Radio România Internațional

Tag: RetuRO

  • „Hora reciclării” la români

    „Hora reciclării” la români

    Românii sunt codașii Europei la reciclare. Cum Uniunea Europeană le-a cerut tuturor statelor membre să atingă o rată de 55% până în 2025, în speranța de a fi îndreptată măcar parțial situația, în România a fost lansat, spre finele anului trecut, Sistemul de Garanție-Returnare – SGR – cel mai mare proiect național de economie circulară din acest moment.

     

    „Rotițele” mecanismului sunt cei 19 milioane de români: orice cetățean plătește o garanție de 50 de bani (circa 10 eurocenți) când cumpără o băutură în ambalaj de până la 3 litri din sticlă, plastic sau metal. După golirea ambalajului marcat cu sigla SGR, acesta poate fi dus la orice punct de returnare pus la dispoziție de comercianți. În schimbul ambalajului gol, consumatorul primește înapoi valoarea garanției plătite inițial fie cash, fie sub formă de voucher. Ambiția autorităților este retragerea de pe piață, în fiecare an, a aproximativ 7 miliarde de astfel de ambalaje care, după numărare, sortare și compactare, să fie vândute reciclatorilor.

     

    Administrat de RetuRo, Sistemul de Garanție-Returnare este considerat, deci, una din pârghiile importante pentru atingerea țintelor de colectare și reciclare impuse de Uniunea Europeană. Implementarea lui ar urma să aibă un rol benefic semnificativ și asupra comportamentului de reciclare al românilor, nu tocmai disciplinați la acest capitol. Despre alte beneficii ale SGR vorbește Mihaela Frăsineanu, consilier de Stat în cadrul Cancelariei primului ministru:

    „Hora este un dans tradițional moldovenesc, dar este și un simbol al cercului, un simbol care se regăsește și pe sigla RetuRo și haideți să-l ducem puțin mai departe! Este simbolul celui mai mare proiect de economie circulară din România! Este simbolul unui proiect din care fac parte peste 19 milioane de oameni și este simbolul responsabilității față de mediu, în primul rând. Dacă ne gândim doar la faptul că facem România mai curată și tot este un pas extrem de important înainte ! Dar dincolo de asta, sunt lucruri pe care nu le vedem de prima dată. Nu vedem că vorbim despre o eficiență a resurselor, nu vedem că vorbim despre o reducere a amprentei de carbon. Nu vedem că vorbim și despre o eficiență a resurselor umane. Nu vedem că vorbim și despre resursele financiare care sunt implicate și despre responsabilitatea financiară. Vorbim despre o responsabilitate socială și vorbim și despre o responsabilitate economică. ”

     

    Pe 13 mai, RetuRO a deschis lângă București, la Otopeni, al patrulea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor cu garanție, după cele din județele Cluj, Brașov și Timiș. Cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați și dotat cu echipamente avansate, noul centru are o capacitate anuală de numărare a aproximativ 900 de milioane de ambalaje și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de două ori mai mare – 1,8 miliarde de ambalaje.

    “Sistemul de Garanție-Returnare este într-o dinamică permanentă, românii returnează din ce în ce mai multe ambalaje, iar evoluția pe care o înregistrăm de la un moment la altul reflectă tot mai multă implicare din partea consumatorilor. În următoarele trei luni, planificăm deschiderea și a altor centre de numărare și sortare în județele Dolj, Bacău și Prahova.” – spune Gemma Webb, CEO și Președintă a Directoratului RetuRO.

