Tag: Resolute Support

  • Afghanistan: Rumänien zieht seine Truppen ab Mai 2021 ab

    Afghanistan: Rumänien zieht seine Truppen ab Mai 2021 ab

    Vor fast 20 Jahren schickten die USA kurz nach den Terroranschlägen auf New York und das Pentagon Truppen nach Afghanistan. Washington beschuldigte die Taliban, Osama bin Laden und die für die Anschläge verantwortliche Dschihadisten-Terrororganisation Al Qaida Unterschlupf gewährt zu haben, und entmachtete sie. Es folgten fast zwei Jahrzehnte Missionen der NATO-Truppen in der Region, die von zahlreichen Anschlägen geprägt waren.



    Doch dann, im April dieses Jahres, erklärte US-Präsident Joe Biden: Angesichts der Terrorbedrohung, die jetzt an vielen Orten herrscht, macht es für mich und unsere politischen Führer wenig Sinn, Tausende von Truppen am Boden zu halten und in nur einem Land zu konzentrieren, was jedes Jahr Milliarden kostet. (…) Es ist an der Zeit, Amerikas längsten Krieg zu beenden. Es ist Zeit, dass die amerikanischen Truppen nach Hause kommen.“



    Die Vereinigten Staaten werden mit ihren NATO-Verbündeten für einen koordinierten Abzug aus dem asiatischen Land arbeiten, nach dem von Anfang an festgelegten Prinzip: Wir gehen gemeinsam hinein, wir passen uns gemeinsam an und gehen gemeinsam raus. Anschlie‎ßend gab die Nordatlantische Allianz bekannt, dass die notwendigen Bedingungen für die Beendigung ihrer Resolute Support“-Mission in Afghanistan erfüllt seien und es nicht mehr notwendig sei, die 9.600 Soldaten aus 36 Ländern dort zu halten.



    Rumänien ist Teil der Koalition gegen den Terrorismus. Die ersten rumänischen Soldaten wurden kurz nach den Anschlägen vom 11. September nach Afghanistan geschickt und Rumänien gehört seitdem ständig zu den wichtigsten Partnern der NATO-Mission. Im Einvernehmen mit seinen Partnern in der Allianz hat Rumänien beschlossen, seine Streitkräfte ab dem 1. Mai 2021 aus Afghanistan abzuziehen, eine Entscheidung, die vom Obersten Verteidigungsrat des Landes getroffen wurde. Der Einsatz in Afghanistan wird für das Verteidigungsministerium erst dann enden, wenn alle rumänischen Soldaten sicher nach Hause zurückgekehrt sind, sagte Verteidigungsminister Nicolae Ciucă:



    Als einer der wichtigsten Beiträger zur Resolute Support Mission, mit über 600 Soldaten im Einsatzgebiet, wird Rumänien in Übereinstimmung mit den Alliierten laut Abzugsplan handeln. Rumänien hat vor zwei Jahrzehnten die Entscheidung getroffen, Teil der Anti-Terror-Koalition zu werden und sich seinen strategischen Verbündeten anzuschlie‎ßen, um einen Feind zu bekämpfen, der den Frieden und die Sicherheit seiner Bürger bedroht. In den fast 20 Jahren haben zehntausende rumänische Soldaten Missionen im afghanischen Einsatzgebiet erfüllt und wesentlich dazu beigetragen, die Sicherheitslage in der Region zu verbessern.“



    Dabei handelt es sich um zwei Missionen. Die erste war die International Security Assistance Force“ (ISAF), der 2015 die Resolute Support“ folgte, deren Ziel es war, die afghanischen nationalen Sicherheitskräfte auszubilden, zu beraten und zu unterstützen. Im Gespräch mit Radio Rumänien zeichnete Nicolae Ciucă, Kommandeur des ersten rumänischen Bataillons in Afghanistan, ein Bild der Situation aus rumänischer Sicht:



    Für die rumänische Armee bedeutete das Jahr 2002 Hoffnung und Bemühungen, im Herbst desselben Jahres zum Beitritt zur Allianz eingeladen zu werden, was auch geschah. Zwei Jahre später erfüllte die rumänische Armee weiterhin ihre Missionen in Afghanistan, aber auch im Irak, und wurde aufgrund des Beschlusses des NATO-Gipfels Vollmitglied der Nordatlantischen Allianz. All diese Elemente der Analyse lassen sich auf zwei Ebenen beschreiben — der Wille, der Enthusiasmus und der Geist, zu beweisen, dass wir in der Lage sind, über die menschlichen Ressourcen verfügen, und, warum nicht, den Opfergeist haben, um Mitglied des Nordatlantischen Bündnisses zu werden. Danach haben wir bewiesen, dass wir ein glaubwürdiges Mitglied dieses Bündnisses sind. Und weil ich von Opfer gesprochen habe, möchte ich an die 27 rumänischen Soldaten, die in Afghanistan ihr Leben verloren haben, und an die über 200 Menschen, die dort verwundet wurden, erinnern und ihnen unsere Dankbarkeit aussprechen. Das ist der Einsatz, den die rumänische Armee in diesen 20 Jahren geleistet hat.“



    Wie sieht Afghanistan heute aus und inwieweit wurden die Probleme gelöst? Afghanistan ist immer noch kein perfektes Land, aber es ist kein Vergleich zu dem Afghanistan der Enthauptungen und Folterungen vor zwei Jahrzehnten. Afghanistan hat jetzt Dutzende von diplomatischen Vertretungen in der ganzen Welt, eine Verfassung, einen rechtmä‎ßig gewählten Präsidenten und eine Regierung, ein gewähltes Parlament und lokale Räte, in denen auch Frauen vertreten sind. Parteien, NGO und zivilgesellschaftliche Organisationen wurden wieder gegründet. Die meisten Afghanen haben Zugang zu einer medizinischen Grundversorgung, und Millionen von Kindern sind gegen epidemische Krankheiten geimpft. Dennoch bleiben gro‎ße Herausforderungen in Bezug auf Regierung, Drogen, Armut und Korruption. Die Zukunft ist immer noch ungewiss.



