and parents are no longer
    allowed to raise money for presenting teaching staff with gifts. Referring to
    some of the unsolved issues ahead of the new school year, Education Minister
    Sorin Cîmpeanu recognized that many schools lack fire safety permits.


    COVID-19 – The number of COVID-19 cases continues to drop in
    Romania. A little over 1,800 new cases of infection were reported in the last
    24 hours, by 600 less than Friday. 15 people have died during the same
    interval. Most cases – 290 – were reported in the capital-city Bucharest. Over
    2,200 patients are being treated for COVID, 176 in intensive care.


    BORDER CROSSING -
    Some 317 thousand people entered or left Romania on Friday via all border
    crossing points. Some 11,000 Ukrainians entered Romania, down by 5.46% compared
    to the previous day. Therefore, starting February 10, two weeks before the war
    had started, some 2.1 million Ukrainian citizens have entered Romania.


    GAZPROM – European Commissioner for Economy, Paolo Gentiloni,
    on Saturday said the European Union is ready to respond if Russia doesn’t
    resume deliveries via the Nord Stream pipeline, the BBC reports. Commissioner
    Gentiloni has called on Moscow to honor its contractual agreements. Gazprom
    announced that the Nord Stream pipeline would be shut down pending the repair
    of a faulty turbine. The announcement risks spiking concern among EU Member
    States, who are trying to avert an energy crisis in the coming winter and who
    accuse Moscow of using natural gas as a weapon to take revenge for the
    sanctions the West has imposed on Russia in response to the latter’s invasion
    of Ukraine.


    REȘIȚA – Reșița in Western
    Romania is the first Romanian city to join the Learning Cities UNESCO global
    network, giving it a unique opportunity to access large-scale education
    projects, the Romanian Education Ministry announced. According to UNESCO
    Director General, Audrey Azoulay, the selected cities are remarkable examples
    whereby lifelong learning can become reality at local level. The list of new
    members includes 77 cities from 44 countries. Reșița is one of the five cities selected
    from Southeastern Europe, alongside Lasko and Ptuj of Slovenia, and Ljubljana
    and Trnava of Slovakia.


    SWIMMING – Romanian swimmer Rebecca Diaconescu on Friday qualified
    to the 50m backstroke final at the World Junior Swimming Championships in Lima,
    Peru. Romania’s track record includes 5 medals so far: gold in the men’s 4x100m
    freestyle event (David Popovici, Alexandru Constantinescu, Ştefan Cozma,
    Patrick Sebastian Dinu), gold in the 200m freestyle event (David Popovici,
    silver in the 400m freestyle event (Vlad Stancu), silver in the mixed 4×100
    freestyle event (David Popovici, Patrick Sebastian Dinu, Rebecca Diaconescu,
    Bianca Costea) and bronze in the 800m freestyle event (Vlad Stancu). (VP)

  • 03.09.2022 (mise à jour)

    03.09.2022 (mise à jour)

    Energie – Le ministre roumain de l’énergie, Virgil Popescu, a affirmé sur les réseaux de partage que le décret gouvernemental portant sur le plafonnement des tarifs énergétiques, récemment adopté ne transgressait pas la législation européenne. L’autorité nationale de régulation dans le domaine de l’énergie avait averti que la loi était susceptible de provoquer une procédure d’infraction à la législation européenne à l’encontre de la Roumanie. Virgil Popescu a précisé que les autorités de Bucarest étaient constamment en dialogue avec Bruxelles sur le thème de chaque mesure dans le domaine et que le décret serait présenté le 9 septembre à la réunion d’urgence des ministres de l’énergie de Prague. Il rappelle aussi la volonté des institutions européennes de mettre fin aux jeux d’intérêts sur le marché européen et à l’avidité des spéculateurs. Le décret prévoit entre autres que les intermédiaires qui commercialisent de l’énergie à des prix très élevés, à cause d’une chaine de ventes et reventes surdimensionnée, se verront infligés une amende de 5% de leur chiffre d’affaires.

    Gaz – Le Commissaire européen à l’économie, Paolo Gentiloni, a déclaré samedi que l’Union européenne était prête à réagir si la Russie refuse toujours de reprendre les livraisons de gaz par le biais du gazoduc North Stream, dont la remise en fonction après une période de maintenance était prévue pour ce samedi. Et pourtant, ce gazoduc vital pour l’approvisionnement en gaz des européens sera entièrement fermé jusqu’à la réparation d’une turbine. L’action risque d’accentuer l’inquiétude des Etats d’Europe qui tentent d’éviter une crise énergétique cet hiver et accusent Moscou d’utiliser le gaz en tant qu’arme pour se venger suite aux sanctions occidentales imposées après l’invasion de l’Ukraine.

    Rentrée – Lundi, c’est la rentrée pour près de 3 millions d’élèves de Roumanie. Cette année scolaire sera marquée par de nombreux changements. Elle est composée de 5 modules séparés par 5 vacances. Les tests ne sont plus obligatoires et les moyennes sont désormais éliminés du calcul de la moyenne utilisée pour l’admission eu lycée. A compter par cette année, les examens de fin de semestre ne sont plus obligatoires et chaque matière aura une seule moyenne. Le ministre de tutelle, Sorin Cîmpeanu a reconnu que parmi les problèmes de écoles roumaines figurait l’absence des autorisations de sécurité anti-incendie.