     

    Iar Alice Nichita, din partea Asociației producătorilor de băuturi răcoritoare pentru sustenabilitate, adaugă: „Sunt foarte puține Sisteme de Garanție-Returnare existente deja care au inaugurat al 4-lea centru, iar noi l-am inaugurat în mai puțin de șase luni de la startul Sistemului. Nu cred că există vreun alt Sistem care să aibă 10 centre de colectare și sortare cum își propune RetuRo în primul an de funcționare. Este un proiect atât de ambițios și un proiect care are toate șansele să-și dovedească reușita. Au fost mulți pași, într-adevăr, pentru că astfel de proiecte nu sunt sprinturi și nici teste, sunt lucruri pe care trebuie să le construiești eficient încă din prima zi și să nu renunți la niște principii și aceste principii vrem să le vedem implementate și aceste principii vrem să vedem că dau roade. Și vă mărturisesc cu mândrie că, în momentul în care primim solicitări din partea colegilor din alte țări, mai ales din vestul Europei, să învețe de la noi, să vină aici într-o vizită de lucru, să vadă care sunt pașii și lecțiile pe care noi le-am învățat pe parcursul acestui proiect, acest lucru ne face foarte mândri și ne onorează.”

     

    Republica Moldova este unul din statele interesate să preia această bună practică românească. Sergiu Lazarenco, ministrul Mediului de la Chișinău: „Ne propunem ca, până în 2027, Sistemul de Garanție-Returnare să funcționeze și în Republica Moldova. Suntem conștienți că implementarea acestui Sistem implică provocări și responsabilități considerabile, dar este cert că, implementând acest Sistem, cetățenii vor deveni mai responsabili, mediul va deveni mai curat, vom dezvolta economia circulară, vom crea noi oportunități de dezvoltare economică și, cel mai important, vom crea și noi locuri de muncă. Mă bucur mult să văd că cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt din ce în ce mai conștienți și preocupați de problemele mediului înconjurător. Acest lucru ne determină să continuăm mai hotărâți, să ne asumăm politici și acțiuni complicate, dar atât de necesare mediului înconjurător. Nu mai putem amâna implementarea reformelor de mediu. Investind în proiecte de mediu, investim în viitorul zilei de mâine!”

     

    Pentru moment, în România, nu toți comercianții s-au înscris în Sistemul de Garanție-Returnare sau unii din cei înscriși vor să iasă, deja, din „hora reciclării”, reclamând o tranziție greoaie. Câteodată, aparatele de reciclare amplasate în incinta spațiilor comerciale nu funcționează, sunt pline sau nu citesc codurile de bare ale ambalajelor ce trebuie returnate. Magazinele mici de cartier nu au spații adecvate pentru depozitarea PET-urilor, dozelor sau sticlelor goale în așteptarea mașinilor care să le preia. În ceea ce-i privește pe clienți, unii sunt nemulțumiți că nu pot folosi voucherele primite în orice magazin, ci doar în cel unde au reciclat. Dar, în ciuda sincopelor inerente oricărui început, SGR a crescut constant de la debutul său, în noiembrie 2023. Numai în aprilie au fost colectate 160 de milioane de ambalaje, iar ambiția autorităților este ca, într-o singură lună, să fie depășită bariera de 200 de milioane. Aceasta înseamnă, cu concursul celor 19 milioane de români, tot atâtea ambalaje de băuturi în minus la gropile de gunoi, în albiile râurilor sau în păduri.

     

     

  • Recycling: Pfand- und Rückgabe-System für Getränkeverpackungen eingeführt

    Recycling: Pfand- und Rückgabe-System für Getränkeverpackungen eingeführt





    Rumänien ist noch weit entfernt von den EU-Zielen und dem europäischen Durchschnitt in Bezug auf das Recycling — derzeit liegt die Recycling-Quote der Haushalts- und Siedlungsabfälle bei etwa 12 %. Zum Vergleich: Der europäische Durchschnitt liegt bei fast 50 %. Nachdem Rumänien wegen der mangelhaften Recycling-Politik in den vergangenen Jahren von der EU-Kommission mehrmals zu Geldstrafen verdonnert wurde, ist nun die Einführung eines ehrgeizigen Pfand- und Rücknahmesystems beschlossen worden. Zunächst gilt es für Einweg-Primärverpackungen aus Glas, Kunststoff und Metall mit einem Fassungsvermögen von 0,1 l bis einschlie‎ßlich 3 l, und das Programm ist offiziell seit dem 30. November in Kraft.



