Radio România Internațional

Tag: retele 5G

  • CE anunță următoarele măsuri privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G

    CE anunță următoarele măsuri privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G

    Statele membre ale Uniunii
    Europene, cu sprijinul Comisiei Europene și al Agenției Uniunii Europene pentru
    Securitate Cibernetică, au publicat al doilea raport intermediar pentru punerea
    în aplicare a setului comun de instrumente privind securitatea cibernetică a
    rețelelor 5G. Marea majoritate a statelor membre au consolidat sau sunt în curs
    de consolidare a cerințelor de securitate pentru rețelele 5G. Cu toate acestea,
    în pofida progreselor înregistrate, se constată că această situație creează un
    risc clar de dependență continuă de furnizorii cu grad ridicat de risc de pe
    piața internă, cu un potențial impact negativ grav asupra securității pentru
    utilizatori, întreprinderi și pentru infrastructura critică a UE.


    Raportul include
    recomandări pentru statele membre. Astfel, acestea ar trebui să se asigure că
    dispun de informații cuprinzătoare și detaliate din partea operatorilor de
    telefonie mobilă cu privire la echipamentele 5G utilizate în prezent și la
    planurile lor de instalare sau de aprovizionare cu echipamente noi. Atunci când
    evaluează profilului de risc al furnizorilor, statele membre ar trebui să ia în
    considerare criteriile obiective recomandate în setul de instrumente al UE. În
    plus, ar trebui să se țină seama de desemnările efectuate de alte state membre
    cu privire la furnizorii cu grad ridicat de risc, în vederea promovării
    coerenței și a unui nivel ridicat de securitate în întreaga Uniune. Pe baza
    evaluării furnizorilor, statele membre ar trebui să le impună fără întârziere
    restricții furnizorilor cu grad ridicat de risc.


    Thierry Breton, comisarul
    european pentru piața internă, a subliniat că, în prezent, procesul de
    conformare al statelor membre este prea lent și expune securitatea
    conectivității Uniunii unui risc major.

    Se creează o
    dependență majoră pentru Uniunea Europeană și vulnerabilități grave. Astăzi,
    statele membre au convenit în unanimitate asupra celui de-al doilea raport
    privind implementarea setului de instrumente de securitate 5G. Pe această bază,
    Comisia Europeană tocmai a publicat o comunicare în care confirmă că decizia
    luată de anumite state membre de a restricționa sau exclude complet Huawei și
    ZTE din rețeaua lor 5G este justificată și conformă. Desigur, vom continua să
    lucrăm cu statele membre care sunt în urmă și cu operatorii de telecomunicații.
    Nu pot decât să subliniez importanța accelerării deciziilor de înlocuire a
    furnizorilor cu risc ridicat din rețelele lor 5G. Le-am reamintit, de asemenea,
    operatorilor de telecomunicații îngrijorarea că este timpul să ne ocupăm de
    această problemă. La rândul său, Comisia Europeană va implementa principiul
    setului de instrumente 5G în propria achiziție de servicii de telecomunicații
    pentru a evita expunerea la Huawei și ZTE. De asemenea, vom lua în considerare
    setul de instrumente și evaluarea din raport atunci când vom aloca finanțare
    europeană prin programele noastre.


    Având în vedere că
    veniturile 5G la nivel mondial vor atinge aproximativ 225 de miliarde de euro
    în 2025, tehnologiile și serviciile 5G reprezintă un activ esențial pentru ca
    Europa să poată concura pe piața globală.


  • Lege pentru o conectivitate digitală mai rapidă în UE

    Lege pentru o conectivitate digitală mai rapidă în UE

    Date fiind progresele rapide înregistrate în domeniul tehnologiilor
    digitale, cum ar fi Metaversul, inteligența artificială, realitatea augmentată
    și cea virtuală, este necesar să se investească în mod semnificativ în rețele, pentru
    a ține pasul cu nevoile din ce în ce mai mari în ceea ce privește lărgimea de
    bandă.

