Tag: resurse

  • Lemnul, o resursă pentru reducerea emisiilor de carbon

    Lemnul, o resursă pentru reducerea emisiilor de carbon

    România are toate resursele – păduri, lemn, capacităţi de prelucrare, specialişti şi şcoli – pentru a intra în plutonul fruntaş al ţărilor care fac paşi importanţi pentru reducerea emisiilor de carbon în sectorul construcţiilor. Afirmația aparține Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR) care explică într-un comunicat cum folosirea lemnului în construcții poate contribui la atingerea obiectivelor climatice ambițioase ale Uniunii Europene: și anume echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050 şi, ulterior, obținerea de emisii negative. În acest sens, sectorul în cauză reprezintă o provocare majoră. Conform planului de acţiune pentru economia circulară din 2020, construcţiile sunt responsabile pentru peste 35% din totalul deşeurilor şi pentru 5 … 12% din totalul emisiilor din Uniunea Europeană. Iar produsele din lemn pot contribui la transformarea sectorului din sursă de emisii într-un absorbant de carbon. Promovarea produselor de stocare a carbonului este pe deplin compatibilă cu principiul neutralităţii tehnologice, arată forestierii români, citând surse comunitare.

    Care este mecanismul ne explică președintele ASFOR, Ciprian Muscă:

    Sectorul construcțiilor este unul dintre sectoarele care au un aport destul de ridicat în ceea ce privește emisiile de carbon, prin materialele care sunt folosite. La nivelul statelor europene s-au implementat o serie de măsuri pentru absorția și stocarea carbonului.

    Noi, atât în România cât și în Uniunea Europeană, avem la îndemână o resursă care ne poate ajuta și care poate să participe activ în realizarea acestor ținte. Și ea este pădurea! Practic, pădurea acționează ca un absorbant al carbonului pe care îl depozitează în lemn, iar ulterior prin prelucrarea și transformarea lemnului în materiale de construcții asigură stocarea acestuia pe un termen foarte, foarte lung.

    Deci, practic, utilizând lemnul în construcții noi reușim să facem această parte de stocare de carbon și să atingem țintele de neutralitate pe care ni le-am propus ca membri ai comunității și pe care Europa și le-a impus să le atingă până în 2030. Întotdeauna trebuie să existe un just echilibru între economic, social și mediu. Adică recoltele de lemn pe care le facem, cel puțin la nivelul României, pentru că România este unul dintre puținele state europene care recoltează lemn după programe pe 10 ani, după amenajamente silvice. Și recoltăm doar creșterea anuală a pădurii, deci nu recoltăm mai mult decât pădurea poate să producă.

    În sprijinul celor spuse, forestierii români amintesc și faptul că, luna trecută, Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) a Parlamentului European a lansat draftul raportului O nouă strategie europeană pentru 2030 – Management durabil al pădurilor în Europa. Documentul face referire la adoptarea unei abordări holistice care ia în considerare multifuncţionalitatea pădurilor, inclusiv stocarea carbonului în biomasa forestieră şi produsele din lemn şi la crearea unui cadru de reglementare care să recunoască amprenta de carbon mai mică a produselor forestiere în comparaţie cu materialele alternative. În același context, forestierii români readuc în atenție un document propriu denumit România verde în 10 paşi, care conține și un capitol care vizează construcțiile din lemn. Acesta cheamă autorităţile publice să realizeze case pasive din lemn şi să folosească minim 10% lemn în toate construcţiile realizate din fonduri publice. Totodată, prin programul ‘Casa din lemn’ – foresterii solicită ca persoanele fizice să fie sprijinite financiar să realizeze construcţii din acest material, la fel și persoanele juridice pentru sedii, spaţii tehnice, spaţii pentru comerţ şi producţie. Toate acestea nu se pot face, însă, decât prin tăieri provenite din păduri, iar în România subiectul este foarte sensibil. Multe asociații de mediu au atras atenția asupra unor defrișări și tăieri ilegale sau abuzive.

    Iată ce spune Ciprian Muscă: Aș începe întâi cu termenul de defrișare. Defrișare ce înseamnă? Tăierea arboretului, îndepărtarea pădurii și schimbarea categoriei de folosință. Adică putem să avem, de exemplu, defrișare la construcția unei autostrăzi. În rest nu putem vorbi de defrișare. Aici, în România, nu avem defrișări decât strict în cazul marilor proiecte de infrastructură. În ceea ce privește tăierile ilegale, și noi ca participanți în cadrul sectorului forestier depunem eforturi de a-i îndepărta și de a scăpa de cei care mai fac fapte ilicite și care aduc prejudicii pădurii. Avem acest sistem informatic SUMAL 2.0 care este unic în Europa și care practic ne asigură trasabilitatea lemnului de la pădure până în depozit. Este un sistem pus la dispoziția populației. Orice cetățean din România care dorește să verifice un transport de lemn o poate face. Are și fotografiile transportului. Dacă are suspiciuni sau dacă constată că transportul este ilegal poate apela la sistemul 112. Deci, în ceea ce inseamnă exploatarea și transportul lemnului transparența este totală.