    Durch das Pfand- und Rücknahme-Projekt hat Rumänien die Möglichkeit, in den kommenden Jahren eine viel grö‎ßere Menge an Abfällen zu recyceln und so einen Recycling-Vorsprung von bis zu 80 % zu erreichen. Damit wird Rumänien zu einem Ma‎ßstab für die Kreislaufwirtschaft und zu einem Vorbild in dieser Hinsicht in Mittel- und Osteuropa“, hei‎ßt es in einer Verlautbarung von Green Environment Support — einem Unternehmen, das auf Umweltaudits, Fachberatung und Abfallmanagement spezialisiert ist.



    Nach Norwegen, Dänemark, Deutschland, Belgien, Island, Estland, der Slowakei, der Tschechischen Republik, Lettland und Litauen ist Rumänien nun das elfte Land in Europa, das ein solches Recycling-System einführt. Dadurch soll Rumänien von einem Land der Mülldeponien zu einem Land des Recyclings werden, sagt Mircea Fechet, Minister für Umwelt, Gewässer und Waldwirtschaft.



    Aus der Erfahrung anderer Länder, die solche Projekte gestartet haben, wissen wir, dass das erste Jahr schwierig ist. Im ersten Jahr wird das System erst eingeführt, dann wird es kalibriert, und hier kann so einiges passieren — manchmal funktioniert ein Strichcode nicht, manchmal fällt ein Gerät aus oder es trennt sich vom Netz… Es dauert etwa ein Jahr, bis das System zu 100 % funktionstüchtig und einsatzbereit ist. Es handelt sich um die grö‎ßte öffentlich-private Partnerschaft in Rumänien, das zweitgrö‎ßte Rücknahmesystem in Europa nach dem deutschen. Deshalb erwarte ich nicht nur eine gute Zusammenarbeit mit allen an diesem Prozess beteiligten Akteuren, sondern bitte auch um Geduld; denn ich bin überzeugt, dass wir in fünf Jahren, wenn wir zurückblicken und sehen werden, dass wir ein sauberes Land haben, ein Land ohne herumliegende PET-Flaschen, ohne Müll, ohne Verpackungsabfälle, dann werden wir sagen können, dass es eine sehr gute Idee war, dieses System einzuführen.“



    Laut Statistik fallen in Rumänien jedes Jahr etwa 116 Kilo Verpackungsabfälle pro Kopf an. Weniger als die Hälfte davon wird recycelt. Das Pfand- und Rückgabe-Projekt umfasst rund 80 000 Getränkehändler, die Infrastruktur zur Rückgabe der 7 Milliarden Verpackungsabfälle einrichten müssen, die innerhalb eines Jahres anfallen. Das Prinzip ist einfach: Beim Kauf eines Getränks bei einem Einzelhändler ist ein Pfand von umgerechnet etwa 10 Cent zu zahlen, das man zurückerhalten kann. Genauer gesagt kann man die leere Verpackung zu einer der von den Händlern eingerichteten Rückgabestellen bringen, wo man an Ort und Stelle den Gegenwert des Pfandes zurückerhält — in bar, als Gutschein oder per Kartenüberweisung. Dabei muss keine Quittung vorgelegt werden, auch wenn das Produkt nicht am selben Ort gekauft wurde. Die Produkte, die von der Regelung erfasst werden, sind mit einem speziellen Logo gekennzeichnet. Allerdings wird vorerst kein Unterschied gemacht, ob Wasser, Erfrischungsgetränke, Bier, Apfelwein, Wein oder Spirituosen eingekauft wurden — die Höhe des Pfands bleibt gleich, nämlich umgerechnet 10 Eurocents. Umweltminister Mircea Fechet mit weiteren Einzelheiten:



