Radio România Internațional

Tag: Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane

  • Jurnal Românesc – 29.08.2023

    Jurnal Românesc – 29.08.2023

    Preşedintele
    Klaus Iohannis i-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe şefii de misiuni
    diplomatice, de oficii consulare şi pe directorii institutelor culturale
    româneşti de peste hotare. Primirea a avut loc în contextul organizării, timp
    de două zile, la București, a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, prima în
    format fizic după ce ultimele trei ediţii s-au derulat online. Tema din acest
    an – ‘O politică externă fermă a României: gestionând provocările şi maximizând
    oportunităţile’. Evenimentul este organizat, conform tradiţiei, în apropierea
    Zilei Diplomaţiei Române (marcată anual la 1 septembrie) şi este găzduit de
    ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu. Alături de şefii misiunilor
    diplomatice, ai oficiilor consulare şi de directorii institutelor culturale ale
    României din străinătate, la Reuniune participă oficiali români de rang înalt
    şi membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România. Au fost invitaţi și
    reprezentanţi de prestigiu ai mediului academic şi ai grupurilor de reflecţie,
    ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai presei.




    20
    de studenţi de la cele mai prestigioase universităţi cu profil tehnic din
    România şi Republica Moldova participă, timp de o săptămână, la a doua ediţie a şcolii de vară Bootcamp STS 2023, în cadrul
    căreia vor experimenta cele mai noi tehnologii din domeniul comunicaţiilor şi
    tehnologiei informaţiei. Potrivit unui comunicat al Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale, Bootcamp STS a început luni, iar studenţii
    participanți au avut, deja, la București, primele întâlniri cu ingineri,
    specialişti şi IT-işti ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Ulterior, la
    Braşov, tinerii vor face schimb de idei cu specialişti ai STS în domeniile
    programare IT, securitate cibernetică, blockchain, centre de date, cloud
    computing, servicii securizate de comunicaţii voce-video-date, INFOSEC sau
    infrastructuri critice.




    Comandantul
    Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a fost decorat cu Crucea
    de Onoare în aur a Forţelor Armate Germane. Pe 26 august, ambasadorul Peer
    Gebauer i-a înmânat oficialului militar român această distincţie pentru
    contribuţia la prietenia româno-germană şi la aprofundarea colaborării din
    ultimii ani dintre armatele celor două ţări. Ambasadorul Germaniei a precizat
    că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia tensionată
    din regiunea Mării Negre arată cât de importantă este această strânsă
    coordonare în domeniu. Armata română se remarcă sub conducerea
    dumneavoastră printr-un profesionalism impresionant şi o ospitalitate
    autentică. Doresc să vă mulţumesc pentru aceasta. – a conchis înaltul
    diplomat german.




    Patru
    dintre cele șase ansambluri muzicale ale Radio România sunt invitate să evolueze
    pe scena celei de-a 26-a ediții a Festivalului Internațional George Enescu,
    ce se desfășoară în România între 27 august și 24 septembrie. Unul dintre cele
    mai importante evenimente internaționale de muzică clasică la nivel mondial,
    organizat la București încă din 1958, festivalul aduce în fața publicului, la
    această ediție, peste 3.500 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii și peste
    40 de orchestre din 16 țări, în cadrul a 90 de concerte. Potrivit unui
    comunicat, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic
    Radio și Corul de Copii Radio sunt cele patru ansambluri ale Radio România care
    vor fi aplaudate în 8 concerte la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio sau
    Teatrul Odeon. Luni, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea, pe plan
    mondial, a valorilor culturale româneşti şi a creaţiei enesciene, preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat decretele prin care li se conferă Ordinul Naţional
    ‘Pentru Merit’ în grad de Comandor lui Zubin Mehta, preşedinte de Onoare al
    Festivalului şi Concursului Internaţional ‘George Enescu’, precum și lui
    Lawrence Foster, director artistic în perioada 1998-2001. Totodată, pianistei
    Raluca Ştirbăţ i-a fost acordat Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler,
    Categoria B – ‘Muzica’.


