Tag: retragere trupe din Afganistan

  • Final de misiune în Afganistan

    Final de misiune în Afganistan

    SUA au
    intervenit militar în Afganistan în urmă cu aproape 20 de ani, la scurt timp
    după atentatele teroriste împotriva turnurilor gemene din New York şi a
    Pentagonului. Acuzaţi că i-au oferit refugiu lui Osama bin Laden şi rețelei jihadiste
    Al Qaida, responsabili de atentate, talibanii au fost înlăturați de americani
    de la putere. Au urmat aproape două decenii în care forțele NATO au acționat în
    regiune prin diferite misiuni, jalonate de numeroase atentate soldate cu
    pierderi de vieți omenești.

    A venit momentul să punem capăt celui mai lung război al SUA. Pe fondul
    ameninţării teroriste care s-a extins acum în mai multe locuri, menţinerea a
    mii de soldaţi concentraţi într-o singură ţară, cu un cost de miliarde anual,
    pare a fi lipsit de sens din punctul meu de vedere şi al liderilor noştri
    – a
    anunțat, însă, în aprilie, liderul de la Casa Albă, Joe Biden.

    SUA vor lucra cu
    aliaţii lor din NATO pentru o retragere coordonată din ţara asiatică, conform
    principiului stabilit de la început: intrăm împreună, adaptăm împreună şi ieşim
    împreună. La scurt timp, Alianţa Nord-Atlantică a anunțat că sunt întrunite condiţiile necesare pentru
    încheierea misiunii sale Resolute Support’ din Afganistan și nu mai este necesară menținerea acestei
    prezențe redusă între timp la 9.600 de militari din 36 de ţări. România face parte din coaliția împotriva
    terorismului, primii militari români fiind dislocați în Afganistan la scurt
    timp după atentate, iar de atunci s-a numărat constant printre
    principalii contributori la misiunea NATO. În acord cu partenerii săi din
    Alianță, România a decis să-și retragă forţele din Afganistan coordonat cu
    ceilalţi membri începând cu data de 1 mai 2021, decizia fiind luată în CSAT.

    Misiunea în Afganistan
    se va încheia pentru Ministerul Apărării numai atunci când toţi militarii
    români vor fi în siguranţă acasă, a declarat ministrul de resort Nicolae Ciucă:

    Ca unul din cele mai
    importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste
    600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România va acţiona în acord
    cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii. România a luat
    decizia, acum două decenii, să facă parte din coaliţia de luptă împotriva
    terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici, în efortul
    internaţional de combatere a unui inamic care ameninţa liniştea şi securitatea
    cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari
    români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind
    semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă.

    Vorbim
    de două misiuni – prima a fost Forţa internaţională de asistenţă pentru
    Securitate (ISAF), urmată, din
    2015, de Resolute Support, care a avut ca scop instruirea, consilierea şi
    acordarea de asistenţă Forţelor Naţionale afgane de Securitate şi Apărare.

    Invitat la Radio România, Nicolae Ciucă, comandant al primului batalion românesc în Afganistan, a creionat un
    tablou al situației din perspectiva
    României: Pentru Armata
    română anul 2002 însemna speranţă şi eforturi pentru a putea să fim invitaţi la
    aderare în toamna anului respectiv, ceea ce s-a şi întâmplat, iar doi ani mai
    târziu, Armata română continua să-şi îndeplinească misiunile în Afganistan, dar
    şi în Irak şi devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în
    baza deciziei luate de membrii Alianţei la summit. Ca atare, ulterior toate
    aceste elemente de analiză pot să fie descrise în două linii – linia de voinţă,
    de entuziasm, de spirit pentru a demonstra că suntem în măsură şi avem resursa
    umană, disponibilitatea şi, de ce nu, spiritul de sacrificiu pentru a deveni
    membri ai Alianţei Nord-Atlantice, şi după aceea am demonstrat că suntem un
    membru credibil al acestei alianţe. Şi pentru că am vorbit de sacrificiu,
    doresc să aduc aminte de memoria şi recunoştinţa pe care trebuie să le-o
    păstrăm celor 27 de militari români care şi-au pierdut viaţa în Afganistan şi,
    de asemenea, să aducem aminte de cei aproape 200 de militari răniţi.
    Acesta este efortul pe care armata română l-a făcut în aceşti 20 de ani.