    Recent, Guvernul român a luat noi măsuri de descurajare a tuturor tentativelor de fraudă şi furt de masă lemnoasă. Este vorba, în principal, de sancţiuni mai dure, pe principiul proporţionalităţii, un principiu cerut şi de Uniunea Europeană.



  • Soluții inovative pentru sistemul de termoficare din Constanța

    Soluții inovative pentru sistemul de termoficare din Constanța

    Cercetarea științifică nu se rezumă doar la activități de laborator și
    formule abstracte care, la prima vedere, par de neînțeles pentru omul obișnuit.


    Ba din contră. Cercetarea poate veni cu soluții concrete la probleme cum
    ar fi încălzirea locuinței, limitarea poluării și transformarea deșeurilor în
    resurse.


    Dovedește acest lucru, proiectul european Multiscale, derulat de Institutul
    pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie al Universităţii Ovidius
    din Constanța.


    În cadrul acestuia, un punct termic din cartierul Faleză Nord va livra
    agent termic obținut din energie solară.


    Managerul de proiect, profesor Eden Mamut:


    Este un
    proiect care schimbă modul de raportare al cercetării universitare la
    problematica din societate, în ceea ce privește utilizarea surselor
    regenerabile de energie, reducerea impactului asupra mediului înconjurător,
    folosind cunoștințe din domeniul de vârf cum ar fi nanoștiințele,
    nanotehnologii și nanomateriale. Punctul termic 31 de pe strada Muncel din
    cartierul Faleză Nord urmează să fie convertit într-o centrală cu energie
    solară. Deci, pe acoperișul punctului termic se vor instala 100 de panouri
    solare termice.



    Și pentru că soarele nu strălucește pe cer 24 de ore din 24, a fost
    găsită și o soluție pentru a compensa lipsa luminii solare în anumite momente.


    În plus, profesorul Eden Mamut spune că proiectul ar putea fi extins:


    Pentru acoperirea vârfurilor de noapte, în special, seara și
    a vârfurilor de dimineață, de consum, este necesară suplimentarea acestor
    panouri solare cu energie termică furnizată de la cazanele cu peleți. Sunt două
    cazane cu o capacitate de 500 kw fiecare. Încercăm să evaluăm posibilități prin
    care, aceste experiețe să fie extinse pentru alte puncte termice. Și de
    asemenea, să se asigure o integrare a energiei termice cu energia electrică,
    respectiv cu stațiile de încărcare pentru automobile electrice, deci, per
    ansamblu, o viziune care să aibă ca efect sinergic reducerea poluării în
    municipiul Constanța.





    În cadrul aceluiași proiect, Institutul pentru Nanotehnologii și Surse
    Alternative de Energie al Universităţii Ovidius a găsit o soluție și la
    problema algelor:




    O soluție
    pentru algele de pe plajă, care an de an, implică numeroase resurse, în nevoia
    de a fi culese și ulterior transportate la groapa de gunoi, sunt taxe foarte
    mari. Împreună cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, am încercat să
    găsim soluții pentru a reduce volumul acestor alge prin uscarea lor. Iar după
    ce au fost uscate, algele sunt solicitate de diverși întreprinzători pentru a
    folosi aceste alge la extragerea unor principii active pentru biostimulatori
    sau alte tipuri de produse. Noi, prin proiectul MultiScale am definit o serie
    de soluții care să folosească energia solară, și în felul acesta, costurile
    aferente acestei procesări a algelor să fie cât mai reduse. Am realizat
    instalațiile de colectare a energie termice producere de aer cald, pentru
    uscare și s-a realizat proiectul pentru instalația efectivă de uscare.



    Algele astfel prelucrate pot fi folosite apoi ca materie primă în
    agricultură sau industria farmaceutice, la producerea de îngrășăminte sau
    suplimente alimentare.


    Proiectul Cercetări asupra dezvoltării de materiale avansate și
    optimizare multiscalară prin integrarea materialelor nano-structurate în
    sisteme energetice avansate – MultiScaleestefinanțat din fonduri europene
    prin Program Operațional Competitivitate (POC), Axa prioritară 1- Cercetare,
    Dezvoltare Tehnologică şi Inovare (CDI) în Sprijinul Competitivităţii Economice
    şi Dezvoltării Afacerilor.






  • Pădurile și resursele naturale în statele UE

    Pădurile și resursele naturale în statele UE



    Pădurile reprezintă 38% din suprafaţa totală a Uniunii Europene în 2020, conform datelor publicate de Eurostat pe 21 martie, de Ziua Internaţională a Pădurilor. Cel mai mult spațiu forestier raportat la suprafața totală deține Finlanda, țară în care pădurile ocupă două treimi din teritoriu (66%). În alte patru state membre, mai mult de jumătate din teritoriu este acoperit de păduri: Suedia, cu doar trei procente în spatele Finlandei (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) şi Letonia (53%).



    Suprafața pădurilor crește în UE, dar scade în România



    La polul opus, cea mai redusă suprafaţă împădurită din UE este în Malta cu mai puțin de 1 din teritoriu. În fața Maltei se situează Olanda (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), și Cipru (19%). Și în România suprafața ocupată de păduri este sun media europeană, respective 29% din teritoriul țării.


