Noi restricţii antiepidemice
Ca mai peste tot în Europa, numărul cazurilor de contaminare cu noul coronavirus creşte constant în România, iar autorităţile anunţă, periodic, că spitalele şi, mai ales, secţiile de terapie intensivă sunt pline. Guvernul a adoptat, joi seara, noi restricţii pentru limitarea epidemiei. Astfel, în zonele unde incidenţa este mai mare de patru cazuri la mia de locuitori, circulaţia persoanelor în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică se va face până la ora 20:00 şi nu până la 22:00, ca acum. Tot în aceste zile, magazinele se vor închide la ora 18:00. Când rata de infectare depăşeşte 7,5 cazuri la mia de locuitori, aceste restricţii se aplică toată săptămâna. Derogări vor fi doar în nopţile marilor sărbători religioase, Pesahul evreiesc, Paştele catolic şi cel ortodox. Decizia Executivului survine după ce în spaţiul public fusese vehiculată carantinarea Bucureştiului, cel mai mare, populat şi dinamic economic dintre oraşe. În judeţul Ilfov, ale cărui aşezări sunt, practic, sateliţi ai Capitalei, se înregistrează cea mai mare incidenţă a îmbolnăvirilor, iar multe dintre comune şi oraşe sunt în carantină. Mulţi locuitori din Ilfov lucrează în Bucureşti şi fac zilnic naveta, iar copiii lor merg la şcoli din Capitală. Tot mai sceptici în legătură cu oportunitatea închiderii oraşelor, comentatorii remarcă eşecul acestei măsuri la Timişoara, unde, după două săptămâni de carantină, rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 a fost mai mare decât înainte.
Summit comunitar în timp de pandemie
Preşedintele României, Klaus Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European, organizată, tot din cauza pandemiei, în format de videoconferinţă. Accelerarea producţiei şi distribuţiei de vaccinuri reprezintă o prioritate în Uniunea Europeană – potrivit unei declaraţii comune a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre. Preşedintele României şi-a exprimat sprijinul pentru propunerea recentă a Comisiei Europene cu privire la autorizarea mai parcimonioasă a exportului de vaccinuri, dar a făcut un apel la prudenţă în utilizarea acestui mecanism, astfel încât să nu fie afectat comerţul liber. Liderii europeni au mai abordat teme privind piaţa internă, cu accent pe politica industrială şi domeniul digital, situaţia din Mediterana de Est şi relaţiile Uniunii cu Turcia, precum şi resetarea raporturilor cu Statele Unite, după instalarea lui Joe Biden la Casa Albă.
România şi Estul
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a pledat pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe întregul Flanc Estic. La reuniunea de la Bruxelles a șefilor diplomației din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, el a prezentat analiza României cu privire la provocările persistente de securitate la frontiera estică, inclusiv la Marea Neagră, referindu-se, în acest context, şi la necesitatea soluţionării conflictelor prelungite care destabilizează securitatea regiunii. Aurescu a reiterat sprijinul pentru abordarea actuală a NATO faţă de Rusia și a subliniat că dialogul cu Moscova se poate desfăşura numai în condiţiile unei posturi foarte robuste a NATO de descurajare şi apărare. România a mai anunţat că, alături de alte 18 state, de OSCE și de Uniunea Europeană, sprijină înființarea Platformei Internaționale de Responsabilitate pentru Belarus. Aceasta e menită să sprijine documentarea și anchetarea încălcărilor grave ale drepturilor omului produse în Belarus, în urma alegerilor prezidențiale din această țară, din august 2020. România susține o agendă concretă pentru un Belarus democratic, bazată pe dialog politic, care să fundamenteze tranziţia către un sistem bazat pe valori democratice, stat de drept şi respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Ministerul de Externe aminteşte ca România a acordat, în septembrie 2020, un ajutor de 100.000 euro pentru mass-media independentă și societatea civilă din Belarus. De asemenea, ministerele Educației şi de Externe au lansat un program de acordare a 100 de burse pentru studenți din Belarus pentru anul universitar viitor.
Epitaf pentru o secţie specială
Camera Deputaților de la București a adoptat, miercuri, proiectul privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, promisă încă din campania electorală de actuala coaliție guvernamentală. Denumită și Secția Specială, aceasta fusese creată de fosta putere social-democrată şi, ca multe dintre măsurile acesteia în domeniul justiţiei, a fost percepută drept o încercare a-şi subordona magistraţii şi de a stopa lupta anticorupţie. SIIJ avea competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori şi putea fi folosită pentru a influența mersul anchetelor în cazul unor mari dosare de corupție, inclusiv cu implicare politică.
Martie sportiv
Naţionala feminină de handbal a României a învins echipa ţării gazdă, în ultimul său meci din cadrul turneului preolimpic de la Podgorica, din Muntenegru, dar a ratat calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În primul meci, româncele au fost invinse de Norvegia, campioana continentală en titre. Toate cele trei echipe au acumulat câte două puncte, dar, clasate pe primele două locuri graţie golaverajului superior, Muntenegru şi Norvegia merg la Olimpiadă. La fotbal, România a debutat, joi, la Bucureşti, cu o victorie, 3-2, asupra Macedoniei de Nord, în preliminariile Cupei Mondiale de anul viitor. Românii vor disputa în martie alte două partide din cadrul preliminariilor, pe 28, tot acasă, cu Germania, şi pe 31, în deplasare, cu Armenia. Din grupă mai fac parte Islanda şi Liechtenstein. La tineret, miercuri seara, la Budapesta, reprezentativa Under-21 a României a terminat la egalitate cu echipa similară a Olandei, 1-1, în meciul său de debut în Grupa A a Campionatului European găzduit de Ungaria şi Slovenia. Acum doi ani, la turneul final continental din Italia şi San Marino, România a ajuns până în semifinale, ceea ce a echivalat şi cu calificarea la Olimpiada din vară.