  • Jurnal românesc – 28.08.2023

    Jurnal românesc – 28.08.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj
    cu prilejul zilei naţionale a Republicii Moldova. România este alături de
    Moldova şi va continua să sprijine aderarea sa la UE, rezilienţa, siguranţa şi
    prosperitatea cetăţenilor săi    , a scris preşedintele pe Twitter. Acestuia
    i s-a alăturat prim-ministrul Marcel Ciolacu. Cele mai calde şi bune
    gânduri fraţilor noştri de peste Prut cu prilejul Zilei Independenţei
    Republicii Moldova!,     a scris premierul pe aceeaşi reţea. Republica
    Moldova a sărbătorit, la 27 august, 32 de ani de la proclamarea Independenţei.
    În august 1991, după eşecul puciului forţelor conservatoare, Parlamentul de la
    Chişinău s-a întrunit pentru a hotărî destinul republicii. În acea zi, votul a
    fost precedat de o amplă Mare Adunare Naţională, în timpul căreia cetăţenii
    s-au pronunţat în favoarea independenţei. Declaraţia de Independenţă a fost
    adoptată cu unanimitate de voturi. La scurt timp, Republica Moldova a fost
    recunoscută de aproape toate statele lumii, iar la 2 martie 1992 a devenit
    membru cu drepturi depline al Organizaţiei Naţiunilor Unite.




    Ediţia 2023 a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române are loc
    pe 29 şi 30 august în format fizic la Bucureşti, după ce ultimele trei ediţii
    s-au desfăşurat online. Tema principală a reuniunii găzduite de ministrul
    Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, este centrată pe gestionarea
    provocărilor şi valorificarea oportunităţilor în actualul mediu internaţional.
    La manifestări vor participa şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor
    consulare, precum şi directorii institutelor culturale ale României din
    străinătate, alături de oficiali români de rang înalt şi membri ai Corpului
    Diplomatic acreditat la Bucureşti. Invitaţii speciali ai ministrului Odobescu
    vor fi omologii din Chile şi Lituania. MAE transmite că diplomaţii români vor
    discuta despre direcţiile de acţiune diplomatică în contextul crizelor
    suprapuse cu care se confruntă comunitatea internaţională. Totodată, aceştia
    vor evalua activitatea ministerului din ultimul an şi vor analiza provocările
    internaţionale la adresa României. De asemenea, o sesiune plenară va fi
    dedicată optimizării şi creşterii calităţii serviciilor consulare în beneficiul
    cetăţenilor români din străinătate. Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române este
    organizată, în mod tradiţional, în fiecare an, în apropierea Zilei Diplomaţiei
    Române, care este marcată, începând din 2005, la data de 1 septembrie.




    Taberele ARC înseamnă conectare cu identitatea românească,
    educaţie, distracţie şi suflete româneşti unite, a afirmat şeful
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, la ceremonia
    de închidere a celei de-a 14 ediţii a programului cu acelaşi nume dedicat
    tinerilor români din afara ţării. Şi anul acesta am creat un ARC peste
    timp şi peste spaţiul geografic, singurele care despart România de comunităţile
    româneşti din afara graniţelor, a mai spus Cârciu. Timp de 8 săptămâni,
    peste 5.000 de copii şi tineri din diaspora şi comunităţile istorice, din 24 de
    state ale lumii, alături de însoţitorii lor, au venit în şase centre de
    agrement din România. De asemenea, peste 180 de profesori, 120 de voluntari şi
    500 de colaboratori şi parteneri s-au alăturat proiectului şi au pus umărul la
    organizarea de ateliere de istorie, de limba română, geografie, pictură şi
    creaţie, spiritualitate, muzică, teatru şi artă şi jocuri sportive. În plus, în
    perioada iulie – august, au fost organizate peste 60 de excursii la importante
    obiective turistice şi culturale. Programul de Tabere ARC 2023 s-a
    derulat în serii de câte şapte zile, în Centrele de Agrement de la
    Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codrii de Aramă, din judeţul
    Botoşani, Săcelu, din judeţul Gorj, Căprioara, din judeţul Hunedoara, Oglinzi,
    din judeţul Neamţ şi Sulina, din judeţul Tulcea.