    Conform estimărilor Uniunea Europeană avea 159 de milioane de hectare de păduri în 2020, iar suprafaţa acestora a crescut din 1990 cu aproape 10%.



    În România, însă, suprafaţă împădurită a scăzut în ultimii ani de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane de hectare în 2020.


    Datele Eurostat mai arată că fondul forestier din țara noastră ocupa 6,592 milioane de hectare la sfârşitul anului 2019, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).


    Tot la nivelul anului 2019, suprafaţa pădurilor era de 6,427 milioane hectare, dintre care 1,915 milioane hectare de rășinoase (29,8% din total) și 4,512 milioane hectare de foioase (respectiv 70,2%).

    Suprafața pădurilor în statele UE – Sursa: Eurostat

    suprafata-paduri-202-eurostat.jpg



    România și Bulgaria, cea mai slabă productivitate a resurselor



    Eurostat a dat publicității și date referitoare la productivitatea resurselor naturale ale Uniunii. Aceasta cuantifică relația dintre dimensiunea unei economii și utilizarea resurselor naturale. Conform datelor disponibile pentru anul 2019, România și Bulgaria au avut cea mai slabă productivitate a resurselor naturale din Uniunea Europeană ambele țări cu o valoare de 0,42 euro/kg. De cealaltă parte, țara cu cea mai mare productivitate a resurselor este Olanda (5,3 euro/kg).



    După luare în calcul a diferențelor de preț, Olanda rămâne pe prima poziție în rândul statele membre UE cu cea mai mare productivitate a resurselor, înregistrând 4,5 standarde de putere de cumpărare (PPS) pe kilogram. Regatul Țărilor de Jos este urmat de urmate la distanță de Italia (3,7 PPS/kg), Luxemburg (3,5) și Belgia (3,4).


    Bulgaria și România își împart din nou ultima poziție cu productivitate a resurselor de 0,8 PPS / kg).

    Productivitatea resurselor în țările Uniunii (PPS/kg) – Sursa: Eurostat

    productivitate-resurse-2019-eurostat.jpg



  • Practici agricole ecologice sprijinite de Comisia Europeană

    Practici agricole ecologice sprijinite de Comisia Europeană

    Uniunea Europeană pregăteşte în prezent o reformă a Politicii Agricole Comune, care să asigure tranziţia către o agricultură mai sănătoasă, mai sustenabilă şi mai prietenoasă cu mediul, în acord cu obiectivele Pactului Verde European, cu Strategia De la fermă la Consumator şi cu cea în domeniul biodiversităţii, lansate anul trecut de Comisie.

    Executivul european și-a prezentat propunerile de reformă a Politicii Agricole Comune încă din anul 2018. Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere, iar dialogul tripartit cu Comisia a început în noiembrie anul trecut.

    Viitoarea Politică Agricolă Comună va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în întărirea eforturilor fermierilor europeni de a contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii şi totodată la protecţia mediului înconjurător.

    Programele ecologice europene vor contribui în mod semnificativ la această tranziție și la îndeplinirea obiectivelor Pactului Verde European.

    A fost publicată şi o fişă informativă a potenţialelor practici agricole care vor putea fi finanţate prin intermediul eco-schemelor Uniunii Europene. Aceste practici trebuie să acopere activităţi referitoare la reducerea încălzirii globale, protejarea şi refacerea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor şi rezistenţa antimicrobiană. Toate aceste practici vor trebui definite pe baza priorităţilor statelor naţionale şi ale regiunilor. Noile practici agricole vor trebui să urmărească şi vor fi chiar condiţionate de depăşirea cerinţelor de bază, adică va fi apreciat nivelul de ambiţie.

    Nu în ultimul rând, fermierii care vor dori să obţină finanţare prin eco-schemele europene vor trebui să îndeplinească obiectivele Pactului Verde European, care includ cote stricte de reducere a folosirii pesticidelor şi fertilizatorilor chimici, îmbunătăţirea calităţii apei şi reducerea presiunilor asupra resurselor de apă, apoi folosirea energiei verzi, extinderea fermelor organice, reducerea vânzărilor de antimicrobiene pentru fermele de animale, cât şi refacerea biodiversităţii prin transformarea unor suprafeţe agricole.


  • Bilanț la un an de mandat al Comisiei conduse de Ursula von der Leyen

    Bilanț la un an de mandat al Comisiei conduse de Ursula von der Leyen

    Comisia Europeană, în actuala echipă condusă de Ursula von der Leyen, și-a început activitatea la 1 decembrie anul trecut cu promisiunea că se va concentra pe modernizarea economiei astfel încât să devină competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.

    Acest lucru presupune, potrivit Pactului verde, prezentat in urma cu un an, să fie încurajată inovarea în întreaga Uniune și să nu mai existe emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050. Pactul, văzut de șefa executivului comunitar drept noua strategie de dezvoltare a Uniunii, acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, industria siderurgică , tehnologia informațiilor, textilele și produsele chimice.