    Resita – La vile roumaine de Reşiţa (dans l’ouest) est la première ville roumaine à avoir rejoint ce samedi le réseau mondial de l’UNESCO « Learning cities » (« Villes qui apprennent ») ayant ainsi la chance d’accéder à des projets éducationnels d’envergure – a annoncé le ministère roumain de la Culture. Selon la directrice générale de l’UNESCO, Audrey Azoulay, les villes sélectionnées sont des exemples remarquables dans lesquelles l’apprentissage au cours de toute la vie pourrait devenir une réalité au niveau local. La liste des nouveaux membres inclut 77 villes de 44 Pays. Reşiţa est une des cinq villes de l’Europe du Sud – est aux côtés de Lasko, Ptuj et Ljubljana en Slovénie et Trnava en Slovaquie.

    Covid – Le nombre de cas d’infection au coronavirus est à la baisse en Roumanie. Un peu plus de 1 800 nouveaux cas de Covid 19 ont été confirmés au cours des dernières 24 heures, soit 600 de moins par rapport à vendredi. Le plus grand nombre d’infections, quelque 290, ont été enregistrés dans la Capitale. Plus de 2 200 malades sont hospitalisés, dont 176 en réanimation. Le bilan des autorités fait également état de 15 décès.

    Météo – Après une période avec une météo assez capricieuse et un temps plutôt frisquet, les températures devraient progresser dans les jours à venir sur la majorité des régions. Le ciel sera toujours couvert et les pluies seront au rendez-vous sur le relief. Les maximas iront de 18 à 26 degrés alors que les minimas iront de 6 à 16 degrés dans la nuit en montagne.

  • The Semenic- Cheile Carasului Park

    The Semenic- Cheile Carasului Park

    Today we are headed to the southwest of Romania, to the Semenic- Cheile Carasului Park. Here we find 11 nature reserves, and 65,000 ha of virgin forest, which in 2016 became a part of the UNESCO world heritage fund. Here we can find a rare sequoia tree, with a circumference of 5.7 m, with an estimated age of 200 years. We talked about the parks attractions with Nicolae Ifca, director of administration for the Semenic- Cheile Carasului Park:


    “The park is in the southwest of Romania, in the center of Caras Severin county. It has a surface of 36,000 ha, and is in the north of Anina Mountains, and the east of Semenic Mountains. In the park we have nine tourist trails, with a total of 130 km. Along the trails we find many points of interest. For instance, the trail to visit the Caras Gorges starts in Crasova, and crosses a portion of 6 km of them, then continues to the Comarnic Cave. It is in the middle of the park, at the intersection of several trails. This is one of our main objectives. In 2021 we had the most visitors. Moving on, we can go in several directions, towards Semenic or Buhui Lake. Another point on the trail is Marghitar Lake. It is not a very big lake, it has about 3 ha. By comparison, Buhui Lake is much larger, and was built after the year 1900. There we have a thematic trail showcasing species of trees and other flora.”




    In the Semenic- Cheile Carasului Park we find two mountain units, according to Nicolae Ifca:


    “The Semenic Mountains represent about 54%, and the Anina Mountains occupy 46% of the territory, and are the Karst area of the park. In the Semenic mountains we find the most compact beech forest in Europe. It is the virgin forest of the Nera Springs. With a surface of 6,000 ha, it is the largest virgin or quasi-virgin forest in Europe. Here, in the central area, we can find trees with ages of up to 500 years. The forest can be visited accompanied by a management representative. The trail is about 14 km long.”




    In the western part of the park we have the Anina Mountains. Here, the most popular objective with tourists is the Comarnic Cave. Nicolae Ifca told us about it:


    “The cave is 6 km long, of which 1.7 km are open to visitors. It is a nature reserve. It is available to visit through an inactive gallery. Here we can meet all sorts of interesting formations: stalactites, stalagmites, columns, all sorts of bizarre shape formations. In fact, in Anina Mountains we have a number of 803 caves and sinkholes. A cave is horizontal, a sinkhole is vertical. The longest cave in the Semenic- Cheile Carasului Park is the Buhui Cave, with a total length of around 6,500 m. It is a cave reservations, and the deepest sinkhole is Poiana Gropii, with a depth of 240 m.”




    In the park you can find a 16 km trail for biking or walking, practicable by all ages. Nicolae Ifca described it for us:


    “This trails starts in Resita, and goes to Comarnic Cave. Along the trail we have a few objectives and tourist stopovers, where we set up information panels about the areas and about the waterfalls. About one km before reaching Comarnic Cave we find the Sumrak Waterfall, formed by limestone deposits. Here, cyclists can go on 4 more km to reach one of the most impressive trees of the park, a Sequoia Dendrum Gigantea. It is not known how it got here, someone definitely brought it here, because it is a tree species from California. The tree has thrived here, at an altitude of 600 meters. Right now it is 45 m tall, a circumference of 5.7 m, and a diameter of 1.80 m.”




    The Semenic- Cheile Carasului Park administration provides guides for seven tourist programs in the protected area. The guides are the park rangers, who know the area very well, and can offer all sorts of information about the local history and culture, about the flora and the fauna, and the ecosystem. A guided tour costs about 14 Euro. Director Nicolae Ifca recommends that tourists get information ahead of time on the objectives and on the weather:


    “Through the centers of tourism information centers in localities, we distribute informative material, such as maps and fliers with information on objectives. Irrespective of which side of the park you come in, I recommend you hit one of these centers. You can also visit the park website. The administration is available to all the tourists who want to visit the caves and the forests, and is eagerly awaiting them.”