    Comisia Europeană a
    prezentat o serie de acțiuni menite să permită tuturor cetățenilor și
    întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană să beneficieze, cel târziu în
    2030, de conectivitate cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă. Legea
    privind infrastructura gigabiților     este un regulament care va prezenta norme
    noi, menite să asigure o implementare mai rapidă, mai ieftină și mai eficace a
    rețelelor cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă în toate statele membre.
    Dificultățile create de instalarea lentă și costisitoare a infrastructurii
    fizice, care susține rețelele de viteze mari, vor fi astfel depășite. Noua lege
    va reduce birocrația, precum și costurile administrative asociate cu
    implementarea rețelelor cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă. Printre
    altele, se vor simplifica și digitaliza procedurile de autorizare. Mai mult, cu
    excepția unor cazuri justificate, toate clădirile noi sau renovate trebuie să
    fie echipate cu fibră optică. Astfel, cetățenii vor beneficia de cele mai rapide servicii de
    conectivitate. Datorită noilor norme, operatorii vor fi în măsură să
    implementeze rapid rețele cu ajutorul unor proceduri simplificate, digitalizate
    și mai puțin costisitoare. După adoptarea propunerii Comisiei de către
    colegiuitori, noile norme vor fi direct aplicabile în toate statele membre.


    Thierry Breton,
    comisar pentru piața internă, accentuează nevoia de a încuraja investițiile
    necesare pentru digitalizarea Europei. Sunt căutate soluțiile pentru o implementare mai largă și mai rapidă a
    rețelelor de foarte mare capacitate, concurența fiind un motor al inovației.
    Toate acestea, într-un context mai dificil decât acum câțiva ani.

    Vorbim despre conectivitatea
    continentului nostru. Asta înseamnă că vorbim despre arhitectura de bază, care
    va permite tuturor cetățenilor noștri europeni să trăiască o viață împlinită și
    să beneficieze pe deplin de avantajul oferit de deceniul digital. Este o
    perioadă de disfuncționalități tehnologice, dacă ne gândim la serviciile de
    streaming, de exemplu, la Metavers, la toate rețelele și la programe. Avem de-a
    face cu arhitecturi digitale complet diferite, care acum vor trebui puse în
    aplicare. Totodată, trebuie să ne asigurăm că facem acest lucru în mod
    echitabil pe tot continentul. Dacă ne uităm la revoluția telecomunicațiilor de
    acum 25 de ani, acum un sfert de secol, atunci revoluționam domeniul dezvoltând
    sateliți și rețele din cupru. Iar acum există tehnologii care dispar.
    Bineînțeles, mă gândesc la rețelele din cupru. În al doilea rând, avem în
    vedere contextul. Avem un conflict, un război pe continentul nostru, care va
    afecta foarte mult ceea ce facem. Este războiul declanșat de Vladimir Putin în
    Ucraina, iar spațiul cibernetic este invadat de atacuri. Acesta este un domeniu
    nou de operațiuni în zilele noastre. Rețelele și infrastructurile sunt locul
    unde au loc atacurile. Nu în ultimul rând, observăm transferuri din ce în ce
    mai mari de date. Gândiți-vă la calitatea imaginilor pe care o doresc
    consumatorii! O singură imagine acum are aproximativ 120 de megapixeli, ceea ce
    ar însemna aproximativ o mie de conversații telefonice de acum zece ani.


    Obiectivul ambițios
    al deceniului digital este ca, până în 2030, toate gospodăriile europene să
    beneficieze de acoperirea unei rețele cu viteze de ordinul gigabiților pe
    secundă și toate zonele populate să fie acoperite de rețele cu o performanță de
    cel puțin 5G.


  • Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză

    Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză

    Conectivitatea în bandă largă şi reţelele de comunicaţii 5G permit transportul unei cantităţi de informaţii mult mai mari decât până acum. Aceste reţele ajută puternic toate ramurile economice, îmbunătăţesc sistemul de educaţie, sporesc eficienţa administraţiilor naţionale şi locale, stimulează cercetarea şi inovaţiile, accelerează transferul către economia verde, reduc impactul transmiterii datelor asupra climei, crează locuri de muncă şi aduc prosperitate şi bunăstare.

