Radio România Internațional

Tag: retrocedari

  • Jurnal Românesc – 24.05.2024

    Jurnal Românesc – 24.05.2024

    Guvernul României a adoptat, în şedinţa din 23 mai, ordonanța de urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Ordonanța clarifică şi detaliază procedura de soluţionare a cererilor pentru acordarea de măsuri compensatorii prin puncte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pentru cazurile în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat asupra existenţei şi întinderii dreptului, precum şi asupra calităţii de persoană îndreptăţită şi la care nu s-au formulat cereri în baza Legii nr. 10/2001. De asemenea, clarifică calea de atac împotriva deciziilor emise în soluţionarea acestor categorii de cereri. Actul normativ ţine cont de recomandările CEDO, iar urgenţa adoptării este conferită de faptul că următoarea examinare a modului în care România pune în executare hotărârile Curții va avea loc în cadrul reuniunii Comitetului Miniştrilor din iunie 2024.

     

    În perioada 24 – 26 mai, la București are loc a VII-a ediţie a Festivalului ʺAici-Acoloʺ, în cadrul seriei de evenimente dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni. La Festival sunt aşteptaţi să participe peste 500 de români din diaspora şi din comunităţile istorice, dar și din țară – artişti din diverse domenii de creaţie: artă, design, muzică, film, dar şi reprezentanţi ai mediului asociativ, academic şi de afaceri. În cadrul Festivalului au fost incluse un tur al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, proiecţia filmului ‘Parking’ semnat Tudor Giurgiu, o sesiune de comunicare în care participanţii vor avea prilejul unui dialog direct cu reprezentanţii statului pentru a le transmite preocupările, nevoile şi dificultăţile cu care confruntă în ţările gazdă şi la întoarcerea în ţară, dar şi oportunitatea de a se cunoaşte între ei, de a împărtăşi experienţe, bune practici şi de a planifica proiecte comune. Sâmbătă, la Ateneul Român, va avea loc un concert de muzică clasică, iar, duminică, participanţii la eveniment pot vizita expoziţia multidisciplinară de design şi industrii creative ‘Romanian Design Week’, Muzeul Naţional de Artă al României sau Muzeul Naţional de Istorie. Ziua se va încheia cu un moment cultural organizat la Opera Naţională. Festivalul ʺAici-Acoloʺ a fost iniţiat în 2017 de Administraţia Prezidenţială, din dorinţa de a crea punţi de legătură între românii din ţară şi din străinătate.

     

    Ministerul de Externe îi informează pe românii care se află, tranzitează sau intenţionează să se deplaseze în Slovenia că autorităţile slovene au luat decizia de a extinde cu încă 6 luni controalele la punctele de frontieră terestre cu Ungaria şi Croaţia, până la 21 decembrie. MAE le recomandă cetăţenilor români să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi dinspre Slovenia, un act de identitate valabil (paşaport sau carte de identitate naţională).

     

    Înființat în ianuarie, la Yamanashi, de Parohia românească ʺSfântul Mare Mucenic Gheorgheʺ din Tokyo, primul cimitir ortodox din Japonia va fi sfințit sâmbătă, 25 mai. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a parohiei românești din Tokyo, comunitate aflată în grija preotului Daniel Corîu. Terenul cimitirului ortodox din Yamanashi a fost concesionat de comunitatea românească și de Asociația Doritorilor de Înhumare din Japonia. Prețul unui loc de veci este de aproximativ 250.000 de yeni, echivalentul a 7.200 de lei. Parohia românească din Tokyo intenționează să aducă din România o biserică din lemn care să funcționeze drept capelă a cimitirului.

     

    Romanul ”Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, tradus în limba engleză de Sean Cotter, a fost recompensat, joi, cu Dublin Literary Award 2024, potrivit irishtimes.com. Publicată la editura Deep Vellum, ”Solenoid” este prima carte tradusă din limba română desemnată câştigătoare în istoria de 29 de ani a acestui premiu şi singurul roman în traducere prezent pe lista scurtă de anul acesta a Dublin Literary Award. Totodată, ”Solenoid” este al 12-lea roman în traducere care câştigă acest premiu acordat unor opere literare nominalizate de biblioteci publice din toată lumea. Mircea Cărtărescu, autorul a peste 25 de volume, a cărui operă a fost tradusă în 23 de limbi, a declarat că acest premiu este una din cele mai importante realizări literare ale sale.