    Jedes Geschäft muss eine Sammelstelle einrichten. Die Einsammlung erfolgt entweder automatisch, wenn das Geschäft der Meinung ist, dass die Menge an Verpackungen gro‎ß genug ist, um einen Leergut-Rücknahmeautomaten einzurichten, oder manuell. Im letzten Fall wird die Verkaufskraft an der Kasse zwei Säcke unter dem Ladentisch haben, einen für Glas und einen für PET-Behälter und Alu-Dosen. Für jede zurückgegebene Verpackung dieser Art bekommt man umgerechnet 10 Cents zurück, und dann kommt die Firma RetuRO, um das Leergut einzusammeln und der Recycling-Industrie zuzuführen. Dabei werden dem Händler gleichzeitig der Gegenwert des Pfands und die Verwaltungsgebühr zurückerstattet. Das bedeutet, dass jedes Geschäft, ob klein oder gro‎ß, mit manueller oder automatischer Einsammlung, für seine Arbeit, d.h. das Einsammeln von Verpackungen von den Kunden, entschädigt wird.“



    Die vom Umweltminister erwähnte Firma RetuRO, die sich um die Weiterbeförderung des Leerguts kümmern wird, kündigte an, dass sie innerhalb des nächsten Jahres 17 Gro‎ßsammelstellen für Getränke-Behälter einrichten werde. Dort soll Leergut von zehntausenden von Einzelhändlern eingesammelt werden und anschlie‎ßend für den Transport zu den Recycling-Unternehmen aufbereitet werden. Umweltminister Mircea Fechet zeigt sich optimistisch über den Erfolg dieser öffentlich-privaten Partnerschaft:



    Wenn wir uns die Leistung von Pfand- und Rücknahmesystemen in anderen europäischen Ländern ansehen, können wir feststellen, dass man in Deutschland zum Beispiel eine Recycling-Quote von 95 % für Glas und 98 % für Alu-Dosen hat. Nun können wir die deutschen Zahlen vielleicht nicht sofort erreichen, aber ab dem dritten Jahr dürfte auch bei uns die Quote bei über 90 % liegen. Ich denke, das wäre ein au‎ßergewöhnlicher Fortschritt für Rumänien.“



    Nebst den Vorteilen bringt die Einführung des Pfand- und Rücknahmesystems in Rumänien auch Herausforderungen mit sich. Einige Hersteller, Importeure und grö‎ßere Einzelhändler haben im Vorfeld schon eine Reihe von Ma‎ßnahmen ergriffen, um die Einführung zu erleichtern. Bei kleinen Tante-Emma-Läden hingegen ist der Aufwand vorerst grö‎ßer als der Nutzen — Kleinhändler stehen vor der nicht leichten Vorgabe, Lagerräume für das eingesammelte Leergut zu finden oder für die Anschaffung von Rücknahme-Automaten kräftig in die Tasche greifen zu müssen.

  • Beneficiile și provocările Sistemului de Garanție – Returnare

    Beneficiile și provocările Sistemului de Garanție – Returnare

    România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul UE şi de media europeană în ceea ce privește nivelul de reciclare – în prezent, acesta se situează la aproximativ 12% din deşeurile municipale, comparativ cu aproape 50%, cât este media europeană. Este poate principalul motiv pentru care România a decis să implementeze un sistem ambițios de garanție-returnare (SGR) care vizează ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, sistem pus în aplicare din 30 noiembrie, după o pregătire minuțioasă.

    Prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deşeuri în următorii ani şi astfel să obţină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare şi un model în acest sens în Europa Centrală şi de Est, spun cei de la Green Environment Support – companie specializată în audit de mediu, consultanţă de specialitate şi managementul gunoaielor.

    După Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Cehia, Letonia şi Lituania, România este a 11-a ţară din Europa care implementează un sistem de acest tip. Ne dorim cu toţii ca SGR să transforme România din ţara depozitării în ţara reciclării, spune ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet:Din experienţa altor state care au început astfel de proiecte am constatat că primul an e mai dificil. În primul an, sistemul se mai aşează, se mai calibrează, nu merge un cod de bare uneori, alteori se mai strică un echipament, se deconectează din reţea… E nevoie de aproximativ un an de zile pentru ca sistemul să devină 100% funcţional, 100% operaţional.

