Tag: restaurante

  • „Bacșișul” pe nota de plata

    „Bacșișul” pe nota de plata

    De la 1 ianuarie 2023, o nouă lege reglementează impozitarea plăților informale oferite de clienți pentru diverse servicii. Cea mai cunoscută plată de acest tip — celebrul bacșiș – este cea lăsată la restaurant. De acum încolo, statul oprește 10% din valoarea bacșișului care rămâne voluntar, dar apare pe nota de plată. Ca procedură, înainte de emiterea bonului fiscal, se va înmâna clientului o notă de plată, iar clientul decide valoarea bacșișului, fie sub formă de procent, fie în sumă fixă sau, dacă dorește, va opta să nu-l ofere. Înainte de intrarea în vigoare a legii, decizia oficializării bacșișului a stârnit discuții în opinia publică. Pe de o parte, clienții se temeau că vor fi cumva obligați să-l dea chiar dacă nu ar dori, iar pe de altă parte, prestatorii de servicii credeau că, în urma impozitării, vor rămâne în mână cu o sumă mai mică decât înainte.



    Dar din punctul de vedere al patronilor din industria ospitalității, adoptarea acestei legi are doar urmări benefice pentru toată lume, după cum declară Dragoș Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianței pentru Turism: Eu aș vrea să punctez doar faptul că bacșișul nu este obligatoriu. Bacșișul este o chestiune voluntară. A fost, este și va fi o acțiune a oricărui client care este mulțumit și dorește să onoreze serviciile pe care le-a primit. Dar ce a făcut legea asta? Prin ea, am trecut din zona de cutumă în zona de reglementare și ea a fost în special necesară, pentru că mai mult de 50% din clienții care merg astăzi în restaurante și hoteluri plătesc cu cardul și mai mult de 50% din acești 50% doresc să lase bacșiș pe card. Or, până în momentul de față, dacă se întâmpla lucrul ăsta în mod transparent, lucrurile erau foarte complicate și la angajații noștri le ajungeau mai puțin de 40% în buzunar. Astăzi ajung 90% în buzunar. Iată cum, de exemplu, angajații noștri o să aibă un câștig.



    Plecând de la această realitate tristă — a unor patroni care opreau o parte din bacșișul angajaților — Ioan Biriș, patron de restaurante și preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, salută transparentizarea adusă de fiscalizarea plăților până acum informale. Ioan Biriș: Principalul câștigător al acestei legi este cel care lucrează în industrie, pentru că el este beneficiarul unui venit care exista și până acum. Dar, din ipocrizia cu care ne-am obișnuit, el întotdeauna era trecut sub preș. Iar noi, în momentul de față, am transparentizat toată această relație dintre noi și angajații noștri. Foarte mult timp industria noastră a fost criticată pentru salariile foarte mici pe care le oferă. În realitate, venitul lucrătorilor din industria noastră, pe lângă salariu, în mare parte este asigurat de acest bacșiș. Toată lumea știa deja asta. Nefiind o chestie legală, nu aveai cum s-o promovezi, nu aveai cum să o cuantifici. În momentul de față lucrurile au intrat în normalitate. În momentul în care un tânăr își dorește să se îndrepte către o carieră în această industrie, are posibilitatea să-și cuantifice foarte clar veniturile reale pe care el le va avea. Aceste venituri probabil că vor face ca numărul de tineri care se vor îndrepta către această industrie să crească.



    Din punct de vedere financiar, beneficiile au fost evidente la scurt timp după 1 ianuarie. În prima săptămână de la aplicarea legii, 50% din bacșiș a fost plătit cu cardul, deci printr-o modalitate foarte ușor de înregistrat și impozitat. De asemenea, beneficii par să aibă de-acum încolo și cei care oferă cazare, nu doar restaurantele. Printre plățile înregistrate de hoteluri, bacșisul ocupă doar între 3% și 5% din total din mai multe considerente: se fac mai multe plăți cu cardul și firmele care-și cazau angajații la hotel erau în imposiblitatea legală de a lăsa bacșiș. Dar recent, prin această lege, lucrurile s-au schimbat, după cum aflăm de la Călin Ile, preşedinte Federaţia Industriei Hoteliere din România.



