Radio România Internațional

Tag: resurse naturale

Susținere pentru măsurile luate pentru a face față crizei energetice

Europenii sprijină măsurile luate în ultimul an pentru a proteja consumatorii și întreprinderile împotriva fluctuațiilor prețurilor la energie, precum și pentru promovarea securității energetice și a tranziției verzi. Potrivit unui sondaj Eurobarometru Flash publicat luni, europenii sunt în largă majoritate de acord și cu dezvoltării tehnologiilor curate pentru o competitivitate acerbă, dar și cu acțiunile UE în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.

Sondajul relevă că 86% dintre cei chestionați cred că măsurile europene au fost benefice pentru limitarea impactului creșterii prețurilor la energie în ultimul an. De asemenea, cel puțin 8 din 10 respondenți au opinii similare în ceea ce privește: promovarea utilizării durabile a resurselor naturale (86%); achiziționarea comună de gaze de către țările membre UE pentru asigurarea aprovizionării (82%); stabilirea parteneriatelor cu actori globali precum Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81%); reducerea excesivă a dependențelor comerciale față de Rusia sau China (80%); îmbunătățirea competitivității industriilor europene în tehnologii curate (80%).

În același timp, 77% dintre europeni declară că măsurile UE pentru accelerarea transformării digitale și protejarea consumatorilor sunt necesare, în timp ce 76% cred că este importantă sporirea rezilienței economiei UE.

Eurobarometrul mai arată că, în ceea ce privește acțiunile viitoare, 86% dintre cetățenii UE consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie. Totodată, 85% sunt de părere că UE ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în statele membre și 79% susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie. Trei sferturi dintre respondenți (75%) consideră că UE ar trebui să finanțeze proiecte comune de apărare pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare.

De asemenea, majoritate celor chestionați consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică (85%), precum și să intensifice cooperarea militară între statele membre (75 %), continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %), se mai arată în sondajul publicat de Executivului european.

Pondrea populației care nu a reușit să își încălzească corespunzător locuința (2022) / Sursa: Eurostat

În același context al problemelor create de criza energetică, tot luni, Eurostat a publicat date potrivit cărora, 9,3% din populaţia UE a declarat că nu a reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător în 2022. Comparativ cu 2021, ponderea persoanelor care nu au reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător a crescut cu 2,4%.

Cea mai ridicată pondere a persoanelor s-a înregistrat în Bulgaria (22,5%), urmată de Cipru (19,2%), Grecia (18,7%), Lituania şi Portugalia (ambele cu 17,5%) și Spania (17,1%). În România, 15,2% din populație susține că nu a reuşit să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător anul trecut.

Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Finlanda (1,4%), Luxemburg (2,1%), Slovenia (2,6%), Austria (2,7%), Cehia (2,9%), Suedia (3,3%) şi Estonia (3,4%) au raportat cele mai reduse ponderi.

12 September 2023
AGREEN – un nou aliat al agriculturii în lupta cu schimbările climatice

Agricultura este tot mai vulnerabilă în
faţa schimbărilor climatice.

Seceta dar şi fenomenele extreme le dau
bătăi de cap agricultorilor iar efectele le simţim cu toţii. În acest context,
un lucru este cert: pentru a face faţă noilor provocări, agricultura trebuie să
ţină pasul cu vremurile.

AGREEN este un nou proiect european, la
care Universitatea Ovidius a devenit partener şi care îşi propune chiar acest lucru – să
promoveze agricultura SMART, să identifice problemele şi să găsească soluţii
inteligente la provocările actuale şi viitoare.

Inginer Liliana Panaitescu, de la
catedra de Ştiinţe ale Naturii şi de Ştiinţe Agricole a Universităţii Ovidius:

Ne propunem să identificăm vulnerabilităţile la
riscurile climatice, să găsim soluţii pentru contracararea lor, să gestionăm
mai bine resursele naturale, să protejăm natura şi biodiversitatea. La finalul
proiectului, ne propunem să avem o comunitate de practică şi o alianţă a
organizaţiilor, să avem un branding regional. De asemenea, ne propunem o marcă
regională pentru produsele agricole din bazinul Mării Negre şi produse într-un
mod ecologic. Un alt obiectiv al proiectului ese să identificăm şi să promovăm
modele de culturi ecologice, adaptate condiţiilor de mediu din bazinul Mării
Negre.

De asemenea, vrem să avem o platformă de internet pentru legătura între
producătorii care produc durabil. Este necesară promovarea unor practici de
agricultură durabilă în ansamblul sectorului, să transferăm realizările
cercetărilor în noile tehnologii, să formăm lucrătorii din agricultură, să
realizăm mai bune legături între profesionişti şi antreprenori, în aşa fel
încât, noile oportunităţi de dezvoltare, să fie utilizate cu înţelepciune în
beneficiul regiunii.