    Criza actuală a scos în evidență importanța accesului la internet de foarte mare viteză.

    În pofida beneficiilor şi avantajelor imense pe care le-au oferit reţelele de telecomunicaţii de mare viteză, Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton a remarcat însă că, în ultima perioadă, ritmul investiţiilor în domeniu a fost încetinit.

    Prin urmare, aşa cum a anunţat preşedinta Ursula von der Leyen în recentul discurs privind starea Uniunii, Comisia a invitat statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea, în timp util, a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.

    Aceste măsuri ar trebui să vizeze reducerea costurilor şi mărirea vitezei de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate; asigurarea rapidă a accesului la spectrul de frecvențe radio 5G și încurajarea investițiilor în extinderea infrastructurii de rețea; şi să asigure o mai bună coordonare transfrontalieră în alocarea spectrului de frecvențe radio.

    Recomandarea Comisiei stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici de implementare a reţelelor 5G.

    O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte, de către rețelele 5G, a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare.

    Comisia are în vedere actualizarea planului său de acțiune privind reţelele 5G și 6G în 2021.

    Până în anul 2025, toți principalii vectori ai dezvoltării socioeconomice (școli, spitale, noduri de transport) ar trebui să beneficieze de conectivitate de ordinul gigabiților, toate zonele urbane și principalele rute de transport terestre ar trebui să fie conectate și să beneficieze de o acoperire 5G neîntreruptă, iar toate gospodăriile europene ar trebui să aibă acces la o conexiune la internet de cel puțin 100 Mbps.


  • Viitorul UE: provocări și priorități strategice

    Viitorul UE: provocări și priorități strategice

    Uniunea Europeană parcurge o perioadă esențială pentru evoluțiile sale ulterioare, lucru care este, de altfel, valabil la nivel global. Societățile se digitalizează într-un ritm accelerat, schimbările climatice au început deja să pună probleme care ar putea deveni insurmontabile în cazul în care nu se acționează rapid, iar sistemul de relații internaționale consolidat după Războiul Rece a început să fie pus în discuție. Toate acestea reprezintă provocări pentru Uniunea Europeană, care are însă câteva avantaje, după cum observa vicepreședintele Comisiei Europene, Maroș Sefcovic:

    Avem o creștere foarte stabilă a Produsului Intern Brut, o medie de 2% în ultimii ani, și avem 27 de rimestre consecutive de creștere. De la criza economică încoace au fost create 14,5 milioane de locuri de muncă în UE 27, iar toate acestea sunt vești foarte bune. În același timp, încă facem eforturi să ne adaptăm la aceste provocări emergente – fie ele schimbări climatice, transformări digitale, sau această noua geoplitică care transformă modul în care ne vedem aliații, partenerii, felul în care ne simțim – sau nu ne simțim – în siguranță, felul în care ne simțim în vecinătatea noastră. Cred că toate aceste provocări au o natură globală, și cred că fără Europa va fi foarte greu să fie rezolvate. Cred că niciodată lumea nu a avut nevoie ca Europa să fie un jucător global mai mult decât acum.

    Uniunea Europeană a început, deja, să ia măsuri pentru a face față acestor provocări. În ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, există un plan – care, însă, nu a fost încă acceptat de toate statele membre – pentru a se atinge neutralitatea climatică până în 2050. Urmează să fie lansate strategii privind digitalizarea, bazele de date, inteligența artificială sau securizarea rețelelor 5G. În sfârșit, în fața noilor realități geopolitice, Comisia intenționează, printre altele, să accelereze crearea unei politici de apărare comune, dar și să lucreze mai mult, prin intermediul instrumentelor de soft-power, pentru a consolida rolul global al UE.


  • Siguranţa reţelelor 5G

    Siguranţa reţelelor 5G

    Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să consolideze cerinţele de securitate şi să evalueze profilurile de risc ale furnizorilor. Mai mult, ele sunt de acord să aplice restricţii pertinente pentru furnizorii consideraţi a prezenta un risc ridicat, inclusiv să aplice excluderile necesare în ceea ce priveşte activele considerate a fi critice şi sensibile (cum ar fi funcţiile centrale de reţea) şi să pună în practică strategii care să asigure diversificarea vânzătorilor.