    Această lege, prin forma ei, prin deductibilitatea fiscală, îi lasă pe patronii de firme sau pe decidenții din companii să poată susține activitatea din unitățile pe care le frecventează. La noi sunt foarte mulți clienți din sfera aceasta a companiilor care vin în teambuilding-uri sau care au delegați de business. Drept urmare, în industria hotelieră e clar că suma care va fi alocată ca bacșiș pentru salariații din domeniul nostrum va fi mult mai mare. Un alt lucru important pe care noi îl așteptăm: creșterea calității serviciilor, adică o legătură mai strânsă între prestația acelui om care așteaptă un bacșiș pentru pentru munca lui și serviciile pe care le prestează. Bacșișul este opțional, va fi dat numai în măsura în care acel beneficiar al serviciului va fi mulțumit de serviciu. Nu credeți că această corelație va duce la creșterea calității serviciilor, lucru pe care-l așteptăm cu toții de atâta timp, adică creșterea serviciilor din turismul românesc? În calitate de client, vom fi în măsură să îi premiem pe cei care prestează bine. Iar prestatorul de servicii va zice hai să-mi fac bine treaba” pentru că ea va fi legată direct de venitul net.



    În plus, oficializarea plăților care până acum erau informale va reduce elanul celor dispuși să-și însușească incorrect anumiți bani. Călin Ile: Doream să fac referire la teama pe care unii angajați din turism au vehiculat-o cel mai des în spațiul public: că vor fi proprietari de unități care nu vor aloca bacșișul angajaților. Menționez că acest lucru este ilegal și cred că ar trebui să dăm un semnal către cei angajați care vor fi nedreptățiți că au toate motivele să reclame dacă acest lucru se întâmplă și pot să reclame chiar la autoritatea fiscală din unitatea administrativ teritorială unde activează. Nu putem lăsa ca această lege să fie prejudiciată de anumiți patroni care nu vor respecta legea. Dar marea majoritate vor încerca să respecte legea și să distribuie tot bacșișul, așa cum prevede legea și cum am insistat.”



    Aceasta este una dintre marile speranțe ale patronilor din industria ospitalității dornici să atragă cât mai multă forță de muncă într-un domeniu care duce o lipsă acută în această privință.






  • Risipa alimentară în Uniunea Europeană

    Risipa alimentară în Uniunea Europeană


    Aproximativ 127 kilograme de alimente per locuitor au fost risipite în Uniunea Europeană în 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, arată datele primei monitorizări la nivelul UE a deșeurilor alimentare publicată, realizate de Eurostat. Gospodăriile au generat 55% din deșeurile alimentare, un total de 70 kg per locuitor, iar restul de 45% de deșeuri au provenit din lanțul de aprovizionare cu alimente.



    Eurostat subliniază faptul că nivelul deşeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape dublu față de cantitatea de deşeuri alimentare provenite din sectoarele producerii şi a fabricării produselor alimentare şi băuturilor (14 kg şi 23 kg per locuitor; respectiv 11% şi 18%). În aceste sectoare există strategii pentru reducerea deşeurilor alimentare.



    La rândul lor, restaurantele şi serviciile alimentare sunt responsabile pentru 12 kg de deşeuri alimentare per persoană sau 9%, în timp ce vânzările cu amănuntul şi alte reţelele de distribuţie produc cele mai puține deşeuri alimentare cu un total de 9 kg per persoană (7%).