  • Misuri tră băgarea tru practico a sancțiunilor internaționale

    Misuri tră băgarea tru practico a sancțiunilor internaționale

    Impactul tră economia naţională a sancţiunilor internaționale băgati a companiilor controlate di entităț ruseşti di itia a conflictului ditu Ucraina nu lipseaşti s’hibă alăsatu nanăparti. Protecţia a lucrtorloru români ditu aesti companii easti ună prioritate tră Guvernul a Româniillei – diclară, gioi, tru un comunicat, ministrul a Economiillei di la București, Florin Spătaru. România lipseaşti să s’adapteadză şi s’llia misuri cât cama ntrăoară, tra s’nu agiungă la crizi şingiru — nica spusi ministrul. Reacția a lui yine tru contextul tru cari Executivul adoptă ună ordonanță di urgență, prit cari companiile ditu România controlate di entităţ rusești vizati di sancţiuni va s’poată să-şi facă lucurlu ma largu fără conturi blocate, ama maş car ava s’intră sum un sistemu di viglleari a Statlui. Scupolu easti diplo: băgarea garanţii cari s’asiguripsească că regimul di sancţiuni ali Uniunii Europene nu easti zñiipsitu, ună ş-ună cu protejarea a firmilor și a păzarillei aucurlui românescu.



    Cama salami, ună companie ditu România ţi easti sum sancţiuni va s’pitreacă ună căftari a Ministerlui a Economiillei, cari va s’verifică cara aesta tiñiseaşti condiţiile di funcționare. Cara căftarea easti aprobată, atumţea easti aleptu un reprezentantu ditu cadrul a Ministerlui cari va s’aibă harea di vigllitoru permanentu, iara fondurile şi resursele economiţi ale companie va s’hibă diblocate. Tru aestu kiro, vigllitorlu va s’poată s’lliaa parti, tru harea di observator, la andamasili di lucru a Adunarillei Generală a Acţionarilor, asociaţilor, Consiliului di administraţie şi alti andamasi di lucru mutrinda managementul a companiillei; va s’aibă acces tru tuti locaţiile tru cari ş-dizvărtescu activitatea, cum şi la tute documentele aprukeati di persoana juridică. Vugllitorlu va s’informeadză, tutunăoară, Ministerul cându va s’aibă şubei mutrinda nitiñisearea a sancţiunilor. Cara aesti şubei s’confirmă, atumţea ali companie va-lli si llia ndreptul tra s’hibă pi lucru şi easti, diznou, bagă ti restricții.



    Ordonanţa guvernamentală di urgenţă fu adoptată tru idyea dzuuă tru cari reprezentanțălli a aţiloru aproapea 2.600 di lucrători a societatillei TMK-ARTROM ditu Slatina și Reșița, producătoare di ţevi laminate, cu acţionariat rusesc, s-dusiră București tra s’mută caplu dinintea a sediului Executivului. Elli eara niifharistusiţ ligati di amănărli mutrinda amănărli ti păltearea a tiñiiloru di cathi mesu şi avea frixea că pot tra ş-keară lucurli di lucru. Tora, pot s’adille haristusiţ! Idyea cu elli, tuţ româñilli cari lucreadză tru companii iu rușllii au acțiuni. Uidisitu cu ministrului Florin Spătaru, tru industria metalurgică suntu nai cama multi ahtări companii, tru cari suntu tru lucru aproapea 22.000 di persoane, iara tru industria auto s’estimeadză că pot s’hibă zñiipsiti 5.000 di locuri di lucru, ditu aproapea 200.000.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Măsuri pentru aplicarea sancțiunilor internaționale

    Măsuri pentru aplicarea sancțiunilor internaționale

    Impactul asupra economiei naţionale al sancţiunilor internaționale impuse companiilor controlate de entități ruseşti din cauza conflictului din Ucraina nu trebuie neglijat. Protecţia angajaţilor români din aceste companii este o prioritate pentru Guvernul României – a declarat, joi, într-un comunicat, ministrul Economiei de la București, Florin Spătaru. România trebuie să se adapteze şi să ia măsuri cât mai rapid posibil, pentru a evita crize în lanţ – a mai spus ministrul. Reacția lui vine în contextul în care Executivul a adoptat o ordonanță de urgență, potrivit căreia companiile din România controlate de entităţi rusești vizate de sancţiuni îşi vor putea continua activitatea fără conturi blocate, însă numai dacă vor intra sub un sistem de supraveghere de Stat. Scopul este dublu: introducerea de garanţii care să asigure că regimul de sancţiuni al Uniunii Europene nu este prejudiciat, simultan cu protejarea firmelor și a pieței muncii românești.

    Concret, o companie din România supusă sancţiunilor va trimite o solicitare Ministerului Economiei, care va verifica dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de funcționare. Dacă cererea este aprobată, atunci este desemnat un reprezentant din cadrul Ministerului care va avea calitatea de supraveghetor permanent, iar fondurile şi resursele economice ale companiei vor fi deblocate. În acest timp, supraveghetorul va putea participa, în calitate de observator, la şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor, asociaţilor, Consiliului de administraţie şi alte ședinţe privind managementul companiei; va avea acces în toate locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi la toate documentele primite de persoana juridică. Supraveghetorul va informa, totodată, Ministerul când există suspiciuni privind nerespectarea sancţiunilor. Dacă aceste suspiciuni se confirmă, atunci companiei i se retrage dreptul de a funcţiona şi este, din nou, supusă restricțiilor.