    Liviu Mureşan, Präsident der EURISC-Stiftung sagte dazu:



    Nach zwei Jahrzehnten geht diese Operation, die so viele Menschenleben und riesige Geldsummen gekostet hat und das Problem ungelöst lie‎ß, zu Ende. Wir wissen nicht, wie sich die Dinge in der kommenden Zeit entwickeln werden. Es ist sehr wichtig, dass wir, da wir von Anfang an an diesem Einsatz in Afghanistan beteiligt waren, möglichst alle unsere Soldaten und wenn möglich auch die dazugehörige Ausrüstung wieder zu Hause haben. Afghanistan wird ein Lehrstück dafür bleiben, wie die Infrastruktur über das Schicksal, das Leben und das gute Funktionieren eines Einsatzes entscheidet. Ein Land, das keinen Zugang zum Meer hat, ist ein Land, das nicht erobert, kontrolliert und wirklich verändert werden kann, besonders mit der Geographie, die Afghanistan hat.“



    Der Vorsitzende des afghanischen Parlaments, Mir Rahman Rahmani, hat davor gewarnt, dass der Abzug ausländischer Truppen aus dem Land unter den derzeitigen Umständen zu einem Bürgerkrieg führen wird.



    Audiobeitrag hören:



  • Final de misiune în Afganistan

    Final de misiune în Afganistan

    SUA au
    intervenit militar în Afganistan în urmă cu aproape 20 de ani, la scurt timp
    după atentatele teroriste împotriva turnurilor gemene din New York şi a
    Pentagonului. Acuzaţi că i-au oferit refugiu lui Osama bin Laden şi rețelei jihadiste
    Al Qaida, responsabili de atentate, talibanii au fost înlăturați de americani
    de la putere. Au urmat aproape două decenii în care forțele NATO au acționat în
    regiune prin diferite misiuni, jalonate de numeroase atentate soldate cu
    pierderi de vieți omenești.

    A venit momentul să punem capăt celui mai lung război al SUA. Pe fondul
    ameninţării teroriste care s-a extins acum în mai multe locuri, menţinerea a
    mii de soldaţi concentraţi într-o singură ţară, cu un cost de miliarde anual,
    pare a fi lipsit de sens din punctul meu de vedere şi al liderilor noştri
    – a
    anunțat, însă, în aprilie, liderul de la Casa Albă, Joe Biden.

    SUA vor lucra cu
    aliaţii lor din NATO pentru o retragere coordonată din ţara asiatică, conform
    principiului stabilit de la început: intrăm împreună, adaptăm împreună şi ieşim
    împreună. La scurt timp, Alianţa Nord-Atlantică a anunțat că sunt întrunite condiţiile necesare pentru
    încheierea misiunii sale Resolute Support’ din Afganistan și nu mai este necesară menținerea acestei
    prezențe redusă între timp la 9.600 de militari din 36 de ţări. România face parte din coaliția împotriva
    terorismului, primii militari români fiind dislocați în Afganistan la scurt
    timp după atentate, iar de atunci s-a numărat constant printre
    principalii contributori la misiunea NATO. În acord cu partenerii săi din
    Alianță, România a decis să-și retragă forţele din Afganistan coordonat cu
    ceilalţi membri începând cu data de 1 mai 2021, decizia fiind luată în CSAT.

    Misiunea în Afganistan
    se va încheia pentru Ministerul Apărării numai atunci când toţi militarii
    români vor fi în siguranţă acasă, a declarat ministrul de resort Nicolae Ciucă:

    Ca unul din cele mai
    importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste
    600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România va acţiona în acord
    cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii. România a luat
    decizia, acum două decenii, să facă parte din coaliţia de luptă împotriva
    terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici, în efortul
    internaţional de combatere a unui inamic care ameninţa liniştea şi securitatea
    cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari
    români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind
    semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă.

    Vorbim
    de două misiuni – prima a fost Forţa internaţională de asistenţă pentru
    Securitate (ISAF), urmată, din
    2015, de Resolute Support, care a avut ca scop instruirea, consilierea şi
    acordarea de asistenţă Forţelor Naţionale afgane de Securitate şi Apărare.

    Invitat la Radio România, Nicolae Ciucă, comandant al primului batalion românesc în Afganistan, a creionat un
    tablou al situației din perspectiva
    României: Pentru Armata
    română anul 2002 însemna speranţă şi eforturi pentru a putea să fim invitaţi la
    aderare în toamna anului respectiv, ceea ce s-a şi întâmplat, iar doi ani mai
    târziu, Armata română continua să-şi îndeplinească misiunile în Afganistan, dar
    şi în Irak şi devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în
    baza deciziei luate de membrii Alianţei la summit. Ca atare, ulterior toate
    aceste elemente de analiză pot să fie descrise în două linii – linia de voinţă,
    de entuziasm, de spirit pentru a demonstra că suntem în măsură şi avem resursa
    umană, disponibilitatea şi, de ce nu, spiritul de sacrificiu pentru a deveni
    membri ai Alianţei Nord-Atlantice, şi după aceea am demonstrat că suntem un
    membru credibil al acestei alianţe. Şi pentru că am vorbit de sacrificiu,
    doresc să aduc aminte de memoria şi recunoştinţa pe care trebuie să le-o
    păstrăm celor 27 de militari români care şi-au pierdut viaţa în Afganistan şi,
    de asemenea, să aducem aminte de cei aproape 200 de militari răniţi.
    Acesta este efortul pe care armata română l-a făcut în aceşti 20 de ani.

    Cum arată acum Afganistanul, în ce măsură problemele au fost rezolvate?
    Afganistanul nu este nici acum o țară perfectă, dar nici nu se compară cu
    Afganistanul decapitărilor și al torturii de acum două decenii. Afganistanul
    are acum zeci de misiuni diplomatice în întreaga lume, o Constituție, un
    președinte și un executiv ca rezultat al unor alegeri democratice, un parlament
    ales și consilii provinciale unde femeile sunt reprezentate. Au fost
    reînființate partide, ONG-uri și organizații ale societății civile. Majoritatea
    afganilor au acces la serviciile de bază de îngrijire a sănătății, iar milioane
    de copii sunt vaccinați împotriva bolilor epidemice. Rămân, însă, provocări
    uriașe ce țin de guvernare, de droguri, sărăcie și corupție. Viitorul este încă
    incert.

    Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei EURISC: După două decenii se încheie această
    operaţiune care a costat atâtea vieţi omeneşti, trilioane şi care lasă în urmă
    problema nerezolvată. Nu ştim cum vor evolua lucrurile în perioada următoare.
    Este foarte important ca noi, care am participat de la bun început la această
    operaţiune în Afganistan, să avem toţi băieţii acasă şi, dacă se poate, şi
    echipamentul respectiv. Afganistanul va rămâne o lecţie asupra modului în care
    infrastructurile sunt cele care hotărăsc soarta, viaţă şi buna funcţionare a
    unei misiuni. O ţară care nu are ieşire la mare este o ţară care nu poate să
    fie, mai ales cu geografia Afganistanului, nu poate să fie cucerită, nu poate
    să fie controlată şi cu adevărat transformată.

    Preşedintele Parlamentului
    afgan, Mir Rahman Rahmani, a avertizat că retragerea forţelor străine din ţară
    în contextul actual va duce la război civil.


  • Jurnal românesc – 22.04.2020

    Jurnal românesc – 22.04.2020

    70 de militari români, dislocaţi în Afganistan, în
    cadrul misiunii NATO ‘Resolute Support’, în Irak – misiunea de tip coaliţie
    ‘Inherent Resolve’ şi în Republica Centrafricană – misiunea UE de instruire şi
    consiliere, vor fi repatriaţi. Ministerul Apărării anunţă că este vorba de o
    reconfigurare a numărului de militari români care acţionează în misiunile
    internaţionale în contextul măsurilor de combatere a efectelor pandemiei de
    COVID-19. Ministerul mai precizează că militarii se vor putea întoarce
    în teatrele de operaţii dacă vor exista solicitări din partea comandamentelor
    misiunilor respective. Măsuri similare au fost luate şi de alte ţări din NATO,
    Uniunea Europeană sau state partenere.


    Ambasadorul roman la Paris, Luca Niculescu, a
    anuntat într-un interviu pentru ziare.com că încă de la începutul crizei
    provocate de COVID 19, pe site-ul Ambasadei au fost deschise doua linii
    telefonice speciale si o adresa de mail pe care cei care au nevoie de
    informaţii pot scrie. Luca Niculescu a spus ca personalul ambasadei a rezolvat mai multe cazuri ale unor turisti
    romani care ramasesera blocati pe insule franceze din Caraibe si nu stiau cum
    sa se intoarca acasa, dar cu sprijinul autorităţilor franceze aceştia au fost
    repatriaţi. În acelasi timp, a mai spus
    Luca Niculescu, personalul ambasadei si al consulatelor româneşti discută cu
    Ministerul francez al Muncii, cu Ministerul de Interne, cu Ministerul de
    Externe, cu cel al Afacerilor Europene despre condiţiile de muncă, tipul de
    contracte ale lucrătorilor români din Franţa. Partea română urmăreşte ca drepturile lor să
    fie respectate si ca acestia să fie trataţi exact ca angajaţii francezi.


    Ambasada a facut şi o serie de ghiduri
    pe care le-a pus pe site şi pe Facebook, cu raspunsuri referitoare la
    drepturile lucrătorilor, drepturile chiriaşilor, drepturile pe sectoare
    specifice, cum ar fi pentru cei care lucreaza în construcţii sau informaţii pentru
    cei care tranziteaza Franţa. Ambasadorul Luca Niculescu le-a mulţumit
    românilor din comunitatea din Franţa, care s-au mobilizat în număr foarte mare
    pentru a ajuta alţi români, aflaţi în situaţii mai grele şi colegilor din serviciul
    consular care, de la începutul crizei, nu au mai avut nici o zi liberă.


    Eventualele
    abuzuri comise de angajatorii români sau străini faţă de angajaţii români nu
    pot fi oprite dacă angajaţii nu depun plângeri, a scris pe Facebook ministrul
    Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru. Aceasta s-a referit la
    protejarea drepturilor muncitorilor români în ţară şi în străinătate, pornind
    de la cazul celor 2.000 de lucrători români plecaţi recent recent în Germania. Am
    cerut ataşaţilor de muncă să solicite instituţiilor de control din aceste ţări
    să fie afişat, la vedere, un Formular de sesizări în limba română’, a scris
    Violeta Alexandru. Ministrul Muncii le-a transmis românilor care pleacă la
    muncă în străinătate să aibă grijă ce se stipulează în contractele pe care le
    semnează.

    Pe de altă
    parte, Violeta Alexandru a anunţat că a început discuţii cu Ministerul Muncii
    din Germania pentru controlarea respectării legislaţiei locale privind
    lucrătorii români din această ţară.Controlul privind respectarea legislaţiei
    româneşti la semnarea contractului (care se semnează doar după ce el este
    tradus în limba română pentru a fi cunoscut de angajat) revine ITM din România,
    iar controlul la faţa locului, în Germania, de exemplu, revine instituţiei de
    control din landul unde se află angajatorul/locul de muncă.


    În perioada 16 aprilie – 24 iunie 2020, Accademia
    di Romania in Roma organizează, pe pagina de Facebook a instituției, proiectul
    Muzicieni români la Roma. Proiectul se desfășoară în colaborare cu
    Asociația Culturală Isvor din București, Asociația Culturală Româno-Italiană
    Propatria din Roma, Centrul Național de Artă Tinerimea Română din București,
    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Radio
    România Muzical și Vibrate! Festival Brașov.

    Stagiunea muzicală virtuală
    poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in
    Roma: https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/.

  • August 14, 2018 UPDATE

    August 14, 2018 UPDATE


    PROTESTS – Tuesday was the last day on which the people injured in Fridays protests in Bucharest could file for damages. More than 60 people, including gendarmes, have filed complaints. Prosecutors continue investigations into the forceful intervention of security forces against protesters. The Federation of Romanian Associations in Europe have called on the authorities to identify with due urgency the people who instigated violence on August 10th. The federation called on the president, the prime minister and on state institutions to urgently develop a strategy to put a stop to the exodus of Romanians from the country, at the same time encouraging the return of the Diaspora. They also call on the political class to stop using the Diaspora as a weapon in their domestic strife. On Monday, people were back on the streets to protest in Bucharest.