    Risipă alimentară în 73% dintre restaurantele din România



    Deși Eurostat nu deține date despre contribuția României la nivelul european al deșeurilor, un studiu recent, publicat de Ziarul Financiar, arată că industria ospitalității din România (HoReCA) se confruntă cu problema risipei alimentare. Aproape trei din patru restaurante (73%) produc deșeuri alimentare, iar printre alimentele aruncate cel mai des se numără legumele, fructele și carnea. Acestea reprezintă 70% din totalul risipei alimentare, în timp ce mâncărurile deja preparate reprezintă 30% din totalul deșeurilor alimentare potrivit cercetării realizate de Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi Mastercard.



    Studiul mai relevă că jumătate dintre operatori din domeniul HoReCA aruncă zilnic până la 5% din mâncarea produsă, în timp ce 20% dintre aceștia aruncă între 5-15%. De asemenea, circa 30% dintre restaurante susțin că risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce restul de 70% spun că risipa se produce sălile de mese sau în ambele locuri.



    Risipa alimentară în Uniunea Europeană (gospodării, sectoare de producție, restaurante și magazine de desfacere) / Sursa: Eurostat


    risipa-alimentara-ue-2020-eurostat.jpg



    Lege privind risipa alimentară din România



    La nivel legislativ, Senatul României a adoptat pe 10 octombrie legea privind prevenirea risipei alimentare. Potrivit proicetului de lege, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va realiza o platforma naţională online pentru raportarea de către operatorii economici a datelor privind risipa alimentară. Același minister va realiza strategia naţională de prevenire şi reducere a risipei alimentare care va fi actualizată o dată la cinci ani și va publica anual date relevante anuale cu privire la progresele făcut.



    Deputatul USR Diana Buzoianu, inițiatorul legii a declarat: România este ţara cu peste o treime din populaţie în risc de sărăcie şi excluziune socială, conform statisticilor oficiale. În acelaşi timp, în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare. Pe scurt, pierdem zilnic cantităţi considerabile de alimente, în timp ce o mare parte a populaţiei nu îşi permite accesul la alimente de bază. Această realitate trebuie schimbată, iar proiectul de faţă îşi propune să facă paşi importanţi în acest sens.”




  • CAFENELELE MICULUI PARIS

    CAFENELELE MICULUI PARIS

    Dacă
    cele mai vechi restaurante de pe teritoriul țării au fost deschise în secolul
    al 16, lea, în Transilvania, Bucureștiul se poate mândri și el cu hanuri,
    restaurante și cafenele unele avand o
    istorie de peste 200 de ani, așa cum sunt
    celebrele, până azi, Carul cu Bere și Hanul lui Manuc din inima Capitalei.

    Istoricul Maria
    Magdalena Ioniță le dedică o carte – album (Prin cafenelele din Micul Paris)
    în care 6 dintre ele ne sunt descrise cu minuție și talent.

    Cu : criticul și
    istoricul de artă Adrian-Silvan Ionescu.



  • Relaxarea unor restricţii în Bucureşti

    Relaxarea unor restricţii în Bucureşti

    Cu o incidență a infectărilor cu COVID-19 sub valoarea de trei la mia de locuitori, în ultimele zile, Bucureștiul a ieșit din zona roșie, în care se afla de câteva săptămâni, și beneficiază, de luni, de unele măsuri de relaxare. Este vorba de redeschiderea la interior a barurilor, restaurantelor, cinematografelor, teatrelor şi sălilor de jocuri de noroc. Acestea funcţionează, însă, la capacitate redusă, respectiv 30%, şi după un program limitat, până la ora 21. Nunţile şi botezurile sunt în continuare interzise, iar activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau al altor unităţi de cazare este permisă până la ora 23:00.


    Aproape trei sferturi dintre județele României sunt în zona verde, cu mai puţin de 1,5 cazuri la mia de locuitori, restul se regăsesc în zona galbenă. Cu 2 excepții – județul Timiș, din vestul țării, si
    Cluj, din nord-vest, unde datele centralizate în ultimele zile au indicat mai
    mult de trei cazuri la mia de locuitori.