    Cum arată acum Afganistanul, în ce măsură problemele au fost rezolvate?
    Afganistanul nu este nici acum o țară perfectă, dar nici nu se compară cu
    Afganistanul decapitărilor și al torturii de acum două decenii. Afganistanul
    are acum zeci de misiuni diplomatice în întreaga lume, o Constituție, un
    președinte și un executiv ca rezultat al unor alegeri democratice, un parlament
    ales și consilii provinciale unde femeile sunt reprezentate. Au fost
    reînființate partide, ONG-uri și organizații ale societății civile. Majoritatea
    afganilor au acces la serviciile de bază de îngrijire a sănătății, iar milioane
    de copii sunt vaccinați împotriva bolilor epidemice. Rămân, însă, provocări
    uriașe ce țin de guvernare, de droguri, sărăcie și corupție. Viitorul este încă
    incert.

    Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei EURISC: După două decenii se încheie această
    operaţiune care a costat atâtea vieţi omeneşti, trilioane şi care lasă în urmă
    problema nerezolvată. Nu ştim cum vor evolua lucrurile în perioada următoare.
    Este foarte important ca noi, care am participat de la bun început la această
    operaţiune în Afganistan, să avem toţi băieţii acasă şi, dacă se poate, şi
    echipamentul respectiv. Afganistanul va rămâne o lecţie asupra modului în care
    infrastructurile sunt cele care hotărăsc soarta, viaţă şi buna funcţionare a
    unei misiuni. O ţară care nu are ieşire la mare este o ţară care nu poate să
    fie, mai ales cu geografia Afganistanului, nu poate să fie cucerită, nu poate
    să fie controlată şi cu adevărat transformată.

    Preşedintele Parlamentului
    afgan, Mir Rahman Rahmani, a avertizat că retragerea forţelor străine din ţară
    în contextul actual va duce la război civil.


  • Armata Română a început, pe 1 mai, procesul de retragere a forţelor din Afganistan

    Armata Română a început, pe 1 mai, procesul de retragere a forţelor din Afganistan

    Armata
    Română, care a inceput pe 1 mai procesul de retragere a forţelor din
    Afganistan, a acumulat 19 ani de experienţă în urma misiunilor desfăşurate în
    cel mai dificil şi complex teatru de operaţii din lume, operaţii nu doar pentru
    România, ci şi pentru NATO, dând dovadă de profesionalism
    , a declarat, sâmbătă,
    ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.




    El
    a subliniat că misiunile militarilor români în Afganistan au adus valoare
    nivelului de pregătire, de instruire, în întreaga armată. El a apreciat că drumul României către Bruxelles, unde funcţionează sediile NATO şi UE, a
    trecut şi pe la Kandahar, Kabul sau alte baze importante din Afganistan.




    România își va retrage forţele din Afganistan coordonat
    cu ceilalţi membri NATO, începând de sâmbătă, 1 mai. Toţi cei 615 militari şi
    peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică se vor extrage cu
    aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei – a precizat Administraţia
    Prezidenţială de la Bucureşti.




    Retragerea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul
    următoarelor luni. În misiunea antiteroristă din Afganistan, inaugurată la scurt timp după atentatele de pe 11
    septembrie 2001 din Statele Unite, când Bucureştiul nu era, încă, membru NATO,
    27 de militari români au căzut la datorie si 200 au fost răniţi.




    Potrivit
    reprezentanţilor Ministerului Apărării, în teatrul de operaţii din Afganistan
    s-au rotit aproximativ 32.000 de militari, în timpul misiunilor derulate pe
    parcursul a 19 ani.