    ECONOMY – The Romanian economy went up 4% in the first semester of the year as against the same period last year, according to the National Institute of Statistics. In its spring forecast, published in May, the European Commission maintained its 4.5% estimate regarding Romanias economic growth, with an expected growth of 3.9% next year. Data published on Tuesday by Eurostat show that, in the second semester, Romania registered the highest growth rate in the whole of the EU, as compared to the previous three months.



    CELEBRATION – The Romanian Navy on Tuesday celebrated its heroes who died defending the countrys independence and sovereignty. On this occasion, sailors took part in the military and religions ceremony organized at the Monument of Sailors in Constanta. The most important naval exercise of the year will take place on Wednesday, on the Romanian Navy Day, celebrated on August 15th each year, with events being held in Constanta, Mangalia, Braila, Tulcea and Bucharest.



    AFGHANISTAN – The third echelon of the Romanian battalion “Hawks of Carpathians” has arrived safely in Afghanistan, the 81st Brigade “General Grigore Balan” has announced. The deployment of Romanian soldiers in Afghanistan started on July 29th, as they will carry out missions to protect the military base in Kandahar, as well as training and counseling missions benefiting the Afghan National Forces. For six months, the 448 Romanian soldiers will take part in the NATO mission Resolute Support. The unit, set up 23 years ago, has proven it is capable of carrying out extremely complex missions both in the country and in theatres of operations abroad.



    SWINE FEVER – The number of African swine fever outbreaks has reached 677, reported in 132 towns and villages in 8 counties in the north-west and south-east of Romania, the Sanitary Veterinary and Food Safety Authority announced on Tuesday. Farmers have received approximately 47,000 Euros in damages but the value of their claims exceeds 760,000 Euro. Some 100,000 pigs have been culled so far. The first outbreaks were reported in August 2017, but their number increased dramatically in June this year. The disease does not affect humans, but the social and economic impact is high.



    ATTACK – Several pedestrians were injured on Tuesday after a driver ran over a checkpoint around the British Parliament building. The perpetrator was arrested and the area around Parliament was cordoned off. The anti-terror branch of Scotland Yard has opened an investigation. The UK was hit by a wave of attacks in 2017, which left 36 people dead and over 200 injured. 4 of the attacks have been claimed by ISIS.



    ACCIDENT – At least 30 people died on Tuesday after a section of a highway bridge in northern Italy collapsed. The rescue teams that rushed to the place found cars and trucks that had plunged almost 300 feet into a heap of rubble below. The Italian Transport Minister Danilo Totinelli described the incident as an enormous tragedy. The bridge was built in 1960 and was refurbished in 2016. The Romanian Foreign Ministry has received no notification about potential Romanian victims. We recall that Romanians form the largest community of immigrants in Italy.



    TENNIS – At the WTA tournament in Cincinnati, OH, with 2.8 million dollars in prize money, the Romanian Ana Bogdan was defeated on Tuesday by the Russian Ekaterina Makarova in the first round. Irina Begu too was eliminated in the first round by Australian Ajla Tomljanovic, who will play against the competitions first seed Simona Halep. In the doubles, Irina Begu pairs up with Monica Niculescu against the Australian-American pair Asleigh Barty/ CoCo Vandeweghe and the Romanian-Russian pair Raluca Olaru/Vera Zvonareva will play against the Czech couple Barbora Krejcikova/Katerina Siniakova.




  • Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO

    Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO

    În ceea ce privește misiunea NATO din Afganistan, am subliniat rolul important al României ca un contributor semnificativ cu trupe la RSM, precum și menținerea angajamentului pe linia asigurării suportului necesar autorităților de la Kabul în planul stabilizării și dezvoltării profilului și capacității Forțelor Naționale de Securitate și Apărare ale Afganistanului. Totodată, am menționat că militarii români vor fi prezenți, alături de aliații noștri, în Afganistan și în anul 2018, respectând toate responsabilitățile asumate la nivel aliat’, a declarat ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, la Bruxelles, în cadrul Reuniunii miniștrilor Apărării din statele membre NATO.

    Potrivit MApN, discuțiile din cadrul Reuniunii au vizat şi palierului operaţional, incluzând o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic în formatul statelor contributoare la misiunea NATO Resolute Support / RSM din Afganistan, o reuniune a Coaliției Globale împotriva DAESH, organizată de către secretarul american al apărării James Mattis, precum şi o reuniune a statelor contributoare la Comandamentul regional pentru instruire, consiliere și asistență din zona de nord a Afganistanului (TAAC-North), în organizarea Germaniei. În cadrul sesiunii în formatul Resolute Support, incluzând participanţii, contributorii şi beneficiarii acestei misiuni, a avut loc un schimb de opinii pe marginea evoluțiilor situației de securitate din Afganistan și a contribuțiilor aliaților la RSM. Ministrul român al apărării a salutat rolul NATO şi al RSM pentru securitatea Alianței, Afganistanului, dar şi a comunităţii internaţionale, inclusiv în contextul eforturilor de combatere a terorismului.

    În ceea ce privește misiunea NATO din Afganistan, am subliniat rolul important al României ca un contributor semnificativ cu trupe la RSM, precum şi menţinerea angajamentului pe linia asigurării suportului necesar autorităților de la Kabul în planul stabilizării şi dezvoltării profilului şi capacităţii Forțelor Naționale de Securitate şi Apărare ale Afganistanului. Totodată, am menționat că militarii români vor fi prezenți, alături de aliații noștri, în Afganistan și în anul 2018, respectând toate responsabilitățile asumate la nivel aliat, a precizat ministrul Mihai Fifor.

    Pe timpul desfășurării reuniunii statelor contributoare la Comandamentul regional pentru instruire, consiliere și asistență din zona de nord a Afganistanului (TAAC-North), organizată de Germania, în calitate de națiune coordonatoare, miniștrii aliați ai apărării au avut ocazia să poarte discuții mai aplicate privind situația de securitate în regiune, dar și privind eventuale suplimentări de contribuții ale țărilor aliate.