    În comuna Polovragi, din judeţul Gorj, va avea loc, în
    perioada 31 august – 3 septembrie, Festivalul European Bio, la care vor
    participa producători locali şi din alte zone ale ţării, dar şi din
    străinătate. Evenimentul se va desfăşura pe acelaşi amplasament pe care este
    organizat târgul de Sfântul Ilie. La manifestare vor fi prezenţi parteneri din
    Polonia, Republica Moldova, Serbia şi Bulgaria cu toate tipurile de produse bio
    certificate, precum şi costume populare, ceramică, ţesături şi covoare. Pentru
    prima dată în România, va fi preparat la proţap un taur cu o greutate de o
    tonă, după o reţetă tradiţională poloneză. În cadrul festivalului, vor fi
    acordate premii, după ce vor fi jurizate şapte categorii de produse bio şi trei
    de artă populară. Totodată, vizitatorii vor putea degusta produse tradiţionale,
    iar în fiecare seară vor putea asista la spectacole de muzică populară.


  • În prim-plan România 12.09.2021

    În prim-plan România 12.09.2021

    Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României” – tema ediţiei 2021 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, organizată în perioada 7-9 septembrie de Ministerul Afacerilor Externe. Sesiunea dedicată prezentării elementelor de reformă consulară din cadrul MAE – una dintre dezbaterile de maximă importanţă de pe agenda evenimentului.



  • Jurnal românesc – 09.09.2021

    Jurnal românesc – 09.09.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, principalele demersuri de reformă consulară derulate la nivelul MAE, precum şi măsurile avute în vedere în continuare. Şeful diplomaţiei române a arătat că eforturile s-au axat pe creşterea accesibilităţii şi eficienţei serviciilor consulare, optimizarea şi îmbunătăţirea sistemelor informatice din platforma E-Cons, digitalizarea şi debirocratizarea serviciilor consulare, identificarea de noi instrumente şi adaptarea acestora pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de criză consulară, precum şi pe acordarea asistenţei şi protecţiei consulare. Aurescu a punctat faptul că redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României prevede înfiinţarea a 19 noi oficii consulare până în 2025.

    Ministrul a amintit că secţiile consulare ale ambasadelor României de la Londra, Chişinău, Madrid, Roma şi Paris se află în proces de transformare în Consulate Generale de sine stătătoare, că a fost dispusă reluarea demersurilor de operaţionalizare a Consulatului General de la Salzburg, prevăzută pentru anul viitor, că înfiinţarea unui Birou consular la Belfast se află într-o fază avansată şi că se aşteaptă aprobarea autorităţilor ucrainene pentru deschiderea unui Birou consular la Ismail. Totodată, au fost relocate oficiile consulare de la Nicosia, Dubai şi Londra şi sunt în curs de relocare, extindere sau modernizare sediile de la Marsilia, Viena, Milano şi Edinburgh. În ceea ce proveşte comunităţile româneşti aflate la mare distanţă de sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, ministrul a spus că, până la 1 septembrie, au fost organizate 30 de consulate itinerante şi că până la sfârşitul anului, vor mai fi organizate alte 80 de astfel de activităţi.

    Aproape 500 de elevi români reveniţi în ţară din 35 de ţări vor începe anul şcolar în judeţul Timiş, a anunţat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Marin Popescu. Acesta a arătat că numărul elevilor repatriaţi în judeţ este dublu sau chiar triplu faţă de anii precedenţi, dar a dat asigurări că infrastructura şcolară suplimentară va putea face faţă solicitărilor. Majoritatea elevilor repatriaţi sunt în Timişoara. Avem câte un caz de revenire din Canada, Cuba, Brazilia, Australia. Pe primul loc în topul ţărilor de unde revin este Germania (125 de elevi), urmată de Italia (80), Spania (75), Anglia (52), Austria (24) şi SUA (20). Din Republica Moldova, Irlanda şi Portugalia au venit câte 10 copii, a afirmat Marin Popescu. Acesta a apreciat că, probabil, cei mai mulţi elevi repatriaţi se află în judeţul Timiş şi în capitala Bucureşti.

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă că începând din decembrie introduce două noi rute din România spre Spania şi Belgia. Românii vor putea călători de la Iaşi spre Madrid, în zilele de joi şi duminică, începând cu 2 decembrie, şi din Suceava către Bruxelles, în fiecare marţi şi sâmbătă, începând din 4 decembrie. Operatorul aerian transmite că aceste noi rute vin în completarea zborurilor deja operate de pe aeroporturile din România către destinaţii populare printre români din Spania şi Belgia. Wizz Air precizează că biletele pentru cele două rute sunt deja disponibile online şi prin intermediul aplicaţiei pentru dispozitive mobile.