    De altfel, cifrele anunțate zilnic de Grupul de Comunicare Strategică au arătat o ușoară diminuare a numărului de cazuri noi de îmbolnăvire la nivelul țării, precum și a numărului de decese, comparativ cu situația de acum câteva săptămâni. Este și motivul pentru care, începând din 8 februarie, ar putea fi redeschise şcolile cu prezenţa fizică a elevilor.


    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat, într-o intervenţie televizată, că situaţia este în atenţia mai multor instituţii cu atribuţii în domeniul sănătăţii.

    Sorin Cîmpeanu: Interesul major pentru deschiderea şcolilor se păstrează. Aceste lucruri vor face parte dintr-o analiză permanentă, care se va încheia cu o decizie anunţată deja pentru data de 2 februarie, cei îndreptăţiţi cu competenţe în domeniul sanitar fiind foarte atenţi la aceste evoluţii.


    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, face, însă, apel la prudenţă, amintind că numărul cazurilor este în creştere în foarte multe ţări europene şi riscul unui nou val al pandemiei este mare şi pentru România.


    Între timp, campania de vaccinare continuă, în aproape o lună de la imunizarea primei persoane în România, pe 27 decembrie, fiind administrate circa o jumătate de million de doze, inclusiv pentru rapel. Și numărul programărilor este în creștere. România se află acum în etapa a II-a a campaniei de vaccinare, care a debutat pe 15 ianuarie și care este destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului care desfăşoară activităţi în domenii esenţiale.


    În ceea ce priveşte calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunţat revenirea la programul iniţial de livrări către Uniunea Europeană, deci inclusiv pentru România, începând cu 25 ianuarie, precizând şi că va creşte numărul de doze în jurul datei de 15 februarie.

  • Discuții privind salvarea HoReCa

    Discuții privind salvarea HoReCa

    Reprezentanţii sectorului hoteluri, restaurante, cafenele – unul dintre cele mai afectate în România de criza COVID-19 – au discutat cu premierul Ludovic Orban şi ministrul Economiei, Virgil Popescu, despre schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate de companiile din domeniu. Potrivit ministrului Economiei, bugerul estimat este de 500 de milioane de euro, iar plafonul maxim pentru o companie nu va depăși 800.000 de euro.



    Executivul va elabora cel târziu săptămâna viitoare un proiect de act normativ prin care va fi aprobat mecanismul în baza căruia companiile din domeniul HoReCa şi agenţiile de turism să beneficieze de granturi. Schema de ajutor de stat ar urma să se aplice după aprobarea sa de către Comisia Europeană, iar mecanismul de realizare va fi facilitat de o aplicaţie electronică, pentru a se reduce birocraţia. S-a discutat și despre prelungirea aplicării măsurii de acordare a şomajului tehnic angajaţilor şi a modalităţii de aplicare a programului de lucru flexibil.



    Premierul consideră necesară prelungirea cu şase luni a aplicării şomajului tehnic pentru angajaţii a căror activitate a fost afectată de criza sanitară şi utilă flexibilizarea programului de lucru, pentru a răspunde mai bine nevoilor sectorului HoReCa. Consultările între guvern şi reprezentanţii acestui sector vor continua în perioada următoare. Până acum, guvernul a acordat facilităţi fiscale, a continuat plata şomajului tehnic şi a plătit peste 41% din salariul de bază pentru angajaţi.



    Restaurantele au fost închise în România din cauza numărului mare de persoane infectate cu noul coronavirus, iar din cauza vremii reci nici terasele nu mai pot funcţiona. Potrivit statisticilor, pandemia a închis până acum 10.000 de restaurante în România. În plus, se estimează că următoarele şase luni vor fi dramatice și pentru sectorul hotelier, preconizându-se că 70-80% din hoteluri vor închide.