    Agenda de discuții a reuniunii Coaliției Globale anti-DAESH s-a axat cu precădere asupra situației curente de securitate din Irak și Siria și progresele înregistrate în contracararea amenințărilor DAESH. În context, ministrul Mihai Fifor a reiterat sprijinul României pentru eforturile comunității internaţionale în scopul eliminării depline a ameninţărilor DAESH.

    Mihai Fifor a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Franţa şi Turcia, Florence Parly, respectiv Nurettin Canikli.

    În discuțiile cu ministrul francez al apărării, ministrul român a punctat nevoia continuării demersurilor în vederea asigurării stabilităţii în regiunea Mării Negre, subliniind importanţa prezenţei militare franceze la exerciţii aliate desfăşurate pe teritoriul naţional, pentru asigurarea interoperabilităţii între forţele armate ale celor două state. Cei doi oficiali au apreciat importanţa aprofundării colaborării între statele europene pe linia apărării, inclusiv din perspectiva cooperării structurate permanente (PESCO). Cu acest prilej, ministrul Fifor a subliniat oportunitatea oferită de această iniţiativă pentru consolidarea cooperării în materie de securitate şi apărare, un subiect prioritar de pe agenda europeană.

    De asemenea, cei doi miniștri au convenit intensificarea cooperării bilaterale în domeniul educației militare, precum și al medicinii militare, Mihai Fifor precizând, în context, intenția de colaborare în acest sens, în vederea revitalizării și modernizării Institutului Cantacuzino.

    Reuniunea bilaterală cu omologul turc a reprezentat o bună ocazie de a schimba opinii cu privire la evoluțiile din regiunea Mării Negre și de a reflecta asupra modalităților concrete de cooperare între România și Turcia, în vederea asigurării stabilității și securității zonei. Cei doi oficiali au convenit asupra coordonării între România și Turcia în avansarea inițiativelor conexe prezenței aliate adaptate din regiunea Mării Negre, cu accent asupra dimensiunii terestre și maritime, mai informează MApN.

  • Batalionul 151 Infanterie Protecție a Forței “Lupii Negri” la final de misiune

    Batalionul 151 Infanterie Protecție a Forței “Lupii Negri” la final de misiune

    A
    11-a misiune desfuşurată în teatre de operaţii a Batalionului
    151 Infanterie Protecție a Forței Lupii
    Negri din Iași se va încheia miercuri, 30 august 2017. Aceştia au participat, din februarie, la misiunea Resolute Support,
    desfășurată de NATO în Afganistan.


    Batalionul
    este la a 11-a misiune într-un teatru de operații din afara țării. În
    Afganistan ne găsim pentru a patra oară cu efectivul complet al batalionului și
    a cincea oară dacă luăm în calcul și o companie pe care am asigurat-o către o
    altă structură din Armata României. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra
    misiunii pe care tocmai am încheiat-o, datorită faptului că am avut militari
    deosebit de experimentați, militari care cunosc zona de operații și în mod
    special cunosc modul de lucru cu partenerii americani, a declarat pentru Agerpres, locotenent-colonelul Gabriel
    Turculeț, comandantul Batalionului 151.


    Lupii Negri au transferat misiunile din Afganistan Batalionului 280 Infanterie Protecție a Forței Brave
    Hearts din Focșani, un alt batalion românesc.

  • Retrospectiva săptămânii 20.08 – 26.08.2017

    Retrospectiva săptămânii 20.08 – 26.08.2017

    Proiect de reformare a legilor sistemului
    de justiţie


    Alăturată UE
    în 2007, România a înregistrat în ultimii ani succese notabile în justiţie,
    remarcate de Bruxelles, care supraveghează strict acest domeniu. Acum, Comisia
    Europeană cere Guvernului de la Bucureşti mai multe detalii despre proiectul de
    reformă semnificativă a sistemului de justiţie din România, făcut public,
    miercuri, de ministrul de resort, Tudorel Toader, proiect care a generat
    numeroase reacţii. Ireversibilitatea progreselor făcute de România în lupta
    anti-corupţie în ultimii 10 ani este esenţială pentru Comisia Europeană, se
    precizează într-o declaraţie a executivului comunitar. Proiectul de reformă,
    vehement criticat de opoziţia de la Bucureşti, a fost catalogat de preşedintele
    Klaus Iohannis, drept un atac împotriva statului de drept. Iniţiativa,
    care vine la şase luni după o încercare a guvernului de centru-stânga de la
    Bucureşti de a relaxa legile anticorupţie, prevede inclusiv reducerea
    competenţelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care nu ar mai putea
    investiga judecătorii. Schimbările sunt multiple, de la modul
    în care sunt numiţi procurorii şefi şi până la înfiinţarea unei unităţi
    speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi. Dacă acest
    amestec de măsuri este adoptat de guvern şi aprobat de Parlament, eforturile
    României din ultimii mai bine de zece ani vor fi şterse, iar sistemul de
    justiţie se va întoarce într-o perioadă în care era subordonat politicii”
    – a
    venit reacţia promptă a şefului statului. Conform legilor în vigoare,
    preşedintele numeşte procurori-şefi, la propunerea ministrului justiţiei şi
    după acordul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),
    organismul care garantează independenţa justiţiei. Totodată, Toader a propus ca
    ministrul justiţiei, care este numit politic, să preia controlul asupra
    unităţii de inspecţie judiciară, de la CSM. Analişti şi magistraţi consideră că
    acest lucru ar duce la imixtiunea politicii în sistemul de justiţie. În acelaşi
    timp, Parchetul General consideră aceste propuneri drept un semnal de alarmă,
    afirmând că procurorii nu au fost consultaţi.