    Un amplu eveniment cultural dedicat celebrării Zilei Limbii Române va fi organizat pe 10 septembrie de Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român la Budapesta, alături de Consulatul General al României la Seghedin. Programul evenimentului, realizat de Catedra de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin în colaborare cu Asociația Culturală a Românilor din Seghedin va fi compus din două paneluri. Primul va fi simpozionul Versuri și muzică despre limba română, moderat de conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice. Al doilea moment va fi lansarea volumului Pachetul, publicat la Timișoara, sub coordonarea profesorului universitar doctor Otilia Hedeșan, de la Universitatea de Vest din Timişoara. ICR Budapesta precizează că, în paralel, publicul va avea ocazia să urmărească un scurt film documentar cu profil etnologic. Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la 31 august.


  • Jurnal românesc – 07.09.2020

    Jurnal românesc – 07.09.2020

    Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că pe 7 septembrie a început perioada electorală aferentă alegerilor parlamentare, care sunt programate să se desfăşoare la data de 6 decembrie. Potrivit calendarului acţiunilor din perioada următoare, stabilit prin hotărâre de Guvern, 21 septembrie este termenul-limită până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în afara graniţelor se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul clasic, la urne, sau pentru votul prin corespondenţă. Propunerile privind sediile secţiilor de votare din străinătate se depun în perioada 21 – 24 septembrie, iar pe 27 septembrie AEP întocmeşte listele electorale permanente pentru votul prin corespondenţă. Depunerea listelor de candidaţi sau a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării va avea loc pe 7 octombrie. Campania electorală va începe pe 6 noiembrie şi se va încheia pe 5 decembrie la ora 7.00 dimineaţa. Românii sunt aşteptaţi la vot pe 6 decembrie, între orele 7.00 şi 21.00.

    Peste 4.000 de cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate la 6 decembrie. Dintre aceştia aproximativ 3.000 au optat pentru votul prin corespondenţă şi circa 1.050 pentru votul clasic la urne. Autoritatea Electorală Permanentă le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi fără riscuri, mai ales în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Autoritatea precizează că înscrierea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare din afara graniţelor ţării se va încheia pe 21 septembrie.

    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române are loc în perioada 7-9 septembrie în format online, prin sistem de videoconferinţă, anunţă ministerul Afacerilor Externe. Tema ediţiei din acest an este Impactul pandemiei asupra tendinţelor internaţionale şi răspunsurile diplomaţiei române. Printre invitaţii de anul acesta se află secretarul adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Mircea Geoană, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, şi miniştrii de externe din Ucraina, Iordania, Coreea de Sud şi Spania. MAE precizează că, pe lângă temele referitoare la pandemia de SARS-CoV2, discuţiile vizează şi provocările semnificative cu care s-a confruntat diplomaţia română, lecţiile învăţate şi modalităţile de consolidare a gestionării componentelor consulare în contextul actual, cu scopul protejării şi promovării drepturilor românilor din ţară şi din străinătate. Reuniunea este organizată anual în contextul sărbătoririi, la 1 septembrie, a Zilei Diplomaţiei Române.

    Persoanele care sosesc în Italia din România și Bulgaria sunt obligate în continuare să intre în carantină la domiciliu timp de 14 zile, după ce Guvernul de la Roma a prelungit interdicțiile adoptate la 10 august, transmite agenţia Mediafax. La intrarea pe teritoriul italian trebuie prezentat actul care atestă reşedinţa şi se completează un formular unde se menţionează domiciliul pentru autorităţile sanitare. Oamenii care sosesc din Grecia, Malta, Spania şi Croaţia au obligaţia să se supună testului pentru depistarea SARS-CoV2. Totodată, este interzisă în continuare intrarea în Italia a cetăţenilor din proveniţi din 16 ţări, între care şi Republica Moldova. Purtarea măştii rămâne obligatorie în toate spaţiile închise, dar şi în exterior, acolo unde nu se poate respecta distanţa de un metru între persoane.