    Ordonanţa guvernamentală de urgenţă a fost adoptată în aceeași zi în care reprezentanți ai celor circa 2.600 de angajaţi ai societăţii TMK-ARTROM din Slatina și Reșița, producătoare de ţevi laminate, cu acţionariat rusesc, s-au deplasat la București pentru a protesta în fața sediului Executivului. Ei aveau nemulţumiri legate de întârzierile privind plata drepturilor salariale şi se temeau că şi-ar putea pierde locurile de muncă. Acum, pot răsufla ușurați! Asemenea lor, toți românii care lucrează în companii unde rușii dețin acțiuni. Potrivit ministrului Florin Spătaru, în industria metalurgică sunt cele mai multe astfel de companii, în care sunt angajate de aproximativ 22.000 de persoane, iar în industria auto se estimează că pot fi afectate 5.000 de locuri de muncă, din aproximativ 200.000.


  • ReMetal Reşiţa 2021, parte a unui proiect dedicat industriilor creativ

    ReMetal Reşiţa 2021, parte a unui proiect dedicat industriilor creativ

    Reșița poate fi reinventată prin sculptura
    în metal! Hala Minda este un prim exemplu în care regenerarea urbană se
    dezvoltă în jurul și prin industrii creative. Șase lucrări monumentale sunt
    expuse din această săptămână într-un parc de sculptură în fața halei, iar
    vernisajul s-a desfășurat în contextul aniversării a 250 de ani de foc nestins
    la Reșița.

    Lucrările sunt proiectate de artiștii Roman Cotoșman, Doru Covrig,
    Ingo Glass, Peter Jecza, Aurel Vlad și Constantin Flondor, și executate local,
    cu aportul unor firme de profil.

    În Regiunea Vest, Hala Minda poate să devină,
    prin investiții din fonduri europene, un centru de creație și de expoziție
    pentru lucrări în metal, să găzduiască evenimente și să aducă împreună
    sculptori din întreaga lume.

    În plus, cu ajutorul fondurilor europene, Hala
    Minda va dezvolta facilităţi de învăţare practică pentru cei 500 de elevi care
    urmează cursurile Școlii Duale la Reșița, a spus primarul Ioan Popa:


    Hala
    aceasta va suferi o reconversie, va fi reabilitată, vom reabilita și partea de
    cărămidă, și partea vitrată, urmând ca în interioriul halei să aducem
    echipamente de ultimă generație, mașini cu comandă numerică, mașini de găurit,
    mașini de frezat, mașini de îndoit, de sudură. Atunci când nu vor fi tabere de
    sculptură la Reșița, și eu estimez că va fi cel puțin una-două pe an, sper ca
    împreună cu Colegiul Tehnologic reșițean să aducem aici o activitate de creație
    de mobilier urban, în primă fază. Am observat că în ultimii patru ani am
    consumat destul de multă resursă pentru achiziția de banci, coșuri de gunoi,
    balustrade și așa mai departe, lucruri care sunt necesare în fiecare oraș și eu
    sper ca noi să devenim un distribuitor de aceste elemente de mobilier urban
    pentru orașele din România și nu numai.



    Proiectul
    CINEMA se derulează prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest şi are drept
    scop regenerarea urbană a acestor zone din Regiunea Dunării. Hala Minda, o
    clădire din cărămidă pe structură de metal, oferă oportunități care trebuie să
    fie valorificare, iar obiectivul se întoarce în circuitul cultural și economic
    al orașului, a spus directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim:


    Acest centru poate deveni, cu ajutorul fondurilor
    europene, un centru care să asigure competențe, unde să facă cursuri și
    pregătire, dar și să ofere anumite tehnologii la care tinerii să aibă acces.
    Ideea este ca să continuăm cu partea de infrastructură și să permanentizăm
    acest centru și el să poată să-și genereze venituri cu care să activeze tinerii
    și artiștii din Reșița și din toată regiunea.



    Acest proiect pilot a beneficiat de o
    finanțare prin Programul Interreg în valoare de aproape 128 de mii de euro.





  • Strategia locală a municipiului Reșița

    Strategia locală a municipiului Reșița

    Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa spune că sunt în
    derulare mai multe proiecte, iar finanțarea se face cu fonduri europene. Există
    deja o bună colaborare cu conducerea Universității Babeș-Bolyai din
    Cluj-Napoca, iar cu specialiștii Facultății de Științe Politice, Administrative
    și ale Comunicării se derulează un proiect finanțat prin Programul Operațional
    Capacitate Administrativă. Este vorba despre proiectul Organizarea unei
    Planificări Echilibrate a Nevoilor Municipiului Reșița – O.P.E.N. Municipiul
    Reșița cu un buget total de aproape 4 milioane de lei.


    Cu
    Babeş-Bolyai avem mai multe proiecte. Unul este legat de strategia de
    dezvoltare a Reşiţei. Deci strategia de dezvoltare a Reşiţei pe 2020-2030 o
    facem pe un proiect pe fonduri europene, de un milion de euro, pe care l-am câştigat
    împreună cu ei. Adică, din fericire, nu plătim bani aici, îi luăm tot de la
    Bruxelles. Şi cu profesorul Gräf, l-am abordat din dorinţa de a-l ruga să ne
    ajute conceptual să realizăm un muzeu al istoriei industriale. Dânsul şi-a
    manifestat disponibilitatea, fiind în pensie, şi din cauza asta avem acum
    câteva întâlniri să vedem cât de mare ar trebui să fie, unde să-l poziţionăm,
    să ne dea nişte exemple de bune practici din Germania. Şi încercăm să facem
    acest muzeu al istoriei industriale unde să integrăm câteva lucruri realizate
    la Reşiţa în ultimii 200 de ani.


