Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române 2021, despre temele emergente ale diplomației române şi elementele de reformă consulară din cadrul MAE.
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române 2021, despre temele emergente ale diplomației române şi elementele de reformă consulară din cadrul MAE.
România trebuie să contribuie
activ la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al UE şi al NATO,
adică al comunităţii de valori căreia îi aparţine, a sublinat şeful statului
român, Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, de la Bucureşti.
Iohannis le-a cerut ambasadorilor români să practice o diplomaţie mai viguroasă
şi mai eficientă în promovarea intereselor naţionale.
El a mai spus că România va continua să fie un contributor
serios şi consistent la combaterea migraţiei ilegale, dar această contribuţie
nu trebuie să se limiteze doar la sprijinul oferit în apărarea frontierelor
externe ale UE, ci şi la soluţionarea cauzelor profunde ale fenomenului. Seful
statului s-a referit la viitorul UE după Brexit. El a atras atenţia că diplomaţii
români trebuie să se asigure că dincolo de menţinerea unei relaţii speciale cu
Londra, Bucureştiul nu trebuie să facă nici un compromis de la libertăţile
fundamentale europene, mai ales cea de circulaţie a lucrătorilor.
În ce
priveşte problemele din afara UE, la graniţa estică, preşedintele a apreciat că
sancţiunile europene împotriva Moscovei nu trebuie ridicate nici măcar parţial
până nu sunt aplicate integral înţelegerile de la Minsk. România îşi
doreşte contacte cu Rusia în domenii care nu intră sub incidenţa regimului de
sancţiuni, a mai precizat Klaus Iohannis: Dorim contacte acolo unde este posibil,
inclusiv în domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu
intră sub incidenţa regimului de sancţiuni. Respectarea angajamentelor
internaţionale şi restabilirea balanţei strategice în regiunea Mării Negre sunt
însă premise esenţiale pentru intensificarea dialogului.
Iohannis
le-a solicitat diplomaţilor să promoveze modelul românesc de protecţie a
minorităţilor naţionale şi să facă demersuri în statele în care există
comunităţi româneşti ca şi acestea să asigure un nivel de protecţie similar
celui din România.
Prezenţ la reuniune premierul Dacian Cioloş, a subliniat că România
mizează pe capacitatea de regenerare a proiectului european şi e decisă să-şi
investească resursele diplomatice şi politice în acest sens.
Pe de alta parte, ministrul
de externe a vorbit despre necesitatea consolidării diplomaţiei economice şi a
revenirii României în zone ale lumii care au fost neglijate în ultimii 20 de
ani. Lazăr Comănescu: Este foarte important să continuăm să generăm
interesul de investiţii în România. O reprezentare economică în plan
investiţional înseamnă crearea premiselor pentru relaţii pe termen lung mult
mai solide cu ţările respective. Am în vedere în primul rând instituirea unui
mecanism cu implicare directă a reprezentanţilor comunităţii de afaceri în
demersul de diplomaţie economică.
Ministrul a mai spus că Republica
Moldova ramâne ‘o prioritate’ în politica externă a României, iar o altă zonă
de interes este cea a Balcanilor de Vest. Alte priorităţi sunt dezvoltarea
relaţiilor cu partenerii strategici precum Germania, Franţa, Polonia, Italia
sau Spania, dar si cu Turcia – un partener cheie al UE şi un aliat major în
cadrul NATO.
Reuniunea Anuală a Diplomației Române a debutat, luni, la București, în prezența premierului Dacian Cioloș, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. Lucrările au fost deschise de ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu. Românii din străinătate, criza refugiaților, Uniunea Europeană după votul Brexit dar și parcursul european al Republicii Moldova s-au numărat printre principalele teme le reuniunii.
Referindu-se la ultimele provocări ale Uniunii, valul de migrație și terorismul,Premierul Dacian Cioloș a declarat: Nu pot să nu reamintesc aici rolul esențial pe care îl are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date între autoritățile noastre, şi faptul că de mai bine de 5 ani României îi este negat accesul la Schengen pentru motive politice care în acest moment mi se par total depășite de realitățile cu care ne confruntam cu toții.”
Șeful Guvernului a subliniat și poziția României în contextul ieșirii Marii Britanii din UE: Obiectivul major al României este întărirea profilului de stat membru, cu susținerea în dezbaterea europeană a faptului că avem nevoie de Europa, de o Uniune a rezultatelor, mai unită în plan intern şi ambiţioasă în acţiunea externă. Constanta acestei acţiuni este deplinul ataşament faţă de valorile europene, faţă de un proiect european axat pe coeziune şi solidaritate”
Premierul a fost secondat de ministrul de externe, Lazăr Comănescu: Pentru România, lucrurile sunt foarte clare: nu există alternativă la proiectul numit Uniunea Europeană. Proiectul de integrare europeană rămâne unul strategic, intrinsec legat de perspectiva de dezvoltare pe termen lung a României.”
susţinerea intereselor companiilor româneşti în străinătate, în promovarea capitalului românesc peste hotare şi în atragerea de investiţii, domeniu în care s-au depus eforturi semnificative și s-au înregistrat pași concreți.
În cee ace privește diaspora, șeful diplomației a amintit că reperul fundamental îl reprezintă acţiunea eficientă pentru apărarea intereselor şi drepturilor cetăţenilor României şi ale românilor din străinătate, prin acordarea unei asistenţe consulare profesioniste şi de calitate.
Lazăr Comănescu a făcut un apel la șefii de misiune pentru a pregăti în mod exemplar organizarea în străinătate a alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an.
De asemenea, ministrul de externe român a reiterat sprijinul pentru Republica Moldova: Vom acorda în continuare un sprijin consistent acolo unde este reală nevoie, în măsura resurselor pe care le putem mobiliza.(…) Mesajul nostru este unul clar: pentru dezvoltarea democratică şi prosperitatea Republicii Moldova, în beneficiul tuturor cetăţenilor ei, reformele trebuie să fie sustenabile, credibile şi ireversibile.”
Sursa: MAE.ro