Radio România Internațional

Tag: retragere trupe

  • It’s over!

    It’s over!

    După intonaţie, It’s
    over! poate avea mai multe sensuri. Cel puţin în română. Poate fi o uşurare
    plină de optimism, când ceva rău se termină, dar poate fi şi sfârşitul
    speranţei, când nimic bun nu se mai poate întâmpla pentru a opri răul. În cazul
    recentelor evoluţii din Afganistan, ambele interpretări sunt valabile. Pe de o
    parte, mulţi se bucură că se încheie implicarea masivă a democraţiilor
    occidentale în modernizarea Afganistanului.
    Pe de altă parte, mulţi, cei mai mulţi, văd retragerea trupelor
    americane, a trupelor aliate şi a celor implicaţi în evoluţia democratică a
    ţării ca pe o catastrofă în toate planurile sociale şi geopolitice, dar şi
    economice şi umanitare. Am înţeles că este de bine, că situaţia durează de prea
    mult timp şi costă enorm, că ne amintim cu greu de ce am venit. Dacă suntem
    dispuşi să credem că motivele acţiunii de acum două decenii erau simple şi
    esenţiale, trebuie să recunoaştem că frontul social deschis este unul dintre
    cele mai frumoase şi luminoase.

    Hai să restrângem agenda anului 2001 la simpla
    răzbunare pentru teribilile atacuri din 11 septembrie, dar ce a urmat nu mai
    poate fi simplu ca o răzbunare, fie ea şi internaţională. Pornind de la această
    simplificare, am crede că talibanii sunt o victimă colaterală a răzunării
    americane împotriv reţelei Al Qaida, că singura vină a stăpânilor de atunci şi
    de acum ai Afganistanului ar fi aceea că l-au găzduit pe Bin Laden. Plecarea
    talibanilor de la putere a însemnat deschiderea spre viaţa democratică, spre
    emanciparea femeilor, spre dezvoltarea economică şi socială, spre educaţie
    pentru toţi, spre statul de drept şi alegeri libere. Acum, nu asistăm la o
    întoarcere la vremurile talibane din cincinalul 1996-2001, nu asistăm la Taliban Reloaded ci la versiunea plină
    de surprize şi noutăţi Taliban 2021. Mai
    romanţat, în pseudo-filmul Taliban. După
    douăzeci de ani avem şansa să ne întâlnim cu mai multă violenţă, cu mai
    puţine scrupule şi aproape deloc democraţie.

    Vedem schimbările de la primul
    contact vizual. Luptătorii talibani au trecut de la arsenalul de largă invidie
    muzeologică la arme moderne, americane, cum numai în filme am mai văzut. Armele
    acestea nu au fost cumpărate de pe o piaţă neagră, de profit uriaş şi ocult.
    Aceste arme moderne au fost aduse în Afganistan oficial şi pe cheltuiala
    occidentalilor şi abandonate cu infinită generozitate în mâinile luptătorilor
    mult mai slab înarmaţi. Nu mai sunt vechituri sovietice, ci arme americane
    scumpe, cum multe armate NATO nu au sau trebuie să dea procente din PIB pentru
    a le avea. Dacă acum 25 de ani, în 1996, victoria talibană era obţinută cu
    greu, în teren, de către luptători locali, acum a fost un adevărat galop
    militar de sănătate, obţinut printr-o altă luptă magistral câştigată de
    talibani, cea diplomatică, a negocierilor cu americanii, undeva, în afara
    Afganistanului.