    Strategia locală a municipiului Reșița prevede un număr de şapte
    priorităţi: 1. Pol de dezvoltare şi revitalizare urbană, 2. Mobilitate urbană
    sustenabilă, 3. Economie şi turism sustenabil, 4. Oraş verde, eficient
    energetic şi cu emisii reduse de carbon, 5. Creşterea calităţii vieţii
    cetăţenilor şi responsabilitate socială, 6. Dezvoltare educaţională şi
    culturală, 7. Management integrat eficient şi democratic.


    Obiectivul general al proiectului vizează eficientizarea
    activității administrației publice locale a municipiului Reșița prin
    introducerea unui sistem informatic integrat și o planificare echilibrată a
    nevoilor, în vederea simplificării accesului cetățenilor la serviciile publice.


    Specialiștii Universității Babeș-Bolyai au experiență în
    realizarea strategiilor administrative, ei fiind cei care au conceput strategia
    actuală de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, precum și a altor comunități
    locale și zone metropolitane.




  • Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Edilul și echipa sa s-au și apucat de treabă, deși noul ciclu de finanțare din fonduri europene va fi lansat abia anul viitor. Ascultați un interviu realizat de Sebastian Dragomir de la Radio Reșița:

    Spre deosebire de iulie 2016 când eram ca picat din lună și nici nu știam ce aveam la primărie și apoi am descoperit că nu aveam nimic pregătit, mă refer la materialele cu care te duci să accesezi fonduri europene, în acest mandat avem deja trimise la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, la Timișoara, 4 fișe de proiecte europene și lucrăm la alte studii de fezabilitate, astfel încât în 2021, când se deschide ciclul financiar european, să fim deja porniți la drum. La aceste 4 fișe pot fi finanțate, deja, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Vom porni în mare forță, nu mai pierdem timpul. În mandatul trecut abia prin 2017-2018 am putut să depunem primele proiecte, deci, practic, am pierdut circa 2 ani, a declarat Ioan Popa.

    El are în plan proiecte ce vizează domenii precum inovarea și cercetarea, care sunt generatoare de locuri de muncă și care au o valoare mult mai mare.

    Am avut multe proiecte scrise, peste 40, iar sumele atrase au fost în jur de 160 de milioane de euro. Spre deosebire de acel ciclu, în următorul vom avea mai puține proiecte, dar de o consistență mult mai mare. Estimăm undeva la 20 de proiecte, dar ele vor însuma aproximativ 250 de milioane de euro. Sunt proiecte centrate mai mult spre inovare și cercetare, proiecte care vor genera afaceri, ținta mea fiind să atragem activități economice în oraș, să reușim să creăm locuri de muncă pentru reșițeni.


    Edilul Ioan Popa nu a renunțat nici la proiectul de reabilitare și modernizare a liniei de cale ferată Reșița-Berzovia-Timișoara-Aeroport și Reșița-Berzovia-Grădinari-Oravița-Anina. Acesta are o valoare de circa 300 de milioane de euro și se va derula în parteneriat cu Primăria Timișoara și Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).


  • Combaterea discursurilor instigatoare la ură

    Combaterea discursurilor instigatoare la ură

    10 țări, 150 de studii de caz, grile de monitorizare, cursuri de formare, rapoarte comparative, toate pentru a lupta impotriva urii, a violenței online, impotriva rasismului propagat pe platformele de social media.

    Consorțiul este format în cadrul unui proiect internațional derulat de către ERGO (European Roma Grassroots Organisations), una dintre cele mai active și incisive rețele de organizații non-guvernamentale ale romilor, un partener constant al Comisiei Europene în analiza și implementarea politicilor privind incluziunea și drepturile romilor la nivel european.Unul din rezultatele proiectului va fi elaborarea unui Raport evaluativ la nivelul UE care va fundamenta politica Google în vederea combaterii manifestărilor de agresiune online. Această componentă va fi coordonată din partea Asociației Nevo Parudimos de către Ileana Rotaru, conf. univ. la Universitatea de Vest din Timișoara:

    Asistăm la exacerbarea violentă a manifestărilor anti-sociale față de minorități. În mod cu totul special minoritatea romă în Europa este unul dintre grupurile etnice vizibil supus diferitelor forme de hărțuire și violență de-a lungul timpului. Cu o populație de aproximativ 12 milioane de persoane, romii trăiesc în proporție de 80% în sărăcie, iar una din 3 persoane nu dorește să aibă vecini romi. În acest context, anti-gipsismul reprezintă o formă de rasism subtilă și în același timp intensă care se întâlnește în spațiul public (în mass-media și pe platformele online de socializare), dar și sub forme adânc înrădăcinate în mentalul colectiv prin care se fundamentează acțiuni de discriminare și excluziune socială pentru toate grupurile de vârstă, statut și gen ale minorității rome.


    Proiectul se va derula în 10 state europene (România, Bulgaria, Cehia, Spania, Ungaria, Franța, Italia, Ucraina și Macedonia de Nord), pe o perioadă de 2 ani și va dezvolta și implementa instrumente de monitorizare a discursului instigator la ură în mediul online, prin activități de formare a tinerilor și de conștientizare a impactului negativ al acestei forme de manifestare agresivă online.

    Proiectul are o finanțare de 1,2 milioane de euro de la Uniunea Europeană și Google.org.