  • Plecarea din Afganistan

    Plecarea din Afganistan

    Preşedintele observă că sunt părinţi şi copiii lor care au servit
    în acelaşi război, cel din Afganistan. Şi sunt tineri americani care activează
    în Afganistan şi nici măcar nu erau născuţi în timpul atacului asupra
    turnurilor WTC din New York, care a declanşat războiul. Într-adevăr, luaţi cu
    pandemia şi diferite ecuaţii internaţionale de putere, am uitat că, în toamnă,
    se împlinesc 20 de ani de la incredibilele atacuri teroriste împotriva SUA, din
    11 septembrie 2001. S-a vorbit mult despre acele momente, au fost descusute şi
    analizate, acum 10 ani a fost lichidat şi inamicul numărul 1, infamul Osama bin
    Laden, cel care a coordonat aceste atacuri. După 20 de ani, aceste momente au
    trecut tot mai mult în istorie şi în uitare, fiind înlocuite de alte evenimente
    de dură realitate. În tot acest timp, războiul SUA şi al aliaţilor NATO în
    Afganistan a continuat. Poate nu cu acţiuni pe scară largă, sau cu deplasări
    ample de forţe, dar cu o rutină care a continuat să provoace victime şi pagube.
    Deşi nu se poate vorbi de revenirea totală a păcii, în Afganistan funcţionează
    o scenă politică activă, în care principiile democratice se implementează, mult
    mai greu decât ne aşteptam dar într-o reală evoluţie.

    Discursul preşedintelui
    Biden, una dintre cele mai bune analize ale acestor ultime două decenii de
    război, a fost prezentat în sala de la Casa Albă unde, în octombrie 2001,
    preşedintele George W. Bush anunţa începerea operaţiunilor militare împotriva
    Afganistanului. Scopul acţiunii de atunci era anihilarea lui Bin Laden şi a
    organizaţiei sale teroriste şi evitarea situaţiilor în care Afganistanul ar mai
    fi putut să fie bază pentru alte eventuale atacuri împotriva SUA. Ambele aceste
    scopuri iniţiale au fost îndeplinite, spune preşedintele. Mai mult, după
    anihilarea lui Bin Laden, implicare americanilor în Afganistan devenea mai greu
    de justificat, în timp ce ameninţarea teroristă se diversifica, se transforma
    într-un război asimetric şi nu mai avea legătură cu vechea bază afgană.

    Preşedintele
    Biden a subliniat faptul că este al patrulea preşedinte american care lucrează
    cu dosarul deschis al implicării militare în Afganistan şi nu vrea să îl dea
    mai departe. El a moştenit, însă, şi un acord american cu talibanii care prevede,
    printre altele, plecare din Afganistan a trupelor SUA. Data invocată este 1 mai
    2021 şi aceasta a fost anunţată ca fiind momentul în care începe retragerea.

    Nu
    o plecare rapidă, în debandadă, ci responsabilă, în siguranţă şi în coordonare
    cu aliaţii şi partenerii din Afganistan, care,
    declară preşedintele Biden, au
    mai multe forţe implicate în Afganistan decât americanii.

    Într-adevăr,
    americanii nu au fost singuri în operaţiunea declanşată în octombrie 2001, în
    Afganistan. De la început, au stat alături şi au participat direct la acţiune
    aliaţii din NATO, dar şi alţi parteneri.

    România a participat la această
    operaţiune de la început, din 2001, când încă nu era membră a NATO. Atunci s-a
    spus că România acţionează ca un membru de facto al NATO, aderarea oficială având
    loc în martie 2004. Parlamentul României a votat în decembrie 2001 participarea
    la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), operaţiune NATO
    aprobată de Consiliul de Securitate al ONU.

    Preşedintele Biden a evocat
    recunoştinţa poporului american pentru participanţii la acest uriaş efort şi a
    menţionat participarea forţelor aliate şi partenere la operaţiune. Încetarea
    implicării militare nu înseamnă reducerea vigilenţei antiteroriste, iar
    preşedintele Biden a cerut şi statelor din regiune să sprijine Afganistanul. Au
    fost menţionate Pakistanul, Rusia, China, India şi Turcia. După 20 de ani,
    scena internaţională este total schimbată, ameninţarea teroristă a cunoscut
    forme inedite şi s-a intins şi în alte ţări, pe alte continente. Acum, însă,
    cea mai complicată problemă cu care se confruntă SUA şi întreaga omenire este,
    desigur, pandemia de COVID-19, împotriva căreia se duce un război neaşteptat de
    asimetric şi neconvenţional.