    Margrethe Vestager, vicepreşedinte al Comisiei şi responsabilă cu sectorul digital, a subliniat că tehnologia 5G face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Dar – a adăugat oficialul european – toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă pentru toţi cetăţenii europeni doar dacă securitatea reţelelor este garantată.

    Setul de instrumente adoptat de Comisie abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul Uniunii Europene, inclusiv pe cele legate de factori care nu sunt de natură tehnică, precum riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G.

    Odată cu aprobarea setului comun de instrumente, Comisia Europeană lansează acţiuni relevante în sfera sa de competenţă şi face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020 – se precizează într-un comunicat. Potrivit sursei, tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.

    Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde de euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii.


  • Raport privind riscurile cibernetice asociate reţelelor 5G

    Raport privind riscurile cibernetice asociate reţelelor 5G

    Comisia Europeană avertizează într-un raport
    asupra riscurilor în creştere ale atacurilor cibernetice având ca autori
    entităţi susţinute de guverne. Raportul are ca temă riscurile cibernetice
    asociate reţelelor 5G, reţele considerate, pe de altă parte, de importanţă
    majoră pentru competitivitatea economică a blocului comunitar. Sectoare
    critice, precum cel energetic, al transporturilor, al serviciilor bancare sau al
    sănătăţii vor fi interconectate de reţele de tip 5G, iar orice vulnerabilitate
    ar putea fi exploatată, putând să degenereze într-un risc de siguranţă
    naţională sau chiar la nivel comunitar.

    Şeful Biroului de presă al
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ştefan Turcu, explică: Comisia
    Europeană a elaborat un raport care identifică principalele ameninţări la
    adresa securităţii, este o evaluare coordonată la nivelul UE. Principalele
    provocări sunt legate, în primul rând, de aşa-numitele inovaţii-cheie din
    domeniul tehnologiei 5G. Sigur, pe de o parte, vor aduce multe îmbunătăţiri,
    dar, pe de altă parte, cresc şi riscurile în materie de securitate. Apoi, rolul
    furnizorilor în construirea şi apoi în ceea ce înseamnă operarea reţelelor 5G.
    Dacă ar fi să le luăm pe rând, din evaluarea Comisiei preconizăm că
    implementarea propriu-zisă a reţelelor 5G va avea, în principal, următoarele
    efecte: o
    expunere sporită la atacuri, la fel şi multiplicarea punctelor de intrare care
    pot fi folosite de atacatori. Apoi, anumite echipamente sau funcţii ar putea
    deveni mai sensibile.

    Pe de altă parte, raportul mai avertizează şi asupra riscului
    supra-dependenţei faţă de un singur furnizor de echipamente pentru reţelele 5G,
    fapt ce ar spori expunerea faţă de o posibilă întrerupere a serviciilor, de
    unde poate rezulta, de exemplu, un eşec comercial, cu toate consecinţele ce
    decurg de aici. Rețelele 5G vor conecta miliarde de dispozitive, senzori și camere
    video, utilizate în orașe, locuințe și birouri smart, astfel că securitatea va
    deveni tot mai importantă.


    UE şi-a propus să vină până la sfârșitul acestui an
    cu un set de măsuri pentru a răspunde riscurilor de securitate cibernetică
    asociate reţelelor 5G, la nivel național și la nivel european. Iar până în
    toamna lui 2020, în colaborare cu Comisia, statele membre ar trebui să evalueze
    efectele recomandărilor, pentru a stabili dacă sunt necesare anumite acţiuni
    suplimentare. La nivelul fiecărui stat membru a fost finalizată deja o evaluare
    naţională a riscurilor privind infrastructurile, iar aceste rapoarte
    individuale au fost trimise Comisiei şi Agenţiei UE pentru securitate
    cibernetică. Între timp, Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică este
    aproape de finalizarea unei hărţi de amenințări specifice legate de rețelele 5G.