    Oamenii de afaceri din domeniu spun că au pierderi şi de 80% şi că aproape 100.000 de locuri de muncă din HoReCa, adică jumătate din total, vor fi pierdute până la sfârşitul anului. În acest sens, reprezentanţii industriei cer executivului măsuri concrete, astfel încât acest sector să poată supravieţui în perioada următoare. Antreprenorii spun că această industrie nu își va reveni la normal până în anul 2023, iar industria hotelieră peste încă doi ani.



    Să mai spunem că un sondaj realizat, recent, la solicitarea Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) arată că aproximativ 8 din 10 români consideră că restaurantele ar trebui redeschise.

  • Restricţii la nivel local

    Restricţii la nivel local

    După ce România a înregistrat
    un val de peste 2.000 de îmbolnăviri pe zi și noi recorduri în ceea ce privește
    numărul persoanelor decedate într-o singură zi și a celor internate în secțiile
    de Terapie Intensivă, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a anunțat
    noi restricții pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Este vorba însă
    de restricții locale, în funcție de rata de infectări.


    Astfel, sunt puse în
    carantină localitățile care depășesc o rată de infectări de 3 la mia de
    locuitori în ultimele 14 zile. Se interzic evenimente precum nunți și botezuri
    în localitățile care au un indice mai mare de 1,5 la mia de locuitori.


    Tot
    acest indice de răspândire a noului coronavirus duce și la închiderea
    restaurantelor si cafenelelor în zonele afectate. Este luată în considerare
    închiderea sau suspendarea activității pentru agenții economici care nu
    respectă regulile, iar instituțiile publice si private trebuie să ia în calcul
    munca de acasă sau, acolo unde nu se poate, să ia în calcul decalarea
    programului, în zonele unde se depăsește 1,5 la mia de locuitori.


    Autoritățile
    au anunțat intensificarea controalelor, dar așteaptă și colaborarea populației:
    purtarea măștii, distanțarea socială, dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor,
    măsuri care ar trebui să ducă la un trend descendent al infectărilor.


    La
    București, unde numarul zilnic de infectari este cel mai
    ridicat din ţară- s-au luat mai multe măsuri. Printre acestea
    închiderea restaurantelor și cafenelelor, interzicerea organizării
    evenimentelor private în cadrul saloanelor de evenimente, obligativitatea
    purtării măștii de protecție în jurul unităților de învățământ, pe o distanță
    de maximum 100 de metri sau intensificarea acțiunilor de control în transportul
    în comun, piețe, târguri, piscine interioare. S-au închis și sălile de
    spectacole, cinematografele și teatrele din Capitală.


    Autoritățile explică că
    toate aceste măsuri sunt valabile cel puțin în următoarele șapte zile sau atât
    timp cât rata de incidență se va menține peste 1,5 la mia de locuitori.


    Să mai
    spunem că ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunțat că în prezent aproape un
    sfert din paturile de la terapie intensivă din întreaga ţară sunt ocupate, iar
    în Bucureşti gradul de ocupare este aproape de capacitatea maximă.


    Tot începând
    de miercuri, pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de COVID – 19, a intrat
    în vigoare decizia privind carantina de 14 zile pentru persoanele care vin în
    România din ţările cu risc epidemiologic ridicat.
    Lista actualizată de
    Consiliul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă conţine 49 de state, între care
    Spania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Ungaria şi Republica Moldova.
    Autorităţile au stabilit însă şi excepţii. Nu trebuie să stea în carantină
    persoanele care intenţionează să petreacă mai puţin de trei zile în România şi
    prezintă la intrarea în ţară un test COVID negativ realizat cu cel mult 48 de
    ore înainte. De asemenea, se poate ieşi din carantină după a zecea zi dacă se
    face un test în a opta zi şi rezultatul este negativ.

  • Klaus Iohannis, declaraţie de presă la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis, declaraţie de presă la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis a declarat, miercuri seară, la Cotroceni, că organizarea
    alegerilor nu va duce la creșterea numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus, dacă se respectă normele sanitare.