  • Lucrări de reabilitare termică a Colegiului Naţional „Traian Lalescu” din Reşiţa

    Lucrări de reabilitare termică a Colegiului Naţional „Traian Lalescu” din Reşiţa

    Printre lucrările realizate în acest proiect au fost izolarea termică a fațadei, termo-hidroizolarea acoperişului, termoizolarea planşeului peste ultimul nivel şi parter, reabilitarea instalaţiilor interioare de încălzire şi de furnizare a apei calde şi reci, dar şi refacerea sistemelor de preluare şi colectare a apei pluviale. De asemenea, proiectul a inclus montarea unei centrale termice noi, instalarea de panouri solare şi panouri fotovoltaice, implementarea unui sistem de climatizare realizat cu ventiloconvectori şi a unui sistem de ventilaţie mecanică cu recuperarea căldurii, implementarea unui sistem integrat de management energetic al clădirii, lucrări de înlocuire a tâmplăriei interioare, precum şi crearea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Rezultatul acestor măsuri de eficientizare energetică va fi scăderea emisiilor CO2 cu aproximativ 73%.


    În această perioadă se lucrează intens şi la modernizarea spaţiilor exterioare, iar investiţia este de la bugetul local, de acestă dată, spune primarul Ioan Popa:

    Am decis să dărâmăm gardul de beton prin care nu se vedea nimic şi nimeni nu ştia ce este dincolo. În locul lui, vom face un gard dintr-un fier forjat pentru că ne-am dorit ca de pe trotuar, de pe strada Petru Maior, să se vadă că este un liceu emblematic, un colegiu de înaltă ţinută. În acelaşi timp am vrut să se vadă investiţia pe care am făcut-o cu fonduri europene, panourile fotovoltaice, care se rotesc după soare şi care vor asigura treisfert din consumul electric al liceului. Împrejmuirea nu era prinsă în proiectul european. Tot noi vom reface curtea liceului, tribunele şi spaţiul de joc şi am alocat de la bugetul local un milion de lei pentru aceste lucrări suplimentare.


    Treptele care asigură accesul elevilor la Colegiul Traian Lalescu dinspre cartierul reşiţean Moroasa, vor fi şi ele modernizate. Lucrările sunt incluse în proiectul de amenajare pietonală a străzii Bielefeld, tot un proiect prin Programul Operațional Regional. Acesta presupune realizarea şi a altor construcţii în zonă, care să faciliteze circulaţia pietonilor.

    La intersecţia cu bulevardul A.I. Cuza va fi ridicat asfaltul la nivelul trotuarului, astfel încât şoferii vor fi nevoiţi să încetinească, chiar şi atunci când semaforul nu funcţionează. În plus, la capătul străzii Bilefeld spre Bulevardul Revoluţiei din Decembrie va fi construit un pod pietonal peste Bârzava.


    Primarul Ioan Popa a mai spus că inaugurarea oficială a lucrărilor de la Colegiul Traian Lalescu se va face în toamnă, atunci când va începe anul şcolar.

    Fondurile nerambursabile pentru reabilitarea cladirilor publice sunt acordate in cadrul prioritatatii de investitii 3.1: Eficienta energetica, Operatiunea B. Cladiri publice a Regio-Programul Operational Regional. Acest apel de proiecte a avut o alocare de fonduri nerambursabile (din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si din Bugetul de stat) ce totalizeaza 34,19 milioane euro pentru Regiunea Vest.


  • Perspective olimpice: Luptătoarea Emilia Alina Vuc

    Perspective olimpice: Luptătoarea Emilia Alina Vuc

    România a
    obţinut, de-a lungul vremii, la lupte, 34 de medalii olimpice. Dintre acestea,
    şapte au fost de aur, opt de argint şi 19 de bronz. Toate au fost obţinute în
    competiţiile masculine. Din 2004 însă, de la Jocurile de la Atena, în programul
    olimpic au fost introduse şi întrecerile feminine de lupte.


    Pentru Jocurile
    Olimpice de la Tokio, România are, în acest moment, o singură sportivă
    calificată în competiţiile de lupte. Este vorba de Alina Vuc, care a reuşit să
    facă pasul spre Japonia după Campionatele Mondiale găzduite în septembrie 2019
    de oraşul Nur-Sultan, capitala Kazahstanului. La categoria 50 de kilograme, Alina
    Vuc a câştigat medalia de argint.


    Românca a trecut în preliminariile
    Mondialelor din Kazahstan de sportiva germană Ellen Riesterer, iar în optimi a
    învins-o pe taiwaneza Meng Hsuan Hsieh. În sferturile de finală a câştigat în
    faţa ucrainencei Oksana Livaci, campioană europeană şi medaliată cu bronz la
    Mondialele din 2018, iar în semifinale a învins-o pe reprezentanta gazdelor,
    Valentina Brik. În finală însă, românca a fost depăşită de Maria Stadnik, din
    Azerbaidjan, multiplă campioană europeană, fostă campioană mondială şi dublă
    vicecampioană olimpică.


    Alina Vuc s-a născut la 4 octombrie 1993,
    la Reşiţa. Practică luptele de la vârsta de 10 ani, când s-a
    înscris la clubul local CSM Reşiţa. A trecut apoi la Clubul Sportiv al Armatei
    Steaua Bucureşti. Prima sa mare performanţă, la seniori, s‑a înregistrat în
    2016, când a fost medaliată cu argint la Campionatele Europene pentru seniori
    de la Riga, învinsă în finală tot de azera Maria Stadnik. S-a calificat apoi la
    Jocurile Olimpice din 2016, dar a pierdut în turul întâi. În 2017, la Paris, a
    obținut medalia de argint la Campionatele
    Mondiale de seniori, la categoria 48 kg. A fost prima medalie obţinută de o
    româncă la o competiţie mondială.