    A venit însă pandemia provocată de coronavirus, care a dus mai întâi la o criză sanitară, urmată la scurt timp de perturbări majore în desfășurarea tuturor activităților economice. În aceste condiții, prioritățile s-au schimbat rapid, iar executivul comunitar a luat măsuri, astfel încât să existe un răspuns coordonat la nivel european. Printre altele a fost instituit un cadru temporar cu noi reguli de acordare a ajutoarelor de stat, iar acest lucru a permis statelor membre să aibă mai multă flexibilitate în susținerea companiilor.

    În luna mai, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un plan de redresare a economiei în valoare de nu mai puțin de 750 de miliarde de euro. Planul ar urma să fie pus în practică de la 1 ianuarie, dar numai dacă până atunci este aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European. Ungaria și Polonia nu vor însă ca banii să fie condiționați de respectarea statului de drept, motiv pentru care au blocat prin veto adoptarea acestui plan, dar și a bugetului comunitar pe următorii 7 ani.

    Comisia a ținut cont și de problemele apărute în primul val, din primăvară, al pandemiei, când școala s-a mutat brusc pe internet, iar pe final de septembrie a prezentat un plan de acțiune pentru educația digitală.

    A anunțat apoi că vrea crearea unei Uniuni a Sănătății pentru a putea face mai bine față unor viitoare crize sanitare. Propunerea prevede, între altele, înființarea unei noi agenții, Autoritatea pentru răspuns în situații de urgență sanitară, dar și consolidarea atribuțiilor actualei Agenții europene a Medicamentului și ale Centrului de Prevenire și Control al Bolilor.

    Nu în ultimul rând, în acest an scurs de la începerea activității, Comisia Europeană a propus și standarde comune și reguli stricte pentru stabilirea salariului minim pe economie. Comisia Europeană nu își propune să stabilească o singură retribuție minimă, valabilă în întreaga Uniune. Vrea în schimb un cadru juridic comun în ideea de a reduce diferențele și criterii clare de stabilire a salariului minim în funcție de productivitate și competitivitate.


  • Institutul European de Inovare: 60 de milioane de euro pentru soluții la situații de criză

    Institutul European de Inovare: 60 de milioane de euro pentru soluții la situații de criză

    Aceste fonduri vor ajuta cercetătorii şi companiile inovatoare să genereze soluţii de mare impact care să abordeze provocările fără precedent cauzate de această pandemie. Va fi întărit efortul de inovare în domeniile sănătăţii, combaterii schimbărilor climatice, digitalizării, energiei sustenabile, mobilităţii urbane, manufacturii şi în sectorul materiilor prime. Invitaţiile de lansări de proiecte pan-europene pentru toate aceste sectoare vor fi lansate în următoarele săptămâni de către cele 8 comunităţi de Ştiinţă şi Inovare ale Institutului.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a arătat că, într-un moment de criză precum cel cu care ne confruntăm în prezent, trebuie să ne asigurăm că resursele sunt direcţionate în aşa fel încât să conducă la rezultate rapide.

    Iniţiativa Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie va sprijini noile proiecte de inovare pe termen scurt care abordează în mod direct această criză şi va impulsiona întreprinderile nou înfiinţate, pe cele în curs de extindere şi IMM-urile să îşi accelereze creşterea după trecerea pandemiei şi să contribuie astfel la redresarea economică a Europei, în cadrul Instrumentului de Sprijin cu Capital de Risc.

    Antreprenorii şi cercetătorii interesaţi pot găsi informaţiile necesare pe paginile de internet ale celor 8 comunităţi ştiinţifice din cadrul Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie. Invitaţiile pentru depunerile de proiecte vor apărea atât pe site-urile acestora, cât şi pe site-ul eit.europa.eu, la capitolul Oportunităţi din secţiunea Our activities.

    Creat în anul 2008, Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie reuneşte cea mai mare comunitate inovatoare din Europa, alcătuită din 249 de universităţi, peste 250 de centre de cercetare, 133 de oraşe, regiuni şi ONG-uri, aproape 1000 de companii şi alţi peste 1500 de parteneri europeni. Misiunea acestei iniţiative a Uniunii Europene este întărirea capacităţii de inovare a statelor membre, formarea noilor antreprenori, crearea de locuri de muncă şi găsirea de noi oportunităţi de creştere economică sustenabilă în Europa.


  • LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

    LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

    Programul LEADER la nivelul UE oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală, prin modul de abordare a nevoilor locale. Astfel, are loc întărirea capacităţii de dezvoltare şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, precum și dezvoltarea mediului economic și social.