Colaborează
pentru acest acest proiect România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Armenia şi
Georgia iar finanţarea este asigurată din fonduri europene:

Proiectul AGREEN este finanţat de Uniunea Europeană prin
Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. Universitatea
Ovidius are la dispoziţie 105.000 euro, pe parcursul a 30 de luni, iar întregul
proiect are 760 de mii de euro pentru toate cele 6 ţări partenere.

Tot în cadrul proiectului, un curs de
formare Antreprenoriat pentru o agricultură inteligentă din punct de
vedere climatic în bazinul Mării Negre, adaptat mobilităţii mixte, va fi
dezvoltat şi testat cu un grup pilot de stagiari şi va fi integrat în platforma
AGREEN.

Proiectul este finanţat prin Programul
Operaţional Comun de Cooperare Transfrontalieră în cadrul Instrumentului
European de Vecinătate Bazinul Mării Negre 2014-2020, în cadrul
Priorităţii 1.2 Creşterea oportunităţilor transfrontaliere pentru comerţ
şi modernizarea agriculturii şi a sectoarelor conexe şi durează 30 luni /
de la 01.06.2020 la 30.11.2022 /.

Bugetul total al proiectului este: 799
279,60 Euro / 3 764 606,91 LEI /.

RadioRomaniaInternational · Local, regional, european 20.10.2020

20 October 2020
Noul ambasador al SUA la Bucureşti

Adrian Zuckerman a
fost confirmat, miercuri, în funcţia de ambasador în România de Senatul
american, cu 65 de voturi pentru şi 30 împotrivă. Cu prilejul audierii, la 20
iunie, în faţa Comitetului pentru Relaţii Externe din Senatul american, viitorul
ambasador a precizat că doreşte să răsplătească ospitalitatea americană prin
promovarea intereselor Statelor Unite în România.

Dacă voi fi confirmat, aş
dori să ofer un sprijin constant demersurilor importante de combatere a
corupţiei în România, a spus Zuckerman. El a punctat, în acelaşi timp, că cel
mai puternic aspect al relaţiei dintre Washington si Bucureşti este cooperarea
militară.

Pe de altă parte, Adrian Zuckerman a subliniat faptul că România,
care a cunoscut una din cele mai rapide creşteri din Uniunea Europeană, este
bogată în resurse naturale.

România este bogată în păduri, este bogată
agricol în minerale, petrol, gaza naturale şi alte resurse naturale. Recent,
exploatări în Marea Neagră au relevat rezerve substanţiale de petrol şi gaz,
care au potenţialul de a sprijini securitatea energetică a României şi Europei.
Voi oferi un sprijin continuu remarcabilelor eforturi anticorupţie ale
României. Lupta împotriva corupţiei şi susţinerea independenţei judiciare sunt
vitale pentru prosperitatea şi securitatea României.

De profesie avocat,
Adrian Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi
vorbeşte fluent limba română. În 1984, a fost admis în Baroul din New York. A
mai ocupat funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale
imobiliare şi pentru cateva companii, iar anterior a fost coordonator pentru
proprietăţi imobiliare. De asemenea, el a ocupat funcţia de preşedinte al unui
juriu de selecţie judiciară al unei instanţe civile şi de arbitraj pentru
Consiliul Imobiliar din New York. Activ în domeniul filantropic şi educaţional,
Adrian Zuckerman este membru al consiliului Kids Corp şi face parte din
consiliul absolvenţilor New York Law School.

Prioritatea strategică a României
este şi va rămâne o relaţie transatlantică puternică, declara preşedintele
Klaus Iohannis, pe 4 iulie, prezent la recepţia oferită de Ambasada SUA cu
ocazia celei de-a 243-a aniversări a Zilei Independenţei. Pe
13 septembrie 2011, la Washington a fost adoptata ‘Declaraţia
Comună
privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele
Unite ale Americii’. Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA a fost
lansat, în 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill
Clinton.

21 November 2019
Conservarea naturii în regiunea Dunării

În cadrul proiectului LENA, Economia locală și conservarea naturii în regiunea
Dunării, 17 parteneri din 9 țări diferite, situate de-a lungul fluviului Dunărea
(Austria, Bulgaria,
România, Ungaria, Germania, Serbia, Slovenia, Ucraina și Croația) au pus bazele unei
cooperări internaționale care vizează conectarea naturii și a oamenilor pentru
bunăstarea și prosperitatea lor.