    Vizita preşedintelui Emmanuel Macron la Bucureşti


    Într-un
    discurs rostit la ambasada Franţei din Bucureşti, şi preşedintele francez
    Emmanuel Macron a avertizat că, în forma actuală, propunerile de modificare a
    legilor justiţiei nu sunt în acord cu promisiunile de continuare a luptei
    anticorupţie. Liderul de la Paris a făcut, joi, prima sa vizită oficială în
    România, unde, împreună cu omologul său, Klaus Iohannis, a convenit
    aprofundarea parteneriatului strategic între cele două ţări. Au fost semnate o
    serie de acorduri, inclusiv pentru producerea de sisteme de rachete tactice de
    ultimă generaţie. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat interesul
    Bucureştiului pentru creşterea investiţiilor franceze şi de colaborare pentru
    consolidarea proiectului european, dar a reamintit şi obiectvul României de
    aderare la spaţiul Schengen. El a subliniat că România acţionează deja de facto
    ca un stat responsabil al spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate
    eforturile de consolidare a frontierelor externe ale UE, şi a apreciat că
    aderarea României va consolida securitatea comună şi va transmite un semnal
    puternic în sprijinul construcţiei europene. La rândul său, Emmanuel Macron a
    declarat: Suntem decişi să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru
    viitorul UE, pentru zona euro şi pentru toate demersurile care trebuie făcute
    în viitor, pentru că ştim că sunteţi ferm hotărâţi să integraţi România într-o
    Europă care merge înainte şi zona euro reprezintă în acest sens un element de
    convergenţă. În cursul vizitei la Bucureşti, Emmanuel Macron a avut
    discuţii şi cu premierul Mihai Tudose.



    Bucureştiul şi situaţia din Afganistan


    România a
    salutat, alături de alţi aliaţi NATO, anunţul preşedintelui american Donald
    Trump de intensificare a campaniei militareă împotriva insurgenţilor din
    Afganistan. Liderul de la Casa Albă a exclus orice retragere a SUA din această
    ţară, exprimându-şi convingerea că o retragere rapidă ar crea un vid de care ar
    profita atât Al-Qaida, cât şi gruparea terioristă Stat Islamic. La Bucureşti,
    ministrul apărării, Adrian Ţuţuianu, a precizat că şi România, care este al patrulea
    contributor cu trupe din Alianţa Nord Atlantică, ar putea să-şi mărească
    efectivele la misiunea ‘Resolute Support’. În această săptămână, militarii
    Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei Brave Hearts Focşani au preluat
    misiunile româneşti în teatrul de operaţiuni din Afganistan, înlocuindu-i pe
    cei din Batalionul 151 Lupii Negri din Iaşi, în cadrul misiunii NATO Resolute Support. Cei peste 600 de
    soldaţi români se vor axa, în principal, pe securizarea bazei din Kandahar,
    executând patrule alături de militarii din coaliţie, armata şi poliţia afgană.
    Militarii români vor asigura şi securitatea
    celui mai mare aeroport din sudul Afganistanului. Regiunea rămâne una cu
    probleme în ceea ce priveşte securitatea. Cel mai recent incident în care a
    fost rănit şi un militar român a avut loc cu două săptămâni în urmă. Potrivit
    datelor Ministerului Apărării de la Bucureşti, 25 de militari români au murit
    în timpul misiunilor din Afganistan, la care participă din 2001. Alţi peste 100
    de militari români au fost răniţi până acum în acest teatru de operaţiuni.

  • Nachrichten 24.08.2017

    Nachrichten 24.08.2017

    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis und Frankreichs Staatschef Emmanuel Macron haben am Donnerstag in Bukarest beschlossen die bilaterale strategische Partnerschaft zu vertiefen. Diese betrifft die Bereiche Politik, Wirtschaft, Kultur und Forschung. Iohannis sagte, der Besuch des französischen Staatschefs finde 25 Jahre nach dem Inkrafttreten des Freundschafts-und Kooperationsvertrags zwischen Rumänien und Frankreich statt und das sei ein symbolischer Zeitpunkt. Iohannis begrü‎ßte die Wachstums-Dynamik der Wirtschaftsbeziehungen zwischen den beiden Staaten und äu‎ßerte das Interesse für die Diversifizierung der französischen Investitionen in die rumänische Wirtschaft. Seinerseits sagte Macron, dass Rumänien berechtigt sei den Schengen-Beitritt zu beantragen und zeigte sich gegenüber diesem Thema offen. Ebenfalls am Donnerstag traf der französische Präsident den rumänischen Premier Mihai Tudose.




    Das rumänische Au‎ßenministerium hat am Donnerstag eine Glückwunschbotschaft an die Ukraine anlässlich des Nationalfeiertages dieses Landes gesendet. Au‎ßerdem äu‎ßerte das besagte Ministerium die Unterstützung Bukarests für die Gebietseinheit des Nachbarlandes. Rumänien ist und wird auch weiterhin ein Partner der Ukraine in der Region bleiben. Es wird au‎ßerdem auch von nun an den europäischen Fahrplan dieses Landes befürworten, hei‎ßt es noch auf der Facebook-Seite des Au‎ßenministeriums.




    Die Rumänische Nationale Antikorruptionsbehörde kritisiert die Änderungen der einschlägigen Justizgesetze, die von Justizminister Tudorel Toader angekündigt wurden. Die besagte Behörde kündigt an, dass sie nächste Woche ihre Generalversammlung einberufen wird, um ihre Meinungen über die Änderungsvorschläge zu äu‎ßern. Laut einem Kommunique von Donnerstag, müsste sich diese über die Art und Weise äu‎ßern, wie die Änderungen die Tätigkeit der Antikorruptionsstaatsanwälte beeinflussen wird. Die Antikorruptionsbehörde sendete auch einen offenen Brief an den Justizminister, an den Obestren Rat der Richter und Staatsanwälte, an die Generalstaatsanwaltschaft und and die Vorsitzende des Obersten Kassations- und Justizhofes betreffend die Konsequenzen deartiger Ma‎ßnhamen. Über diese behauptet die Behörde, sie würden die Unabhängigkeit der Staatsanwälte beeinträchtigen. Dazu hören Sie mehr nach den Nachrichten.




    Ein rumänisches Infanteriebataillon aus dem östlichen Focşani hat seine sechsmonatige Mission in der afghanischen Provinz Khandahar angetreten. Die rumänischen Soldaten befinden sich in der Anpassungsphase. Das Bataillon soll dann ende des Monats funktionsfähig werden. Diese wird drei der wichtigsten Missionen der Resolute Support Einsätze unter Nato-Führung im Süden des Afghanistan ausführen: den Schutz des Flughhafens in Khandahar, die Sicherheit der umliegenden Zone und die Begleitung der Würdenträger. Derzeit werden 626 rumänische Soldaten in diesem Land stationiert. Bukarest leistet den viertgrö‎ßten Beitrag mit Nato-Truppen.