    Pe 27 august debutează
    campania pentru alegerile locale. Este pentru prima dată când campania și
    alegerile se vor desfășura în condiții excepționale. O premieră pe care nu și-a
    dorit-o nimeni, dar la care trebuie să ne adaptăm cât mai bine cu putință.
    Trebuie să le organizăm în condiții de maximă siguranță sanitară. Acest lucru
    este posibil, dacă vom respecta un set de reguli

    Președintele a dat exemplul altor țări care au organizat alegeri în pandemie fără un impact negativ. Un scenariu cu risc zero nu există, dar dacă se respectă anumite reguli, riscul poate fi redus la minim Șeful statului a precizat că a solicitat Guvernului să demareze o campanie de informare a cetățenilor.



    Fac apel la responsabilitate, mă adresez celor care candidează și echipelor. Nu îi expuneți pe oameni! Orice
    încălcare a normelor va trebui drastic sancționată. Toate procedurile sunt
    gândite pentru a facilita accesul la urne a fiecărui cetățean cu drept de vot.




    Este foarte dăunător să amâni pe termen nedefinit alegerile. Ele
    reprezintă fundamentul democrației. Democrația nu poate fi suspendată sau pusă
    între paranteze.
    Să nu uităm că alegerile
    locale au fost deja amânate. Acum știm care sunt măsurile de protecție care
    limitează transmiterea, de aceea putem avea un proces electoral corect, care se
    poate desfășura în siguranță




    Dragi români, este important ca voi să
    decideți cine va conduce comunitatea. Este esențial să facem tot ce ține de noi
    pentru ca democrația să fie protejată în această perioadă
    , a declarat Klaus
    Iohannis.




    Președintele Iohannis a vorbit și despre deschiderea restaurantelor și
    teatrelor, care s-ar putea produce de la 1 septembrie.


    Sunt 2 domenii în care consider că este cazul să se reia
    activitatea atât cât se poate.




    Primul sector, și aici recunosc că este
    un sector la care țin, este zona culturală. Teatrele și cinematografele se vor
    putea deschide cu 1 septembrie, în condiții de siguranță. Mă refer la locuri
    libere, la purtarea măștii. Dar cred că e important să se reia actul de
    cultură. Ce am fi fără cultură?


    Al doilea sector este sectorul HORECA, în special funcționarea
    restaurantelor. Cu 1 septembrie, în anumite condiții, restaurantele se pot deschide.
    Specialiștii vor stabili mâine un prag, o cifră care descrie riscul de
    infectare, iar acolo unde va fi depășit, se va restricționa funcționarea
    restaurantelor în interior. Toate aceste detalii vor fi făcute cunoscute
    publicului.


    Aceste 2 sectoare sunt
    importante. Cred că după ce am învățat cum să ne comportăm în pandemie, putem
    face acest pas. Nu ne întoarcem la normalitate, dar putem face următorul
    pas, a declarat Klaus Iohannis.



  • Ludovic Orban, despre condițiile începerii noului an școlar

    Ludovic Orban, despre condițiile începerii noului an școlar

    Premierul Ludovic
    Orban, a vorbit, luni seară, la o
    televiziune particulară, despre condițiile reînceperii anului școlar cât și
    despre reluarea vieții culturale.




    Primul anunț este că vom aplica o
    singură unitate de măsură la nivel național. În funcție de răspândirea
    virusului, acolo unde nu există o răspândire semnificativă în comunitate,
    conform indicatorului de cazuri la 1000 de locuitori, acolo școala va începe
    față în față. Acolo unde va fi un risc mediu elevii vor începe prin rotație,
    iar acolo unde este o răspândire comunitară extinsă, elevii vor începe școala
    online




    Primul ministru a
    anunțat că toți elevii din România vor purta mască, indiferent de vârsta lor.
    Față de țările din Europa care au decis ca elevii din ciclul primar și
    preșcolarii să nu poarte măști de protecție, România va impune purtarea măștii
    pentru toți elevii și profesorii.