  • Investiţii europene în valoare de peste 111 milioane lei în judeţul Caraş-Severin

    Investiţii europene în valoare de peste 111 milioane lei în judeţul Caraş-Severin

    Două noi proiecte cu finanţare europeană, în valoare de peste 111 de milioane de lei, care vizează judeţul Caraş-Severin, respectiv municipiul Reşiţa şi oraşul Oraviţa, au fost contractate în cadrul Regio – Programul Operaţional Regional 2014-2020.

    Un nou proiect cu finanţare europeană, în valoare de peste 90 de milioane de lei a fost câştigat de Primăria Reşiţa prin Programul Operaţional Regional. Acesta vizează achiziţionarea a 10 autobuze electrice şi 60 de biciclete, dar şi implementarea unor sisteme de management al traficului, după cum spune purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Alina Strugariu:

    Două terminale intermodale locale vor fi în zona Muncitoresc: o stație de capăt de tramvai – terminal pentru traseul de tramvai şi o stație de capăt de autobuze, cu 5 peroane – terminal pentru traseul de autobuz (două clădiri P+1 cu design simetric, cu facilitați pentru spații de așteptare, pentru vânzarea tichetelor de călătorie și informații, grupuri sanitare, stații de încărcare rapidă pentru autobuze).

    Se vor amenaja o parcare tip park-and-ride cu 36 de locuri pe strada Castanilor, care va fi reabilitată și reconfigurată (carosabil, trotuare, piste de biciclete) şi 42 de stații de autobuz și tramvai dotate cu suprastructuri de protejare a călătorilor, prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile, iluminat LED şi panouri LED de informare.
    Va exista un sistem integrat de management al traficului și de supraveghere video – vor fi semaforizate toate intersecțiile de pe traseul liniei de tramvai, se vor amenaja 24 de intersecții şi se vor monta 31 de camere de supraveghere a traficului.

    De asemenea, proiectul cuprinde şi construirea unui garaj pentru autobuzele electrice, cu 12 stații de alimentare, spații administrative și de monitorizare (dispecerat, centru de comandă pentru managementul traficului), echipamente pentru spălăt și mentenanță etc.

    De-a lungul traseului de tramvai se vor amplasa 110 bănci, 78 de coșuri de gunoi și 55 de rasteluri pentru biciclete.
    Pentru sistemul de bike-sharing / bike rental, vor fi amenajate 6 stații de închiriere care vor asigura 72 de locuri pentru biciclete şi vor fi achiziţionate 60 de biciclete.

    O altă componentă a proiectului vizează reabilitarea străzilor Calea Timișoarei și Bârzăviței, amenajarea de piste pentru biciclete, modernizarea trotuarelor, reconfigurarea spaţiilor verzi și amenajarea a 9 stații de transport. Perioada de implementare a proiectului este de 42 de luni.

    Proiectul de la Oraviţa vizează îmbunătățirea calității vieții populației prin creșterea calității procesului educațional și prin oferirea unor posibilități de petrecere a timpului liber de calitate, în special locuitorilor din zona Gării, identificată ca zonă marginalizată.

    Sunt prevăzute ample lucrări de reabilitare, modernizare și dotare la Școala Generală Romulus Ladea din Oraviţa. Se va interveni la diferite corpuri de clădire ale şcolii (spații destinate învățământului primar, gimnazial şi preşcolar, sală de sport), prin: refacerea/ consolidarea structurii de rezistență, refacerea șarpantei din lemn cu învelitoare din tablă profilată, izolarea planșeului peste etaj, a soclului şi pereților, înlocuirea ferestrelor, refacerea termoizolației și hidroizolației, instalarea unui sistem de iluminat cu tehnologie LED, montarea de ventilo-convectoare pentru încălzire, refacerea tencuielilor interior-exterior, dotarea cu echipamente a sălilor de curs, laboratoarelor şi atelierelor, achiziția unor softuri educaționale etc.

    O altă componentă a proiectului cuprinde amenajarea parcului din Zona Gării, prin amenajarea de locuri de joacă pentru copii, plantări de copaci, înlocuirea stâlpilor de iluminat cu stâlpi cu panouri fotovoltaice, amplasarea de bănci, coșuri de gunoi şi toalete ecologice, împrejmuirea parcului și realizarea unui număr de patru căi de acces.

    Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 19,5 milioane de lei, iar finanţarea nerambursabilă a fost obţinută prin apelul de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Perioada de implementare este de 38 de luni.


  • Reşiţa în topul absorbției fondurilor europene

    Reşiţa în topul absorbției fondurilor europene

    Reşiţa este în
    topul oraşelor care au reuşit să atragă importante fonduri europene. Este vorba
    despre 160 de milioane de euro, concretizate până acum în 42 de proiecte.
    Despre o parte din aceste proiecte, Sebastian Dragomir de la Radio Reşiţa a
    discutat cu primarul municipiului de pe Bârzava, Ioan Popa:



    Reporter: Domnule primar, ne aflăm în Centrul civic
    al municipiului Reşiţa, în cel mai mare şantier deschis cu ajutorul fondurilor
    europene, finanţat prin Programul Operaţional Regional.


