Propuneri de modificare a Codului fiscal
Guvernul român a analizat, joi, în primă lectură, proiectul de modificare a Codului fiscal. Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat principalele măsuri pe care executivul doreşte să le adopte anul viitor. El a anunţat că impozitul pe venit va scădea de la 16% la 10%, nu doar pentru veniturile din salarii, ci şi pentru cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. În ceea ce priveşte activităţile independente – medici, avocaţi, jurnalişti, notari, scriitori, artişti – aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi, ci ele vor fi calculate la nivelul salariului minim pe economie. De asemenea, de la 1 ianuarie, angajatorii vor plăti o taxă de 2,25%, după mutarea contribuţiilor sociale la angajaţi, denumită “contribuţia asiguratoare pentru munca”. Mişa a anunţat şi câteva modificări care vor încuraja mediul de afaceri. Pentru 450.000 firme cu cifra de afaceri sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri faţă de impozitul de 16% pe profit cât se plăteşte acum. O altă măsură anunţată de ministrul Finanţelor este implementarea, începând cu 2018, a Directivei europene pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale. Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a informat că Executivul doreşte ca de la 1 ianuarie 2018 salariul minim brut pe economie să crească la 1900 de lei de la 1.450 lei în prezent. Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că va creşte şi pensia minimă la 640 lei şi se va mări şi indemnizaţia pentru creşterea copilului la 1250 de lei. Ea a mai anunţat reducerea contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,7%.
Vizită la Bucureşti a comisarului european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger
Comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a afirmat, joi, la Bucureşti, că există premise ca România să se încadreze, în acest an şi în 2018, în ţinta de deficit de 3%. El a făcut această declaraţie după o întâlnire la Parlament cu membrii comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene şi pentru buget, finanţe, bănci. Pe de alta parte, Gunther Oettinger a spus că în discuţiile despre următorul cadru financiar al UE, România joacă un rol important pentru că în prima jumătate a anului 2019 va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene
Modificarea legilor justiţiei, prezentată de ministerul de resort
Ministrul român de resort, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, în premieră, în faţa membrilor Comisiei parlamentare speciale, pachetul legislativ privind modificarea Legilor Justiţiei. Coaliţia aflată la guvernare a decis ca pachetul să fie promovat ca iniţiativă parlamentară, nu ca proiect al Guvernului. Iniţiativa, avizată deja negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, este una controversată, care prevede inclusiv reducerea competenţelor DNA, care nu ar mai putea investiga judecătorii. Alte schimbări vizează modul în care sunt numiţi procurorii şefi şi înfiinţarea unei unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi. Toader a anunţat că propune ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă, care să nu se afle nici în subordinea CSM, nici a Ministerului Justiţiei. El a mai precizat că, în termen de 6 luni, trebuie adoptată o lege specială pentru această instituţie. Totodată, în privinţa răspunderii magistraţilor, ministrul Toader a precizat că judecătorii vor răspunde patrimonial pentru erorile săvârşite cu rea-credinţă. Instanţa supremă a cerut Parlamentului să trimită proiectul de modificare a Legilor înapoi la Ministerul Justiţiei, pentru că documentul nu ar fi beneficiat de transparenţă şi, mai important, a încălcat dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative. Proiectul de lege va intra, de săptămâna viitoare, în dezbaterea Comisiei parlamentare speciale, apoi va fi trimis Camerei Deputaţilor, iar votul decizional va fi dat de Senat. Pe de alta parte, zilele trecute în România a intrat în vigoare Legea recursului compensatoriu, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar, în condiţii necorespunzătoare, deţinutii beneficiază de şase zile considerate executate. Potrivit ministrului Justiţiei, în urma aplicării actului normativ, au fost eliberate aproape 530 de persoane, iar peste 3.300 au vocaţie la liberare condiţionata. Deţinuţii care şi-au executat integral pedepsele, dar au procese pe rol la CEDO, ar putea fi despăgubiţi de Statul român cu sume între 5 şi 8 euro pentru fiecare zi de închisoare făcută în condiţii improprii
O noua ediţie a Târgului Internaţional Indagra, la Bucureşti
România are un potenţial imens în agricultură, care trebuie valorificat în mod inteligent şi durabil, pentru ca ţara să devină o forţă în acest domeniu. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis ,joi, la deschiderea celei mai importante manifestări cu profil agricol organizate anual în Bucureşti – Târgul Internaţional Indagra. Seful statului a mai spus că România trebuie să iasă din cercul vicios prin care exportă materii prime, deci implicit subvenţii, şi importă produse cu valoarea adăugată ridicată, remarcând că în prima jumătate a anului importurile de produse agroalimentare au crescut cu 17% faţă de anul trecut, în timp ce exporturile au crescut doar cu 4,5%. El a amintit că până în 2020, prin Politica Agricolă Comună, România beneficiază de fonduri europene de circa 20 de miliarde de euro.