    Pe de altă parte, Orban a spus că nu
    este corect să fie asigurate măști pentru toți elevii. El a explicat că vor fi
    asigurate măști pentru elevii care provin din familii vulnerabile, iar pentru
    cei cu posibilități este responsabilitatea părinților să le achiziționeze măști.


    Astăzi am adoptat OUG prin care alocăm
    175 de milioane de euro pentru educație. Circa 100 de milioane de euro vor fi
    destinați achiziției de tablete. Acolo unde nu vor fi suficiente tablete,
    autoritățile locale pot achiziționa în completare numărul de tablete, iar noi
    vom deconta. De asemenea, 50 de milioane de euro vor fi alocați pentru măști,
    dezinfectanți, mănuși etc. Alți 25 de milioane sunt pentru achiziționarea de
    sisteme sanitare, ca de exemplu în școli care nu au grup sanitar


    Am solicitat modificarea Legii 55, lege
    prin care s-au blocat angajările pentru că avem nevoie de personal medical, de
    personal didactic auxiliar, a mai spus Ludovic Orban.






    Premierul a anunțat că
    cel mai probabil săptămâna aceasta se va decide redeschiderea restaurantelor,
    teatrelor și cinematografelor, dar în condiții de siguranță și distanțare.

  • Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    O companie din Cluj care are ca domeniu de activitate gestionarea deşeurilor alimentare a
    primit un credit de 7,5 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii.
    Banii vor fi folosiţi în dezvoltarea și introducerea de soluții software și hardware pentru
    a ajuta personalul din restaurante să-și gestioneze într-un mod mai rentabil și
    mai sustenabil bucătăriile, prin reducerea cantităților de deșeuri
    alimentare. Imprumutul este susţinut de Fondul European pentru Investitii
    Strategice (FEIS) şi vine în cadrul Planului de Investiţii pentru Europa,
    cunoscut şi ca Planul Juncker sau Planul de investiţii în infrastructura
    UE
    , anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei
    Europene.





    Europarlamentarul Daniel Buda, membru în Comisia pentru
    Agricultură și dezvoltare rurală, a declarat: Acest ajutor financiar
    este extrem de important ca el să vină în acele domenii
    care sunt deficitare, iar risipa alimentară este una dintre marile probleme care
    se discută, în momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel
    mondial. Spun asta deoarece ne confruntăm cu resurse limitate din punctul de
    vedere al alimentelor, pe de altă parte,
    avem de-a face cu o creştere a populaţiei, dar
    avem de a face şi cu schimbări climatice, care sunt influenţate inclusiv
    de ceea ce înseamnă distrugerea alimentelor rămase neconsumate. Iată, deci, în
    acest domeniu avem un investitor britanic care are sediul la Cluj şi încearcă
    să găsească soluţii inovatoare.

    Tocmai de aceea, prin acest Plan Juncker, se
    finanţează astfel de idei, deoarece ele sunt absolut necesare în viitorul
    apropiat în vederea combaterii risipei alimentare care înseamnă să produci sau
    să foloseşti în lanţul alimentar doar atât cât crezi tu că vei putea folosi. In
    acelaşi timp, trebuie să previi aceste schimbări climatice care sunt generate prin
    distrugerea sau arderea acestor produse care distrug în mod clar mediul. Este o
    măsură binevenită din partea Comisiei Europene şi asta demonstrează că UE, prin
    mecanismele pe care le are la dispoziţie, este mereu aproape de problemele care
    sunt în teren, încercând să găsească soluţii şi ,evident, sprijinindu-le din
    punct de vedere financiar.



    Prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice,
    România a atras până în prezent finanțări de 720 milioane de euro, fonduri
    preconizate să genereze investiții private în cuantum de 2,95 miliarde de euro.
    De altfel, România ocupă locul 18 în
    Uniunea Europeană în funcție de valoarea fondurilor atrase în baza Planului
    Juncker, după state ca Cehia și Ungaria, dar în fața Slovaciei și a Bulgariei.