    Implementarea unui program orientat spre construirea de parteneriate public-private și valorificarea resurselor locale este rezultatul unor factori care afectează zona rurală: presiunile asupra mediului înconjurător, răspândirea rapidă a noilor tehnologii, îmbătrânirea populaţiei şi depopularea rurală.Alocarea de 5% din bugetul Politicii Agricole Comune și după anul 2020 va avea ca rezultat o finanțare substanțial mai scăzută, comparativ cu perioada curentă.
    Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-a spus: S-a dovedit că este un program eficient, care generează foarte multe proiecte, o șansă de a ajunge cu finanțarea europeană la ,,firul ierbii, la proiectele care sunt cu adevărat importante pentru comunitate.
    O a doua opțiune, reprezentată de LEADER, s-a direcționat către proiectele mici, de dimensiune mai redusă, în așa fel încât să asistăm la o democratizare a accesului la fonduri și europene, și naționale.Între direcțiile cele mai importante pe care le-am vizat, la nivelul strategiilor GAL, de a crea locuri de muncă, și sunt suficient de multe proiecte, au fost investiții la nivelul fermelor, în dezvoltarea de servicii non-agricole, de asemenea pentru partea de pregătire a personalului. Toate acestea au vizat, până la urmă, creșterea capacității de a avea mai multe locuri de muncă în mediul rural și acest obiectiv va continua, în mod sigur va fi una dintre prioritățile programului LEADER pentru perioada 2021 – 2027.
    Discuția pe care am văzut-o purtată la Bruxelles, ca propunere generală, este ca procentul de minimum 5% din fondurile de dezvoltare rurală să fie menținute pentru programul LEADER. Într-o discuție pe care am avut-o cu celelalte asociații ale GAL-urilor din Europa, noi ne-am exprimat, să spunem, părerea de rău că resursa financiară nu crește mai mult de 5% pentru LEADER, dar se pare că la nivel european există o comuniune de păreri că aceasta ar fi cifra care ar fi propusă ca minimă. Asta nu înseamnă, în schimb, că fiecare stat membru poate decide să acorde mai mulți bani pentru programul LEADER, lucru care sper să se întâmple și în România, și Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală va milita pentru acest lucru, ca banii alocați pentru programul LEADER să fie mai mulți, procentul mai mare la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală.


  • Plan de acțiune al UE pentru economia circulară

    Plan de acțiune al UE pentru economia circulară

    Resursele planetei secătuiesc. Concomitent,
    poluarea creste. Planeta are nevoie de o gură de aer, de o pauză în exploatarea
    continuă a resurselor sale naturale. Concluzia este clară: trebuie să ieșim din
    capcana mentalității: produce- consumă- aruncă.


    Exact asta propune economia circulară: oamenii,
    obișnuiți în actualul model economic- să dețină, sa aibă, să folosească și să
    arunce- să își schimbe mentalitatea.


    Tiparul obținere, fabricare, utilizare,
    eliminare trebuie înlocuit cu un model care să favorizeze reutilizarea,
    repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente.




    Consilul european pe probleme de mediu a
    reconfimat potențialul economiei circulare de a susține creșterea economică și
    de a reduce dependența Uniunii de materiile prime neregenerabile, în special
    printr-un volum crescut al reciclării produselor din plastic.


    Comisarul european responsabil cu energia și
    schimbările climatice, Miguel Arias Canete spune că dezbaterile au fost
    productive chiar dacă au existat divergențe de opinie referitor la cât de
    îndrăznețe sunt obiectivele propuse: Mesajul meu către miniștri a fost că propunerile făcute de Comisie
    sunt ambițioase, echilibrate și corespund întru totul țintelor noastre privind
    clima și ne vor permite sa reducem emisiile generate de masini și de
    transportul rutier și în același timp, și asta este important, să asigure
    competitivitate industriei auto europene.



    Păstrând valoarea produselor și materialelor cât
    mai mult și generând mai puține deșeuri, economia Uniunii Europene poate deveni
    mai competitivă, reducând, în același timp, presiunea asupra resurselor și
    asupra mediului. Această dinamică oferă circularitate economiei, minimizează
    consumul de resurse naturale, dezvoltă oportunități de afaceri, optimizează
    costurile și creează locuri de muncă.


    Subiectul principal al discuțiilor a fost legat
    de propunerile legislative privind noi standarde de emisii pentru autoturisme
    și vehicule comerciale ușoare
    .


    Miguel Arias Canete: Am reiterat, în cadrul discuțiilor, necesitatea de a înainta cu
    această propunere cât mai repede astfel încât să putem adopta legislația până
    la finalul actualului mandat. Este crucial pentru ca sectorul transportului
    rutier să poată contribui la atingerea obiectivelor noastre climatice pentru
    anul 2o3o dar și pentru angajamentele noastre din acordul de la Paris. Iar
    obiectivul reducerii emisiilor de dioxid de carbon poate fi indeplinit doar
    dacă oferim producătorilor un semnal legislativ clar și stabil cât mai curând
    posibil care să le permită să facă investițiile necesare în tranziția către o
    mobilitate cu emisii zero.



    Consiliul a mai adoptat o reglementare privind
    standardizarea monitorizării și raportării emisiilor de dioxid de carbon și a
    cosumului de combustibil pentru vehiculele grele- autobuze, autocare și
    camioane.


  • Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Legislatia de mediu a UE are un impact pozitiv in domenii precum eficienta utilizarii resurselor, insa in alte zone implementarea sa e foarte importantă. Emisiile constant ridicate provenite de la transportul rutier obliga milioane de oameni sa respire aer poluat.

    Nevoia adaptarii politicilor agricole la obiectivele de mediu, sunt esentiale atât pentru protejarea mediului, cât si pentru securitatea viitoare a resurselor alimentare.