     

     

  • Jurnal românesc – 31.12.2015

    Jurnal românesc – 31.12.2015

    Guvernul a adoptat,
    printr-o hotărâre, Acordul de colaborare semnat, la începutul lui
    noiembrie, la Bucureşti, între Ministerul de Externe şi Organizaţia
    Internaţională pentru Migraţie (OIM). Documentul prevede, în principal,
    coordonarea activităţilor legate de repatrierea asistată a cetăţenilor români
    aflaţi în situaţii dificile. Astfel, repatrierea din zone unde prezenţa
    consulară a României este redusă sau nu există se va face mai usor, în
    condiţiile în care OIM are reprezentanţi în 480 de zone/regiuni. Înfiinţată în
    1951, OIM are birouri în peste 100 de ţări şi îşi dedică întreaga activitate
    promovării migraţiei reglementate.




    Executivul a amânat
    cu un an termenul limită de finalizare a procesului de restituire a imobilelor
    confiscate în perioada comunistă. Până pe 1 ianuarie 2017, comisiile locale şi
    judeţene de fond funciar trebuie să soluţioneze toate cererile de retrocedare
    şi punere în posesie şi să elibereze titlurile de proprietate, potrivit unei
    ordonanţei aprobate de guvern. Restituirea proprietăţilor a început încă din
    1991, iar inventarierea acestora este în mare parte finalizată. Pe de altă
    parte, Guvernul a decis prelungirea programului Prima Casă, însă cu
    fonduri înjumătăţite.În 2016, plafonul total de
    garantare se ridică la 15 miliarde de lei.






    Premierul Dacian
    Cioloş va face, pe 7 ianuarie, o vizită oficială la Berlin, în timpul căreia se
    va întâlni cu cancelarul Angela Merkel, s-a anunţat la Bucureşti. Cei doi vor
    discuta, între altele, despre întărirea relaţiilor bilaterale şi despre valul
    de migranţi din Europa. Agenda vizitei mai include întâlniri cu membri ai
    comunităţii românesti şi cu reprezentanţi ai Forumului economic
    româno-german. Din delegaţia care îl va însoţi pe premierul Cioloş va face
    parte şi ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a precizat Executivul de la
    Bucureşti.




    De la 1 ianuarie, TVA scade de la
    24% la 20%, iar impozitul pe dividende de la 16% la 5%. Totodată, patronii care au mai mulţi
    angajaţi vor plăti un impozit pe venit de 1%, iar cei fără salariaţi – 3%. Pe
    de altă parte, de la 1 mai, salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei.






    Poliţiştii români vor desfăşura, şi în această iarnă, activităţi de ordine
    şi siguranţă publică în staţiunea montană Bansko (Bulgaria). Potrivit
    Inspectoratului General al Poliţiei Române, trei serii de câte doi poliţişti
    români, toţi cunoscători ai limbii bulgare, vor face parte din patrule comune
    cu poliţiştii bulgari şi greci. Aceştia îi vor consilia, sprijini şi îndruma pe
    turiştii români. Este al şaselea an în care se organizează asemenea misiuni.

  • Spaţiile verzi ale capitalei

    Spaţiile verzi ale capitalei

    Unui locuitor al capitalei îi revine, în medie, mai puţin de un sfert din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale. De la 3500 de hectare de spaţiu verde, cât era în 1990, în prezent s-a ajuns la 1600 de hectare. Situaţia precară a spaţiilor verzi şi creşterea defrişărilor de arbori din parcuri şi aliniamente stradale are la bază realizarea Planului Urbanistic Zonal din anul 2000 care a coincis şi cu aprobarea Legii 10 din 2000 privind retrocedarea suprafeţelor confiscate de regimul comunist.



    Prin aceste documente capitala a pierdut sute de hectare de spaţiu verde. In continuare zeci de hectare din marile parcuri bucureştene riscă să fie distruse şi transformate în zone betonate dacă autorităţile nu vor lua măsuri, avertizează organizaţiile de mediu care luptă pentru păstrarea acestor zone. Dan Trifu este vicepreşedinte al Asociaţiei Eco-Civica care alături de Asociaţia “Salvaţi Bucureştiul este implicată în cele mai multe procese împotriva mafiei imobiliare din Bucureşti: “Vorbim de zone extraordinar de întinse. Gândiţi-vă că numai în Parcul Tineretului am pierdut undeva la 28 de hectare de spaţiu verde prin tot felul de falsuri introduse în documentaţia urbanistică. De exemplu, Parcul Palatului Copiilor din Bucureşti, care este integrat în Parcul Tineretului, îl preluăm de la Ceauşescu cu 44 de hectare şi se regăseşte în Planul urbanistic din 2000 cu 16 hectare. Acestea au fost principalele arme pe care le-au folosit autorităţile pentru a pune mâna pe aceste spaţii verzi. In anul 2000, foarte multe întreprinderi şi platforme industriale deja fuseseră privatizate, deci nu mai erau spaţii disponibile pentru această mafie a retrocedărilor. A fost un an trist pentru Bucureşti, anul 2000, atunci când a apărut şi o lege care restituia toate proprietăţile confiscate de regimul comunist. Si-au pregătit foarte bine terenul prin planurile ubanistice în sensul că suprafeţe cum sunt cele din nordul capitalei, din anumite parcuri sau tot ce însemna pepinierele Bucureştiului, toate sunt edificate acum cu tot felul de construcţii..