    Deşi miza era doar retragerea militară americană, până la urmă
    s-a dovedit a fi vorba de stăpânirea întregii ţări. Au fost uitate mai multe
    noţiuni, cum ar fi tranziţia puterii, securitatea retragerii şi după retragere,
    dimensiunile dezangajării, calendarul inteligent al retragerii, viitorul
    capacităţilor militare. În lipsa lor, totul a semănat cu o fugă, un abandon
    total, o ieşire de catastrofă, când îţi iei cu tine doar actele, propria piele
    şi pistolul de pe noptieră. Şi laşi în urmă hainele de firmă, prietenii şi
    vecinii, plus un arsenal nou-nouţ, menit să te apere dar care nici nu a fost
    scos din ambalaj. Şi, dacă mai apuci, strigi peste umăr, apăsat şi determinant:
    It’s over! Dacă nu mai apuci, că ai deja oameni pe scări, deşi nu este autobuz
    comunist ci avion american, ajungi la loc sigur şi, mediatizat, şi rosteşti
    acelaşi lucru, dar în varianta optimistă: It’s over!

  • CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

    CSAT – discuţii privind Marea Neagră şi Afganistanul

    Definit, frecvent, drept o cupolă a instituţiilor de siguranţă naţională şi ordine publică, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a examinat, marţi, într-o şedinţă convocată de preşedintele Klaus Iohannis, dosarele fierbinţi ale actualităţii. Ca avanpost al NATO pe flancul estic, România se declară preocupată de recenta masare a trupelor ruseşti la frontiera răsăriteană a Ucrainei.



    Deşi Moscova a anunţat că, odată manevrele încheiate, aceste trupe revin în cazărmi, autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei”. Fiindcă, apreciază CSAT, replierea nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situaţie tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi detensionare, precum şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare”.



    În context, România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei vecine, în graniţele sale recunoscute internaţional. Într-o perspectivă mai amplă, Bucureştiul pledează pentru soluţionarea conflictelor prelungite din jurul Mării Negre, iar diplomaţia română a demarat în acest sens unele iniţiative la nivelul Uniunii Europene — menţionează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmis după şedinţa CSAT.



    Analiştii notează că toate aceste conflicte au un numitor comun: imixtiunile Rusiei în foste republici sovietice, pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă. Scenariul a fost inaugurat în Transnistria, ieşită de facto, de sub controlul autorităţilor centrale ale Republicii Moldova încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti. A continuat în Georgia, unde există, deja, un proiect privind crearea unui spațiu economic comun între Rusia și regiunea secesionistă Abhazia. Cu sprijinul Moscovei, aceasta și Osetia de Sud s-au separat de statul georgian, iar în 2008 Rusia a recunoscut independența, proclamată unilateral, a Abhaziei. Şi totul a culminat, în 2014, cu anexarea peninsulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii armate din estul Ucrainei.



    Tot marţi, CSAT a anunţat că România îşi va retrage forţele din Afganistan, în coordonare cu ceilalţi membri NATO, de la 1 mai. Toţi cei 615 militari şi cele peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică vor fi aduse în ţară cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată la scurt timp după atentatele de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite, 27 de militari ai Armatei Române au căzut la datorie. Lor şi celorlalţi eroi le-au adus un omagiu autorităţile de la Bucureşti, pe 27 aprilie, când, se celebrează, în fiecare an, Ziua Naţională a Veteranilor de Război.





  • România își retrage forţele din Afganistan

    România își retrage forţele din Afganistan

    România va retrage forţele din Afganistan coordonat cu ceilalţi membri NATO începând cu data de 1 mai 2021, iar toţi cei 615 militari şi peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică se vor extrage cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei, informează Agerpres.



    Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi a aprobat, în ședința de marți, redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din NATO. Redislocarea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul următoarelor luni.



    Ţara noastră a fost constant printre principalii contribuitori la misiunea NATO din Afganistan. Mii de militari români au participat la această misiune de-a lungul timpului, fapt care a sporit gradul lor de pregătire în condiţii de luptă şi a condus implicit la profesionalizarea în ansamblu a Armatei României. Prestaţia militarilor români a fost întotdeauna foarte apreciată de partenerii şi aliaţii noştri. România face parte din coaliţia împotriva terorismului, iar militarii noştri care acţionează în teatrele de operaţii şi-au asumat mereu cu profesionalism şi curaj riscurile şi pericolele pe care le presupune lupta pe acest front, a subliniat Adimistrația Prezidențială, într-un comunicat de presă.