    Desi s-au inregistrat progrese in unele domenii, totusi se mentine un decalaj mare intre planuri si rezultate, in ce priveste politicile de mediu ale Uniunii Europene, a subliniat Daciana Sârbu in plenul Parlamentului European, cu prilejul dezbaterii raportului sau despre implementarea celui de-al 7-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene, adoptat cu majoritate de voturi.

    Eurodeputata a cerut Comisiei Europene sa propuna un nou program post-2020, cu obiective mai clar definite, dublate de mai multa transparenta, responsabilitate si ambitie, pentru o mai buna protejare a sanatatii oamenilor si a mediului.

    Daciana Sârbu: Raportul meu a fost adoptat cu majoritate clara in plen ceea ce arată ca toți ne dorim progrese in acest domeniu și cu aceasta ocazie am atras atenția ca UE nu este in grafic cu îndeplinirea obiectelor pe mediu pe care și le a fixat pentru 2020. Avem obiective ambițioase dar nu sunt puse in practica. Exista și bani irosiți pe proiecte care de fapt nu duc la rezultate. Cred ca avem și in Romania suficiente exemple. Evident ca exista și exemple pozitive și le-am enunțat in plenul Parlamentului cum ar fi economia cu emisii scăzute de carbon, eficientă utilizării resurselor și îmbunătățirea calității apei potabile in unele zone. La exemple negative din păcate sunt mai multe din păcate se simt și se văd in viața noastră de zi de cu zi. In general am vorbit despre proiectul Natura 2000 care din păcate nu a mers așa cum se aștepta, deasemea sectorul transporturilor care are mari dificultăți in reducerea emisiilor de carbon și un subiect care ma preocupa foarte mult, reducerea risipei alimentare unde in țara noastră sunt foarte multe lucruri de făcut la acest capitol.



    Daca s-ar aplica pe deplin, Programul de Actiune pentru Mediu al UE ar aduce imbunatatiri considerabile la nivelul mediului, sanatatii si calitatii vietii, insa exista o prapastie uriasa intre asteptarile de la acest Program si rezultatele concrete pe care le produce a mai spus Daciana Sârbu.


  • Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare

    Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare

    O
    mai bună gestionare a deșeurilor poate aduce beneficii mediului, climei și
    sănătății umane, dar şi protejării resurselor limitate ale planetei.






    Deputaţii europeni au votat recent legislaţia privind deşeurile şi economia
    circulară
    , care prevede, de exemplu, creşterea ţintei de reciclare pentru
    deşeurile municipale (din gospodării şi de la companii) de la 44% în prezent la
    55% până în anul 2025. Ţinte în creştere sunt prevăzute la deşeurile de
    ambalaje, unde sunt specificate ţinte separate pentru diferitele ambalaje. Şi
    aici este relevantă dublarea procentului de reciclare la plastic, după cum
    remarcă Liliana Nichita, expert în gestiunea deşeurilor, manager de proiect la
    Fundaţia Terra Mileniul III: De ce a fost necesar ca aceste ţinte să fie
    crescute? În primul rând, pentru că majoritatea statelor membre au demonstrat
    că pot face acest lucru şi atunci, evident, pasul următor este să avem nişte
    ţinte mai ambiţioase, iar conceptul acesta de economie circulară practic
    încearcă să integreze în procesul de producţie deşeurile ca materie primă
    secundară. Deci, o mai mică presiune asupra mediului atunci când vorbim de
    materii prime virgine.


    Depozitarea deşeurilor va deveni o excepţie, potrivit propunerii votate de
    Parlament. Liliana Nichita atrage atenţia asupra situaţiei din România: Noi avem cu siguranţă probleme la acest capitol. Avem cantităţile cele
    mai mari de deşeuri trimise către depozitele de deşeuri, iar acest pachet de
    economie circulară vine cu o presiune şi mai mare, în sensul în care până în
    anul 2035 vom avea dreptul să depozităm nu mai mult de 10%.


    O altă noutate prevăzută în această legislaţie: începând din anul 2025,
    deşeurile de textile şi deşeurile toxice generate în gospodăriile populaţiei
    vor fi colectate separat
    . Iar din 2024, deşeurile biodegradabile vor fi fie colectate
    separat, fie reciclate acasă prin compost
    . Pachetul prevede şi reducerea cu 50%
    a risipei alimentare până în 2030, iar pentru a preveni această risipă, statele
    membre trebuie să ofere stimuli pentru colectarea produselor alimentare
    necomercializate şi redistribuirea lor sigură.


    Este un document care va pune presiune din ce în ce mai mare pe noi, în
    condiţiile în care, în prezent, România nu reuşeşte să atingă obiectivele deja
    existente la nivel european, atenţionează expertul Liliana Nichita: În primul rând avem nevoie de infrastructură. În ţară, în unele judeţe,
    deja lucrurile funcţionează, pentru că sistemele de management integrat au
    intrat în operare. Însă sunt şi localităţi şi, din păcate, Bucureştiul este
    poate cel mai potrivit exemplu, unde lucrurile nu merg. Semnalul trebuie să
    vină de la autorităţi, în primul rând de la autoritatea centrală. Se pare că
    Ministerul Mediului a luat această iniţiativă şi doreşte în acest an să facă
    mari schimbări în acest domeniu. Şi, pe de altă parte, la nivelul autorităţii
    publice locale – primăria Capitalei, împreună cu primăriile de sector, trebuie
    să decidă ce se va întâmpla în perioada următoare neapărat.