Proiectul finanțat prin Programul
transnațional al Dunării are ca obiectiv principal oferirea de soluții inovatoare pentru
dezvoltarea activităților economice în ariile protejate de-a lungul fluviului
Dunărea și a afluenților săi, în armonie cu natura. Cu un buget de 2,45
milioane euro finanțat prin Programul transnațional al Dunării, proiectul va
reuni parteneri ai autorităților locale, instituții de gestionare a zonelor
protejate și organizații pentru dezvoltarea economică locală și ecologică,
pentru a genera promovarea de cunoștințe și pentru a responsabiliza prin
acțiuni pilot dezvoltarea unor instrumente pentru utilizarea durabilă în zonele
protejate și îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru utilizarea durabilă a
zonelor protejate.

Donau
Soja contribuie la proiectul LENA prin dezvoltarea unor lanțuri de valori
agricole durabile în zonele protejate. Prin transferul de cunoștințe
privind cele mai bune practici în producția durabilă de soia, certificarea și
etichetarea produselor locale și prin facilitarea accesului pe piață al produselor
cu valoare adăugată și creșterea gradului de conștientizare a valorii lor de
calitate, origine și natură, Donau Soja împuternicește comunitățile să
contribuie la conservarea agriculturii domestice și la încurajarea afacerilor
verzi pe site-urile pilot.

Din
partea Asociație Donau Soya, dr. ing. Dragoș Dima, director pentru România,
Bulgaria și Moldova, ne-a spus: ,,Acest proiect a plecat de la dorința
partenerilor, sunt 17 parteneri care au pus bazele acestui proiect, cu
obiectivul principal de a oferii soluții inovatoare pentru dezvoltarea
activităților economice în ariile protejate de-a lungul Dunării și a
afluenților săi, în armonie cu mediul înconjurător, cu natura. Proiectul este
finanțat prin Programul transnational al Dunării și va reuni parteneri ai
autorităților locale, instituții de gestionare a zonelor protejate, organizații
pentru dezvoltare economică locală și ecologie, cum este și Asociația Donau
Soya.

Unele dintre activitățile viitoare ale
parteneriatului de-a lungul Dunării vor aborda dezvoltarea turismului și a
transportului durabil în regiune prin utilizarea bicicletelor electronice și
crearea de oportunități pentru generarea de venituri durabile și gestionarea
resurselor naturale, cu accent pe agricultură, colectarea plantelor sălbatice
și pescuitul.

2 August 2018
Sectorul zootehnic european

Se așteaptă ca sectorul
zootehnic din Europa să beneficieze de pe urma creșterii populației mondiale și a veniturilor,
contribuind la creșterea exporturilor UE. Cu toate acestea, creșterea nu va fi benefică
pentru fiecare sector al pieței. În timp ce consumul de brânză și de produse lactate
prelucrate este de așteptat să crească, de exemplu, cererea de lapte proaspăt este de așteptat să scadă.

Se estimează că cererea susținută la nivel european și global va sprijini prețurile și va conduce, în medie,
la o creștere a producției de lapte în UE de
mai puțin de 1% pe an, potrivit
raportului privind perspectivele agriculturii.

Cum este privită evoluţia sectorului zootehnic
de către crescătorii de vaci pentru lapte, ne-a declarat dr. Claudiu Frânc,
preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România: Discutăm
despre una dintre cele mai volatile pieţe din domeniul agricol, piaţa laptelui.
Această creştere a producţiei de lapte, pe care o preconizează acest raport, de
1% până în 2030, pune semne de întrebare față de evoluţia pieţei,
tendinţa este de reducere a consumului de lapte în stare proaspătă, lapte de
consum, şi creşterea cantităţilor de lapte procesat în preparate din lapte. Este un lucru îmbucurător pentru UE, pe de o
parte, după cum este și un mare semn de
întrebare pentru fermierii din România ce se va întâmpla cu organizarea pieţei
laptelui, pentru că este una dintre cele mai dezorganizate pieţe la nivel de
sector agricol. Vedem, în această perioadă, cum multinaţionalele
din Europa încearcă să-şi consolideze foarte mult pieţele. Din nefericire,
România n-a reuşit să-şi consolideze firme procesatoare de lapte cu capital
românesc şi suntem dependenți, la ora actuală,
printr-un vid legislativ creat în România. Avem exemplul din alte state şi, nu
mai departe, să ne uităm la vecinii noştri bulgari, care au permis să vină câte
multinaționale vor, dar cota lor de piaţă n-are voie să depăşească 20% din
procesarea totală a laptelui din Bulgaria. La noi, discutăm exact de invers, ne
apropiem de 80%, dacă nu peste, procesare a laptelui materie primă în
multinaţionale şi de-abia 20% în firme cu capital românesc.

Raportul prevede, de asemenea, că dezvoltarea
producției UE va fi limitată
datorită necesității utilizării durabile a resurselor naturale, deși se anticipează o creștere semnificativă a
producției ecologice, ca
răspuns la cererea consumatorilor.

11 January 2018