    Este cel mai mare parteneriat public-privat din România, este al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei, motiv pentru care mă aştept nu doar la o bună cooperare a tuturor actorilor implicaţi în tot acest proces, dar mai ales la răbdare, pentru că sunt convins că peste cinci ani, când vom privi în urmă şi vom constata că avem o ţară curată, o ţară fără PET-uri, fără gunoaie, fără deşeuri de ambalaje, vom putea să spunem că a fost o idee foarte bună introducerea acestui sistem.

    În fiecare an, în România, conform datelor statistice, sunt aproximativ 116 kg de ambalaje, de deşeuri, pe cap de locuitor. Din acestea se reciclează mai puţin de jumătate. Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianţi de băuturi, care trebuie să implementeze facilităţi pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje rezultate în decurs de un an. Principiul sistemului este unul simplu: se plătește o garanţie de 50 de bani (circa 10 eurocenți) la achiziţia unei băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, contravaloare care va fi recuperată ulterior. Mai exact, după golirea ambalajului, pe care consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi și va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei – cash, ca voucher valoric sau prin transfer pe card. Aceasta fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie. Produsele care fac parte din sistem sunt marcate cu un logo specific.

    Mircea Fechet: Orice magazin va trebui să asigure un punct de colectare. Colectarea se va face fie automat, dacă magazinul consideră că are un flux de ambalaje suficient de mare cât să justifice o astfel de cheltuială, cu un aparat RVM – Reverse Vending Machine – sau preluare manuală. Cu alte cuvinte, persoana care vinde, vânzătorul, va avea şi doi saci sub tejghea, cel mai probabil unul pentru sticlă şi unul pentru PET, în amestec cu doze de aluminiu, şi ori de câte ori un cetăţean va veni să returneze un astfel de ambalaj, persoana îi va plăti 50 de bani pentru fiecare ambalaj şi va colecta acele recipiente în saci, aşteptând compania RetuRO să vină să debaraseze magazinul şi să compenseze cu valoarea garanţiilor, pe de o parte, şi cu un tarif de administrare. Adică fiecare magazin mai mic sau mai mare, cu preluare manuală sau cu preluare automată va fi despăgubit pentru această muncă pe care o face, respectiv aceea de a prelua ambalajele de la cetăţeni.

    În calitate de administrator al SGR, RetuRO a anunţat că va deschide 17 centre specifice, în următorul an, unde va transporta ambalajele de băuturi colectate de la zecile de mii de comercianţi. Acestea vor fi numărate, sortate şi pregătite pentru transport către companiile de reciclare, în vederea producerii de materie primă reciclată, care va fi folosită la producţia de noi ambalaje de băuturi.

    Mircea Fechet: Dacă ne uităm la performanţele sistemelor de garanţie-returnare din alte ţări din Europa, putem constata că în Germania, spre exemplu, avem 95% la sticlă şi 98% la dozele de aluminiu. Acum, poate n-o să reuşim din prima să avem cifrele Germaniei, dar, începând cu anul trei de funcţionare, sistemul trebuie să funcţioneze la nişte parametri care să depăşească 90%. Ceea ce eu cred că pentru România este un progres extraordinar.

    Pe lângă avantaje, introducerea sistemului de returnare-garanție în România aduce cu sine și provocări. În general, producătorii, importatorii şi retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă, dar dacă discutăm de afacerile mici situaţia este diferită – acestea se lovesc de provocarea găsirii spaţiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investiţiile necesare pentru achiziţia RVM-urilor. Pe de altă parte, există riscul de fraudă, unii consumatori putând încerca să abuzeze și să returneze ambalaje contrafăcute, ceea ce duce la necesitatea unor măsuri de securitate adecvate.