  • Reducerea risipei alimentare şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare

    Reducerea risipei alimentare şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare

    Una dintre provocările Uniunii Europene este
    eficientizarea resurselor prin reducerea deșeurilor alimentare şi îmbunătățirea
    siguranței alimentare. Deșeurile alimentare sunt deșeurile generate în cursul
    producției, al distribuției și al consumului de alimente. Cele mai multe
    deșeuri alimentare sunt produse în Țările de Jos (541 kg pe cap de locuitor pe an)
    și Belgia (cu 345 kg). La polul opus sunt Slovenia (cu 72 kg), Malta și România
    (fiecare cu câte 76 kg), ţări în care se produc cele mai puţine deşeuri
    alimentare.


    Care sunt beneficiile diminuării risipei alimentare la nivel
    European aflăm de la Vytenis Andriukaitis, membru al Comisiei Europene
    responsabil cu sănătatea și siguranța alimentară: Eforturile de prevenire a
    risipei alimentare nu numai că sporesc eficiența resurselor, dar reduc și
    presiunea inutilă asupra mediului şi implicit costurile. În plus, ne ajută să
    redistribuim surplusul de alimente ca o prioritate pentru cei care au nevoie. Diminuarea
    risipei alimentare poate fi un exemplu cu un puternic impact social în care
    afacerea de succes poate fi construită în beneficiul cetăţenilor noştri. Prin
    furnizarea de alimente mai bune, oferim o sănătate mai bună și o calitate mai
    bună a vieții.


    În Uniunea Europeană, deșeurile alimentare au fost estimate la
    aproximativ 88 milioane de tone sau 173 kg pe cap de locuitor pe an, iar
    costurile asociate sunt evaluate la 143 miliarde EURO. De aceea, o prioritate
    este găsirea de soluţii pentru reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare pe
    cap de locuitor până în 2030.


    James Nicholson membru în Comisia pentru
    agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, explică: Găsirea de
    soluții inovatoare în ceea ce priveşte risipa de alimente de la fermă la
    rafturile supermarketurilor către consumator este în beneficiul tuturor. În
    primul rând, se spune că niciun fermier nu dorește să producă deșeuri alimentare.
    Fermierii trăiesc și muncesc iar familiile lor depind de introducerea
    produsului pe piață, ia
    r pierderea unui produs determină o pierdere de venit,
    prin urmare fermierii pot fi una dintre soluţii.


  • Parcul Natural Putna din Vrancea

    Parcul Natural Putna din Vrancea

    Parcul
    Natural Putna din Vrancea se află în partea central-nord-vestică a Munţilor
    Vrancei, din Carpaţii de Curbură. Se întinde pe o suprafaţă de 38 de mii de
    hectare şi adăposteşte, protejează şi conservă o bogată
    biodiversitate specifică Subcarpaţilor de Curbură. Aici se află carnivore mari,
    amfibieni, reptile, peşti, nevertebrate, dar şi 12 specii de păsări protejate
    la nivel european. Habitatele forestiere, fiind extrem de compacte şi
    inaccesibile, constituie areale ideale pentru carnivorele mari. Parcul dispune
    de mai multe tipuri de habitate naturale: păduri de fag, tufărişuri alpine şi
    boreale, pajişti sau fâneţe montane. Rezervaţia Naturală Tişiţa este cea
    mai importantă arie protejată din acest parc. Se află la 850 de metri
    altitudine şi cuprinde bazinul mijlociu şi inferior al râului Tişiţa. Cheile
    Tişiţei au un aspect de canion, cu pereţi înalţi, dar şi zone de luncă. Cheile
    sunt accesibile datorită căii ferate forestiere. Există şi un sector de
    1,5 km între Tişiţa Mică şi Tişiţa Mare, care este inaccesibil, deoarece
    cheile sunt strâmte de 3 până la 10 metri, şi prezintă multe praguri şi
    repezişuri. În unele locuri, apa este adâncă, în schimb peisajele sunt
    încântătoare, datorită formelor de relief. Rezervaţia naturală măsoară 4,5
    kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe
    teritoriul Vrancei. Directorul Parcului Natural Putna, Ion Militaru, ne oferă
    detalii: In Rezervaţia
    Tişita, care este cea mai mare rezervaţie a parcului, are 2700 de
    hectare, se găseşte floarea de colţ la cea mai joasă altitudine din România.
    Găsim aici şi exemplare de papucul doamnei dar şi o specie de fluture
    endemică pentru România, care se întâlneşte în foarte puţine locaţii din
    ţară. Acest fluture este frecvent întâlnit în zona Clujului dar şi aici
    la noi. Ca o curiozitate, în această zonă este adusă în 1981 şi 1983
    capra neagră. După unele cronici s-ar spune că ar fi fost reintrodusă, pentru
    că s-au găsit nişte documente în arhiva Imperiului austro-ungar prin care
    ultimul exemplar de capră neagră împuşcat în Tişita a fost în 1902. Avem multe
    exemplare de ierbivore, mai avem cerbul comun care are caractere genetice
    foarte importante şi foarte bine definite faţă de restul populaţiilor din
    Carpaţi. Aici întâlnim şi o populaţie destul de bogată de vidră, din păcate
    ploile din 2005 au distrus habitatele acvatice, dar din acest an am început
    să intervenim pentru a îmbunătăţi acest habitat prin reintroducerea
    păstravului comun, pentru ca populaţia de vidră să se menţină într-un ehilibru
    optim. De altfel, apele Tişitei sunt pline de păstrăvi. Mai există
    bujorul de munte, liliacul sălbatic şi bulbucul de munte. Carnivorele
    mari sunt ursul, râsul şi lupul, specii importante la nivel european pentru
    care zona a fost declarată sit de importanţă comunitară. Fiind o zonă destul de
    izolată şi ferită de influenţa umană, multe din aceste specii sunt într-o stare
    bună de conservare. Doar două localităţi sunt pe raza parcului.