    Sute de hectare deţinute de pepinierele Bucureştiului, care asigurau material dendrologic pentru plantările din capitală, au fost trecute din zone verzi în zone construibile. In vecinătatea Pădurii Băneasa s-au ridicat un cartier de blocuri şi vile pe 600 de ha. Se hotărâse chiar realizarea unei şosele cu şase benzi, prin mijlocul pădurii, dar organizaţiile de mediu au reuşit oprirea acestei construcţii. La fel, sute de pomi fructiferi au fost tăiaţi ilegal din Staţiunea de Cercetare Băneasa, spune Dan Trifu:


    Suprafeţe destul de mari ale Institutului Pomicol Băneasa au intrat în proprietatea unor persoane dubioase care doresc, în continuare, să distrugă acea zonă şi prezintă planuri urbanistice pentru edificare. Imediat după Aeroportul Otopeni, este binecunoscuta Platformă comercială Băneasa în care zeci de hectare de livezi ale Institutului Agronomic Bucureşti sunt transformate într-o mare de betoane aducând prejudicii foarte grave. Cel mai frumos aliniament de stejari al unei capitale europene, cum avea Bucureştiul pe DN1, era stejarul roşu. Acesta a fost, pur şi simplu, defrişat pentru a crea acest ansamblu. In zona respectivă am pierdut iarăşi sute de hectare de spaţiu verde şi se văd aceste urmări prin traficul şi prin gradul de poluare care a crescut în zona respectivă.



    In ultimii 25 de ani, în Bucureşti, au dispărut peste un milion de arbori din parcuri şi aliniamente. De pe marile bulevarde lipseşte circa jumătate dintre copacii care străjuiau cândva aliniamentele stradale, ne mai mărturiseşte Dan Trifu: “Intre blocuri, noi estimăm că avem peste 150 de hectare de spaţiu verde afectat. Toate aceste lucrări au fost puse la punct tot din cauza Planului Urbanistic Zonal din anul 2000. Trebuie ştiut că spaţiile verzi care însoţesc blocurile de locuinţe, anumite fâşii de aliniament, spaţiile verzi ale instituţiilor publice ele nu figurează ca atare în documentaţia urbanistică. Este o şmecherie. Este un fel de crimă de mediu făcută de autoritatea locală, cea din Bucureşti, care nu a dat un statut corespunzător acestor spaţii verzi în documentaţie. Ei le-au inclus ori în zone industriale, ori în zone de locuire. Parcul Izvor, de exemplu, are jumătate din suprafaţă, 8 ha, zonă construibilă în Planul urbanistic general al Municipiului Bucureşti, dacă vă puteţi imagina! De asemenea, în Parcul Tineretului, pe lângă cele 28 de hectare pierdute, încă trei hectare şi ceva erau aferente pentru construirea unui campus universitar particular. Parcul Politehnicii are jumătate din suprafaţă retrocedată şi există un plan urbanistic pentru ridicarea a trei turnuri de 26 de etaje… Avem apoi Parcul Prisaca Dornei unde s-au pierdut 6 hectare din parc. A rămas o zonă care îţi dă senzaţia că ar fi un parc, dar când te duci la jumătatea parcului sunt numai vile şi restaurante… Acolo a fost cea mai înverzită zonă a unui cartier de locuinţe din Bucureşti. Aici am pierdut încă 2 hectare de spaţiu verde de aliniament. Erau fâşii foarte frumoase de protecţie în zona respectivă, paralel cu parcul. Acolo era cea mai frumoasă plantaţie de tuia din Bucureşti. Dacă ne referim la parcul IOR, în prezent nu mai poartă această denumire. A primit numele de Parcul Alexandru Ioan Cuza pentru că jumătate din el a fost retrocedat.