  • August 23, 2017 UPDATE

    August 23, 2017 UPDATE

    VISIT – The President of France Emmanuel Macron will be on an official visit to Romania on Thursday, and will have talks with president Klaus Iohannis and Prime Minister Mihai Tudose. The two presidents will give a joint press conference at the end of the bilateral talks and will visit the National Village Museum. The two heads of state are expected to have an open dialogue on boosting bilateral trade, as well as on cooperation during the 2018-2019 Romania-France Cultural Season, an important cultural project. Another focal point on the agenda of talks is Romanias Schengen accession, after the two presidents agreed, in June, to strengthen dialogue so that a favourable decision on Romanias joining the free movement area be made as soon as possible.



    JUDICIARY – The President of Romania Klaus Iohannis says the proposed changes to the laws regulating the judicial sector, announced on Wednesday by Justice Minister Tudorel Toader, are an attack against the rule of law, the independence of the judiciary and the anti-corruption fight. Iohannis says the pressure on the judiciary comes completely against the commitments made by Romania upon joining the EU in 2007, and will keep the Cooperation and Verification Mechanism active indefinitely, so as to enable the European Commission to monitor the Romanian judicial sector. President Iohannis explains such changes require public debate and consultations with the magistrates. Under one of the proposed amendments, Public Ministry chiefs would be appointed by the Prosecutors Department of the Higher Council of Magistrates, based on nominations by the Justice Minister, through a transparent procedure that bypasses the head of state. Minister Toader also intends to make the Judicial Inspection Corps subordinated to the Justice Ministry and to extend the term in office for chief prosecutors from 3 to 4 years. Once passed by the Cabinet, the bill will be sent to Parliament for endorsement.



    REMEMBRANCE DAY – The signing of the Ribbentrop-Molotov Pact on August 23, 1939 is a confirmation that Fascism, Nazism and Communism are mere forms of the same antidemocratic expressions of hatred and intolerance, says Romanias President, Klaus Iohannis, in a message sent on Wednesday, commemorating the Remembrance Day for the Victims of Fascism and Communism. The president added that the pact concluded by the Nazi and Soviet foreign ministers, Joachim von Ribbentrop and Veaceslav Molotov, respectively, was an odious act against the Romanians ideal of peace and freedom. The Romanian Centennial must find us consistent in the struggle to defend democracy, the rule of law and individual liberties. Let us not forget that for more than one-half of the one hundred years since the achievement of the national ideal we lived under dictatorships, and many of the personalities who contributed to the Greater Union were persecuted by totalitarian regimes. Therefore, our efforts must now be directed towards the condemnation of all actions that could affect the democratic path that Romania embarked on, in December 1989, and consolidated by its NATO and EU membership. In the current European and global context, marked by many challenges and uncertainties, defending and consolidating the rule of law, democracy and freedom against any enemies hostile to open societies is a priority, the president also said. In the wake of the Soviet-Nazi agreement, following an ultimatum given in the summer of 1940, Moscow annexed Romanias eastern territories of Bessarabia, northern Bukovina and Hertza. Hundreds of thousands of ethnic Romanians left their homes in the way of the occupiers, and other tens of thousands were arrested, executed or deported to Siberia and Kazakhstan.



    AFGHANISTAN – Romania welcomes the announcement made by the U.S. President, Donald Trump, on increasing US troops in Afghanistan by 4,000 military, the Romanian Defence Minister Adrian Ţuţuianu has said. Ţuţuianu has added that Romania, too, might increase the number of troops it contributes to the “Resolute Support mission in Afghanistan. At present, some 620 Romanian military are deployed in that Central-Asian state, Bucharest being the Alliances fourth largest contributor of troops.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Afghanistan-Konflikt: Rumänien tauscht Infanterie-Bataillon aus

    Afghanistan-Konflikt: Rumänien tauscht Infanterie-Bataillon aus

    Ein rumänisches Infanterie-Bataillon ist zu einer sechsmonatigen Mission nach Afghanistan aufgebrochen. Die Schutztruppe Brave Hearts“ aus dem ostrumänischen Focşani ersetzt damit das Bataillon 151, die Schwarzen Wölfe“ aus Iaşi, das bislang an der NATO-Mission Resolute Support beteiligt war. Die gut 600 rumänischen Soldaten aus dem neuen Kontingent sollen vor allem für die Sicherheit am Stützpunkt in Kandahar sorgen – gemeinsam mit anderen Militärs aus der internationalen Koalition und der afghanischen Armee sowie mit afghanischen Polizeibehörden werden sie überwiegend auf Streife gehen. Außerdem werden die rumänischen Truppen auch für die Sicherheit am größten Flughafen im Süden des Landes zuständig sein.



    Unterdessen gilt die Region nach wie vor als unsicher. Der jüngste Zwischenfall, bei dem auch ein rumänischer Soldat verletzt wurde, fand vor zwei Wochen statt. Laut ofiziellen Angaben aus dem Verteidigungsministerium in Bukarest sind seit 2001 25 rumänische Militärs bei Missionen in Afghanistan ums Leben gekommen. Weitere gut 100 Militärs wurden an diesem Kriegsschauplatz verletzt.



    Anfang dieser Woche hatte US-Präsident Donald Trump die Intensivierung der Militärkampagne gegen die Taliban angekündigt – vor diesem Hintergrund beschloss Bukarest den Austausch des agierenden Kontingents. Das Weiße Haus schließe einen Abzug der Truppen aus Afghanistan aus. Man sei der festen Überzeugung, dass ein schneller Rückzug ein Machtvakuum schaffen würden, von dem Terroristen der El Kaida“ und des selbst ernannten Islamischen Staates“ profitieren könnten, so Trump. Das Pentagon soll in Kürze über die Aufstockung des Afghanistan-Kontingents entscheiden, inzwischen arbeitet es weiter an seinem Einsatzplan, erklärte US-Verteidigungssekretär James Mattis. Trump habe Mattis gestattet, rund 4000 US-Militärs in den Afghanistan zu entsenden, verlautete es aus mehreren offiziellen Quellen. Das bestehende Truppenkontingent der USA umfasst etwa 8400 Soldaten.