    Conform sursei citate, Afganistanul va rămâne însă un loc marcat de profundă îndurerare – 27 de militari de elită ai Armatei Române au căzut la datorie.

  • NATO şi SUA se retrag din Afganistan

    NATO şi SUA se retrag din Afganistan

    Este oficial: Statele
    Unite şi aliaţii lor din NATO îşi vor retrage, în câteva luni, trupele din
    Afganistan. Plecarea militarilor va avea loc în anul în care lumea civilizată
    comemorează două decenii de la atacurile teroriste asupra Americii. Atentatele
    de la 11 septembrie 2001 au provocat un răspuns militar masiv, prompt, al unei
    coaliţii internaţionale conduse de Statele Unite împotriva Al Qaida şi a regimului
    fundamentalist de la Kabul.


    Cred că prezenţa noastră în Afganistan trebuie să
    se concentreze asupra motivului pentru care am mers acolo: să ne asigurăm că
    Afganistanul nu serveşte ca bază pentru a ne ataca din nou ţara. Asta am făcut.
    Am atins acest obiectiv    , a declarat preşedintele Joe Biden, la o zi după
    anunţul Washingtonului privind retragerea. El a promis că plecarea trupelor
    americane până la 1 septembrie nu se va face într-un mod precipitat şi a cerut
    talibanilor să-şi respecte angajamentul de a nu ameninţa Statele Unite.


    Pentru
    a pune capăt celui mai lung război al SUA, în care au fost ucişi peste 2.000 de
    americani şi zeci de mii de afgani, administraţia Trump a încheiat, în
    februarie 2020, la Doha, în Qatar, un acord istoric cu talibanii. Acesta
    prevedea retragerea tuturor forţelor americane şi străine înainte de 1 mai, cu
    condiţia ca în viitor insurgenţii să împiedice orice grupare teroristă să
    opereze de pe teritoriile afgane pe care le controlează.


    La 1 mai va începe şi
    retragerea forţelor NATO. Aceasta va fi ordonată, coordonată şi deliberată, se
    spune în comunicatul publicat la finalul unei reuniuni prin videoconferinţă a
    miniştrilor de Externe şi ai Apărării din cele 30 de state membre ale Alianţei.

    Orice atac al talibanilor împotriva trupelor aliate în timpul retragerii va
    primi un răspuns energic    , a avertizat Alianţa Nord-Atlantică. Ţările cele mai
    angajate în Afganistan sunt SUA, Germania, Turcia, Regatul Unit şi Italia.


    România
    are desfăşuraţi, pe teren, peste 600 de militari. Bucureştiul a fost parte a
    coaliţiei împotriva terorismului încă de la constituirea ei şi a plătit cu
    vieţile a 27 de militari participarea la misiunile din ultimele două decenii.


    Ministrul
    de Externe, Bogdan Aurescu, şi cel al Apărării, Nicolae Ciucă, au apreciat
    maniera de raportare a SUA la ansamblul problematicii situaţiei din Afganistan,
    atât din perspectiva dialogului şi coordonării cu Aliaţii, cât şi în ceea ce
    priveşte impulsionarea negocierilor şi procesului de pace intra-afgan. Partea
    română a evidenţiat angajamentul de lungă durată al Bucureştiului pentru
    stabilitatea şi securitatea Afganistanului şi a subliniat necesitatea luării în
    considerare a intereselor de securitate ale Aliaţilor şi ale Afganistanului,
    precum şi importanţa menţinerii solidarităţii şi unităţii NATO.


    Ministrul Ciucă
    a subliniat importanţa focalizării atenţiei asupra aplicării măsurilor
    consistente de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în perioada
    următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor. El
    a exprimat, totodată, aprecieri pentru procesul de planificare derulat de
    Autorităţile Militare NATO.