    Aşadar, toate parcurile din Bucureşti au fost ciuntite, iar unele mai mici, dintre blocuri, au dispărut în totalitate. Există şi parcuri salvate de organizaţiile de mediu, după eforturi şi procese în faţa instanţelor de judecată. De exemplu, Parcul Carol unde se planuia să se construiască Catedrala Neamului sau Parcul de la Gara de Nord unde s-a urmărit să devină o parcare subterană.


    Bucureştiul are 23 de mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, care includ parcuri, cimitire, aliniamente stradale şi păduri. Organizaţiile de mediu contestă această cifră susţinând că autorităţile au trecut, scriptic, pădurea Băneasa în intravilanul municipal. Apoi, s-a mai adăugat, ca zonă verde, şi suprafaţa lacurilor bucureştene. In opinia organizaţiilor de mediu, Bucureştiul are în jur de 8,5 mp pe cap de locuitor. Oricum, transformarea Bucureştiului într-un permanent şantier a dus la o poluare atât de mare a aerului, încât mii de oameni mor anual numai din această cauză.


  • Dosarele anticorupţie

    Dosarele anticorupţie

    Pe de o parte, procurorii români anti-corupţie scot la iveală tentaculele tot mai lungi şi încâlcite în afacerea de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Pe de alta, ei strâng tot mai tare laţul în jurul celor bănuiţi că ar fi orchestrat o înşelătorie la scară mare. Fosta şefă a Autorităţii, Crinuţa Dumitrean, a fost arestată preventiv, marţi, iar fosta vicepreşedintă, Oana Vasilescu, va fi cercetata in libertate sub control judiciar, în dosarul în dosarul în care fusese, deja, arestată Alina Bica, până de curând şefa anti-mafiei române, în prezent suspendată din magistratură.



    Cele trei sunt acuzate de abuz în serviciu pe vremea când erau membre ale Comisiei centrale care se ocupă de restituiri de terenuri confiscate pe timpul regimului comunist. În 2011, ele ar fi acceptat să-i plătească unui om de afaceri echivalentul a aproximativ 84 de milioane de euro reprezentând despăgubiri pentru un parc de 13 hectare din Bucureşti, deşi, în realitate, pământul valora mult mai puţin. Potrivit anchetatorilor anti-corupţie, prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro.



    Cum din Comisie, la vremea faptelor incriminate, făceau parte inclusiv deputatul democrat-liberal Cătălin Teodorescu şi cel al UDMR, Marko-Attila Gabor, procurorii au cerut încuviinţarea Camerei Deputaţilor pentru reţinerea lor. În acelaşi dosar, instrumentat cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii, au mai fost arestaţi un fost vice-preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi expertul evaluator. Nici omul de afaceri Dorin Cocoş nu ar fi străin de cele întâmplate.



    Fostul soţ al liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, candidată, anul acesta, la Preşedinţia României, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în sprijinul cererii de despăgubire. Acelaşi Cocoş este cercetat, în stare de arest preventiv, într-un alt dosar răsunător — Microsoft — privitor la achiziţionarea de licenţe IT pentru şcolile din România.



    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut avize pentru urmărirea penală a 9 foşti miniştri din guvernări atât de dreapta, cât şi de stânga despre care spun că, împreună cu persoane din societăţile implicate în derularea proiectului, ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 achitate de Executiv în cadrul contractului. Printre foştii miniştri figurează şi cel al comunicaţiilor Dan Nica, devenit europarlamentar în mai anul acesta.



    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a confirmat că a primit de la DNA cererea de ridicare a imunităţii acestuia, cererea urmând să fie trimisă Comisiei pentru Afaceri Juridice. În fine, să reamintim existenţa unui al treilea dosar de calibru privitor la retrocedări ilegale de păduri, care ar fi păgubit statul cu peste 300 de milioane de euro. Nici acesta nu este privat de o distribuţie” din lumea politicii la nivel înalt.

  • Retrospectiva săptămânii 26.10 – 01.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 26.10 – 01.11.2014

    Alegeri prezidenţiale în România



    Cei peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt chemaţi duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, să încredinţeze unuia din cei 14 candidaţi destinul ţării pentru următorii cinci ani. Se luptă pentru fotoliul de şef al statului 2 reprezentanţi din partea unor alianţe, 8 susţinuţi de formaţiuni politice şi 4 independenţi. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a fost grevată de dezvăluiri incendiare privind o serie de dosare răsunătoare de corupţie în care sunt implicaţi politicieni de rang înalt sau potenţi oameni de afaceri. Se speră ca scandalurile politice pe bandă rulantă să nu accentueze, totuşi, starea de indiferenţă a electoratului român, a cărui apatie politică s-a manifestat încă din anii 90 printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă. Românii sunt, prin urmare, aşteptaţi în număr cât mai mare la cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi la cele 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.