    Rumänien hat derweil neben weiteren NATO-Alliierten die Ankündigung des amerikanischen Staatschefs begrüßt. Auch Bukarest, der viertgrößte Missionsteilnehmer des Nordatlantischen Bündnisses, könnte sein Aufgebot im Rahmen der Resolute Support – Mission aufstocken, erklärte Rumäniens Verteidigungsminister Adrian Ţuţuianu.



    Der Afghanistan-Konflikt ist der längste in der modernen Geschichte der Vereinigten Staaten, den Anlass dazu lieferten die Anschläge der El-Kaida vom 11. September 2001. Der damalige Anführer des Terrornetzwerks, Osama Bin Laden, wurde vom Taliban-Regime in Afghanistan beschützt. Den amerikanischen Streitkräften gelang ein rascher Sieg über die Taliban, allerdings lösten die Besiegten einen Aufstand aus, der in letzter Zeit immer mehr an Boden gewinnt. Die NATO-Mission in Afghanistan ist seit Ende 2014 offiziell beendet, die etwa 13.500 dort stationierten Militärs, ein Großteil davon Amerikaner, tragen zur Ausbildung und Beratung der afghanischen Sicherheitskräfte bei.

  • July 25, 2016 UPDATE

    July 25, 2016 UPDATE

    MEETING — Romania’s Supreme Defence Council meet on Tuesday in Bucharest to analyse the way in which Romania’s concerns are reflected in the final documents of the NATO summit of the 8th and 9th of July in Warsaw. The Council will also establish the measures and actions that need to be taken to implement the decisions adopted, the president’s office has said. President Klaus Iohannis said the NATO summit in Warsaw was a success, with all of Romania’s concerns being included in the final documents. These refer to a balancing of the measures taken as part of the country’s new defence and deterrence roles on the eastern flank, the president explained.



    ATTACKS — The death toll following the attacks in Afghanistan has reached a record level this year, according to a UN report. More than 1,600 civilians have been killed and 3,565 wounded in the first half of 2016, the highest number of victims since 2009. According to the report, a third of the victims are children, most of whom were killed in the explosion of makeshift bombs. The United Nations has described the situation as “alarming and shameful”, with the anti-governmental forces being responsible for the death of the highest number of civilians.



    MISSION — The Romanian White Sharks 341st infantry battalion left on Monday for the theatre of operations in Afghanistan. According to the defence ministry in Bucharest, the Romanian military are ready to act as part of the NATO Resolute Support mission to ensure the protection of the military basis in Kandahar and provide counselling to the Afghan security forces. The 341st infantry battalion is an elite unit of the Romanian Army and has so far carried out international missions in Kosovo, Iraq and Afghanistan.



    ELECTIONS — The National Liberal Party in Romania has called on the Government to pass an emergency ordinance providing for the setup of a number of polling stations equal to that used in the second round of the 2014 presidential elections, apart from polling stations in embassies and consular offices at the upcoming parliamentary elections in autumn. The Liberals also want for citizens to be able to register by e-mail for the vote. The interest of Romanians in the Diaspora in the legislative elections remains low. Less than three thousand Romanian citizens living abroad have signed up with the Election Registry. 2,000 applications have been sent from Spain and Italy, home to large numbers of Romanians.




    TURKEY – The association of European Magistrates for Democracy and Liberty (MEDEL) urged the NATO Secretary General Jens Stoltenberg to demand Turkey to free the thousands of judges and prosecutors who were arrested a week ago after the failed coup. The appeal comes as Turkish president Recep Tyyip Erdogan reiterated his support for reintroducing the death penalty if the Turkish people so wish. Erdogan also said he would disregard the position of the European Union in this matter. In another move, Bratislava on Monday played host to an informal meeting of ministers and secretaries of state responsible for European affairs to discuss the situation in Turkey. Romanian State Secretary for European Affairs Cristian Badescu expressed Bucharest’s support for a concerted and effective European response to the challenges of migration, based on a thorough approach, focusing on the enactments of commitments, cooperation with third countries and consolidating the EU’s external borders.



    GERMANY — 12 people were wounded on Sunday night in the German town of Ansbach in a suicide bombing. According to the Bavarian authorities, a 27-year-old Syrian refugee exploded the bomb in front of a building hosting a music festival. Also on Sunday, a Syrian national killed one person and injured two in a machete attack in Baden-Wurttemberg, in south-western Germany. The two incidents occurred against the backdrop of a tense security climate after Friday’s attack in Munich when an 18-year-old Iranian-German national killed 9 people and injured 35. In the fourth attack last week, several passengers were wounded on a train by a young Afghan refugee who used a knife and a hatchet.



    TENNIS – Two Romanian tennis players, world no. 5 Simona Halep, and world no. 61 Monica Niculescu are competing in a tournament in Montreal worth 2.4 million dollars. In the first round, Niculescu faces the Latvian player Jelena Ostapenko. If she qualifies to the next round, she will meet world no. 4 Agnieszka Radwanska. Halep, who goes straight into the second round, will face the winner between Australia’s Daria Gavrilova and Germany’s Annika Beck. Last year, Halep made it to the final in Montreal, from which she pulled out with an injury, reliquinshing the title to the Swiss player Belinda Bencic.



    FOOTBALL — Romania’s football vice-champions Steaua Bucharest on Tuesday take on the Czech side Sparta Prague in an away game, as part of the first leg of the Champions League third preliminary round. As part of the same stage, Romanian champions Astra Giurgiu face the Danish side FC Copenhagen on Wednesday at home. On Thursday, in the first leg of the Europa League third preliminary round, Viitorul Constanta face the Belgian side Gent away, while Pandurii Targu Jiu play at home against the Israeli side Maccabi Tel Aviv. The third Romanian side playing in the Europa League, CSMS Iasi, were eliminated in the previous round by the Croatian side Hajduk Split.


    (Translated by V. Palcu and C. Mateescu)