    O altă rezervaţie naturală, protejată încă din anul 1970 este Groapa cu Pini,
    cu o suprafaţă de 11 hectare. Peştii preistorici sunt o adevărată comoară
    pentru turismul din zonă, dar mai ales pentru specialişti. Ion Militaru: Este o rezervaţie de tip
    fosilifer. În stratele de rocă se pot găsi amprente ale unor specii de foarte
    mult timp dispărute, de peşti, de reptile, de melci. Tocmai de aceea a fost
    declarată rezervaţie, pentru a proteja aceste depozite fosilifere.
    Rezevaţia este usor accesibilă, lângă un traseu turistic. In total, avem 7
    rezervaţii naturale în acest parc. Pădurea Lepsa Zboina are peste 200 de
    hectare, este o rezervaţie floristică, Cascada Putnei este o rezervaţie
    geomorfologică, este o cascadă foarte vizitată de turişti, una din cele mai
    frumoase din ţară. Are circa 80 de metri lungime, iar apa se strânge
    într-un lac cu adâncimea de aproximativ 12 metri. Mai găsim aici Strâmtura Coza,
    un fel de defileu care în urma unor fenomene naturale s-a retezat o parte, s-au
    tăiat straturile oblic rezultând nişte pasteluri de culori foarte frumoase. Mai
    întâlnim Rezervatia naturală Muntele Goru care este şi cel mai înalt vârf din
    Munţii Vrancei, are 1787 de metri şi este şi singurul loc în care întâlnim
    jneapănul. Si mai este Râpa Roşie, o altă rezervaţie naturală de tip
    peisagistic, geomorfologic în care se văd nişte turnuri ale rocii rezultate în
    urma unor eroziuni.



    Parcul
    Natural Putna a beneficiat de un proiect cu finanţare europeană, tocmai pentru
    a păstra mai bine biodiversitatea din zonă. Proiectul a început în2010 şi a avut trei mari
    direcţii, după cum ne spune Ion Militaru:
    Una dintre ele a fost o inventariere a tuturor bunurilor floristice şi
    faunistice, o cartare a habitatelor forestiere, realizarea unei
    distribuţii a speciilor de importanţă comunitară. O altă direcţie a proiectului
    a fost legată de partea de conştientizare. S-au realizat acţiuni cu copiii,
    elevii, cu factorii interesaţi care administrează diverse zone forestiere. Am
    avut întâlniri şi cu cei care gestionează fondurile de vânătoare astfel încât
    să putem să implementâm legislaţia în vigoare cât mai bine şi să gestionăm
    resursele biotice şi abiotice într-un mod echilibrat. A treia latură a
    proiectului s-a referit la întărirea capacităţii instituţionale prin
    realizarea unor cursuri de perfecţionare a personalului, prin dotarea sediului
    cu diverse echipamente. Valoarea proiectului a fost de 360 de mii de euro şi l-am
    încheiat anul trecut.



    Vizitatorii
    Parcului Natural Putna din Vrancea găsesc aici un minunat colţ de natură,
    localităţile din împrejurimi oferindu-le şi condiţiile pentru petrecerea unei
    plăcute vacanţe.

  • Europa noastră – 11.10.2014

    Europa noastră – 11.10.2014

    Amnesty International a criticat Uniunea Europeană pentru că nu a pus la dispoziţie suficiente resurse materiale şi financiare pentru salvarea migranţilor şi a refugiaţilor care au încercat să atingă ţărmurile Europei.



    Liderii europeni au analizat în această săptămână, la Milano, măsuri pentru impulsionarea pieţei muncii, în cadrul unei reuniuni organizate de Preşedinţia italiană a Consiliului Uniunii Europene.




  • Europa noastră – 02.08.2014

    Europa noastră – 02.08.2014

    Resursele de energie şi, mai ales, metodele prin care poate fi economisită energia la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene rămân subiecte de mare importanţă pe agenda europeană.




    Fenomentul migraţiei la nivelul statelor membre pare să genereze, în continuare, numeroase controverse la nivel naţional.