    Campanie anti-corupţie la nivel înalt



    Campania împotriva corupţiei la vârf a continuat, săptămâna aceasta, Direcţia Naţională Anticorupţie lovind, nediscriminatoriu, Puterea şi Opoziţia, dreapta şi stânga, actuali şi foşti miniştri, parlamentari sau primari. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis arestarea preventivă a fostului parlamentar social-democrat Viorel Hrebenciuc, unul din cei mai longevivi şi influenţi exponenţi ai stângii. El este acuzat că, alături de colegi de partid, de câţiva magistraţi, dar şi de propriul fiu, s-a implicat în retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare de terenuri forestiere şi agricole. Printre cei audiaţi ca virtuali beneficiari ai retrocedărilor se numără şi Prinţul Paul, descedent nelegitim al Regelui Carol al II-lea al României. Potrivit DNA, prejudiciul provocat Regiei Naţionale a Pădurilor depăseşte 300 de milioane de euro. Procurorii aceleiaşi Direcţii Anticorupţie au arestat preventiv şi câţiva aliaţi politici sau financiari ai actualului preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu, bănuiţi că, în schimbul unor comisioane ilegale de milioane de euro, au intermediat contracte supraevaluate cu licenţe IT pentru sistemul de educaţie. Printre aceştia se numără fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi omul de afaceri Dorin Cocoş. Ultimul a fost, până anul trecut, soţul Elenei Udrea, candidată a Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară la preşedinţia României.




    Predare de ştafetă la Comisia Europeană


    Preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, a prezidat, miercuri, ultima şedinţă a executivului comunitar aflat la final de mandat. Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 28 de state a fost una dintre cele mai mari realizări ale celor două mandate consecutive ale acestui cel mai longeviv lider european. El a regretat, în schimb, ezitările unor ţări membre şi lipsa de solidaritate privind unele decizii. Îngrijorătoare este, în opinia lui Jose Manuel Barroso, şi lipsa de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene, dar şi problema injustiţiei sociale, teme care trebuie, în viziunea sa, rezolvate de următoarea Comisie. Aceasta îşi începe activitatea pe 1 noiembrie. Propusă de România în noul executiv condus de creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker, social-democrata Corina Creţu va ocupa fotoliul de comisar pentru politici regionale.




    Ajutoare europene pentru România



    Uniunea Europeană va aloca aproape 650 de milioane de euro pentru proiecte cheie de infrastructură energetică. Pe listă se află şi gazoductul din Bulgaria spre Austria, care va trece prin România şi Ungaria, beneficiarul proiectului fiind compania română Transgaz, căreia îi vor fi alocaţi peste un milion şi jumătate de euro. Finanţarea, oferită prin Mecanismul european de conectare, va fi acordat în mare parte pentru proiecte de infrastrucură de gaze în regiunea Mării Baltice, precum şi în Europa Centrală şi de Sud-Est. Proiectele sprijinite vor contribui la securitatea energetică a Europei şi la realizarea unei pieţe europene a energiei. Tot din partea Uniunii Europene, printr-un program care se adresează tuturor celor 28 de ţări membre, vor primi ajutoare, după data de 17 noiembrie, şi peste 1.200 de familii şi persoane singure defavorizate din România. Poşta a distribuit 2,6 milioane de cupoane nominale cu valoarea de 128 de lei (circa 28 de euro), în baza cărora persoanele respective vor primi 27 de kilograme de produse alimentare. Totodată, Guvernul de la Bucureşti a decis să aloce aproape 100 de milioane de lei (peste 22 de milioane de euro) pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţiile din perioada iulie-septembrie. Vor beneficia de fonduri 171 de localităţi din 15 judeţe.




    România salută rezultatul alegerilor din Ucraina



    Ministerul român de Externe a salutat, luni, încheierea scrutinului parlamentar din Ucraina vecină României şi a apreciat că el reprezintă una dintre etapele importante prin care se consolidează cadrul democratic din acest stat în vederea implementării agendei de reforme necesare parcursului european. Diplomaţia de la Bucureşti a salutat, totodată, participarea considerabilă la vot a cetăţenilor ucraineni, văzând în acest lucru o confirmare a angajamentului societăţii ucrainene pentru un viitor dedicat efortului de reformă a statului şi societăţii în ansamblu. Amintim că la alegerile legislative de duminica trecută, prooccidentalii ucraineni au obţinut o victorie importantă, mai mult de trei sferturi din alegători sprijinind puternic şi ireversibil orientarea guvernului de la Kiev.