    Da, este o lucrare de modernizare a Pieţei 1
    Decembrie 1989 care are o suprafaţă de 2,5 hectare. Investiţia costă circa 6
    milioane de euro şi presupune schimbarea tuturor elementelor vechi şi
    înlocuirea acestora cu sisteme moderne de canalizare, mobilier stradal şi
    iluminat, după care toată piaţa va fi pavată cu granit şi andezită. Lucrările
    sunt într-un stadiu foarte bun şi până la sfârşitul lunii august se vor
    finaliza.


    Dacă tot vorbim de fonduri europene, în
    această săptămână s-a mai semnat un contract de reabilitare termică a unui bloc
    de locuinţe din Reşiţa, prin apelul de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor
    strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). Astfel de finanţări sunt
    aprobate aproape săptămânal de ADR Vest.


    Dacă la început mergeam la Timişoara, la
    Agenţia pentru Dezvoltare Regională (#ADR) Vest pentru a semna contracte cu
    directorul Sorin Maxim, acum, pe timp de pandemie, le semnăm electronic. Între
    timp a mai apărut o finanţare pentru Grădiniţa Palatul fermecat şi se pare că
    va ajunge şi faza 3 de la proiectul ce vizează reintroducerea tramvaielor în
    oraş, fază ce se referă la achiziţia autobuzelor electrice. Aceste proiecte vin
    în valuri, aşa cum le-am depus. Cert este că în ultimele trei luni s-au
    deblocat proiecte care erau în stand-by de 7-8 luni de zile la Bucureşti.


    La unităţile de învăţământ, modernizarea şi
    reabilitarea se face tot cu fonduri obţinute prin POR?


    Toate colegiile din oraş au câștigat
    finanțare, cu excepția Colegiului Sabin Păuţa şi şcoliile gimnaziale la fel.
    Avem şi 5 grădiniţe la care se intervine sau urmează să se intervină cu fonduri
    europene.


    Zilele trecute aţi participat la o
    dezbatere online, alături de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu,
    discutând despre dezvoltarea urbană. Reşiţa a fost dat exemplu de bune
    practici, de către reprezentanţii UrbanizeHub.


    Din datele pe care le-au cules cei de la
    UrbanizeHub România, se pare că Reşiţa este în top 10 la nivelul oraşelor
    reşedinţă de judeţ în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.


    Noi am reuşit să facem 42 de proiecte care însumează aproximativ
    160 de milioane de euro. Este o sumă importantă pentru un oraş ca Reşiţa.
    Într-o analiză a Băncii Mondiale făcută în 2016, estimarea pentru Reşiţa în
    următorul ciclu era de o absorbţie de 50-55 de milioane de euro. Practic, am
    făcut de trei ori estimările Băncii Mondiale.




  • În capitala Banatului montan continuă proiectele de infrastructură realizate cu fonduri europene

    În capitala Banatului montan continuă proiectele de infrastructură realizate cu fonduri europene

    Piaţa Mică din cartierul reşiţean Luncă devine istorie! Terenul pe care funcţiona odată piaţa agroalimentară va avea o altă destinaţie. Este parte a unui proiect cu finanţare europeană ce prevede modernizarea a 6 străzi din zonă: Parângului, Bielefeld, Nicolae Titulescu, Nicolae Bălcescu, Gratz şi George Enescu. Cu cei 4 milioane de euro, obţinuţi prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020, cele 6 străzi vor cunoaşte o nouă înfăţişare, spune Adelin Tuţă, şeful Direcţiei de investiţii, dezvoltare locală şi mobilitate urbană din Primăria Reșița.

    Pe cele 6 străzi se va înlocui trama stradală, inclusiv structură, se vor amenaja piste de biciclete şi trotuare noi, vor fi înlocuite cablurile şi stâlpii de iluminat şi vor fi plantaţi pomi. A fost dat deja ordinul de începere a lucrărilor la firma care a câştigat licitaţia şi a fost predat amplasamentul. La cele 6 străzi, termenul de finalizare este de 6 luni. Şantierul a fost deja deschis pe străzile George Enescu şi Gratz.

    Clădirile din apropierea fostei pieţe agrolimentare din Luncă vor fi demolate, iar acolo va fi amenajată o piaţetă publică, cu bănci, pomi şi iarbă verde.




    Conform proiectului, strada Bilefeld care face legătura între bulevardele A.I. Cuza şi Revoluţiei din Decembrie, va deveni pietonală. Maşinile staţionate acolo vor fi dirijate către parcările din vecinătate, a mai spus Adelin Tuţă.

    Vom crea aproximativ 40 de noi locuri de parcare pe străzile Retezat şi Eftimie Murgu. Sunt şi 4 case care au garaj, iar proprietarii maşinilor vor primi loc de parcare gratuit.

    În paralel cu acest proiect, continuă lucrările în centrul civic al municipiului. Acum, Piaţa 1 Decembrie arată ca după război, dar la sfârşitul verii tot peisajul se va schimba, a mai spus Adelin Tuţă. Lucrarea costă 6 milioane de euro, iar finanţarea a venit tot prin Programul Operațional Regional.

    Se decopertează vechile dale din centru. A început să vină granitul care va fi pus pe jos, un granit în două culori, cu o grosime de 8 centimetri. O placă are 38 de kilograme, deci este rezistentă şi la trafic rutier, deşi zona cu suprafaţa de 20 de mii de metri pătraţi este pietonală. Se vor înlocui şi instalaţiile electrice, băncile şi vor fi amenajate noi spaţii verzi. Proiectul are o durată de implementare de 8 luni, deci undeva la sfârşitul lunii august lucrările vor fi gata în centrul civic din Reşiţa.