    Zece artişti români participă la expoziția In midst of worst, best of times, care este deschisă până pe 15 octombrie la galeria lítost din Praga. Dragoș Bădiță, Irina Botea Bucan, Iulian Bisericaru, Matei Bejenaru, Megan Dominescu, Sebastian Hosu, Adelina Ivan, Aurora Király, Olivia Mihălțianu şi Alexandru Solomon expun fotografii, pictură, artă textilă și video ce abordează teme precum izolarea și raportarea la limitările impuse de propriul corp. Manifestarea are loc cu ocazia inițiativei de cooperare intitulată Friend of a Friend, un model de evenimente lansat în Varșovia în 2018 prin care galerii internaționale prietene sunt invitate de galerii locale să expună în spațiile lor. Expoziția este curatoriată de artista Anca Poterașu şi realizată cu sprijinul reprezentanţei Institutului Cultural Român din capitala Cehiei.

  • Jurnal românesc – 28.08.2019

    Jurnal românesc – 28.08.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis ambasadorilor români, pe
    care i-a primit la Palatul Cotroceni cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei
    Române, că protejarea intereselor românilor din afara graniţelor trebuie să fie
    mereu prioritatea lor. El a făcut referire la haosul înregistrat la unele
    secţii de votare din străinătate la alegerile europarlamentare din 26 mai şi a
    cerut Guvernului şi autorităţilor competente să facă demersuri pentru ca
    situaţia să nu se mai repete vreodată. Preşedintele le-a mulţumit misiunilor
    diplomatice ale României care, în urma scrutinului din 26 mai, au transmis
    analize şi propuneri ce au dus la măsuri menite să îmbunătăţească procesul
    electoral. Este acum necesar ca autorităţile responsabile să se
    organizeze administrativ în mod adecvat şi să implementeze eficient şi cu
    bună-credinţă aceste măsuri. Solicit Guvernului şi tuturor autorităţilor cu
    competenţe conform legii să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru
    punerea în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a votului,
    inclusiv prin informarea eficientă cu privire la noile prevederi ale legii -
    pentru a se asigura că toţi cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot
    neîngrădit, a declarat Klaus Iohannis.




    Protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie după Brexit a
    fost unul dintre subiectele abordate de preşedintele Klaus Iohannis şi de
    prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, într-o convorbire telefonică,
    informează Administraţia Prezidenţială. Iohannis i-a spus premierului britanic
    că prioritatea majoră a ţării noastre este protejarea drepturilor cetăţenilor
    români din Regatul Unit cu scopul ca, indiferent de scenariul spre care vor
    evolua negocierile de retragere din UE, efectele negative care ar putea afecta
    vieţile acestora să fie cât mai reduse. La rândul său, Boris Johnson l-a
    asigurat pe preşedintele României că protejarea drepturilor românilor din Marea
    Britanie după Brexit reprezintă un aspect foarte important pentru Guvernul
    britanic, iar acţiunile Londrei vor viza cu prioritate acest obiectiv. În ceea
    ce priveşte drepturile britanicilor din România după Brexit, preşedintele român
    a subliniat că acestea vor fi garantate, asigurându-se reciprocitatea cu
    drepturile românilor din Marea Britanie. Peste 400.000 de români trăiesc în
    Regatul Unit a cărui ieşire din Uniunea Europeană este programată pentru data
    de 31 octombrie 2019.


    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, se află
    până pe 29 august într-o vizită de lucru în Cipru. Demnitarul va fi primit de
    președintele cipriot Níkos Anastasiádis și se va întâlni cu comisarul
    prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou.
    Ministrul român are programate întrevederi și cu reprezentanții comunității
    românești, cu care va discuta despre proiectele pe care MRP le finanțează
    pentru a veni în sprijinul acestora. De asemenea, Intotero va participa la
    reuniunea World Conference of Overseas Cypriots, organizație reprezentativă a
    diasporei greco-cipriote. Aproape 40.000 de români sunt stabiliţi în Cipru şi
    formează a treia comunitate de străini din această țară, informează MRP.




    Ministerul Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică
    Programul pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu
    părinţi plecaţi la muncă în străinătate    . Scopul principal al acestuia
    este prevenirea fenomenului de abandon şcolar şi vizează exclusiv Regiunea de
    dezvoltare Nord Est, unde locuiesc peste 33% din totalul copiilor cu părinţii
    plecaţi peste hotare. Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 10
    milioane de euro, din care 85% reprezintă fonduri europene. Valoarea maximă a
    unui proiect eligibil este de 1 milion de euro. Perioada de implementare este
    de maximum 36 de luni. Peste 92.000 de copii aveau în 2018 părinţii plecaţi la
    muncă în afara ţării şi se aflau în grija rudelor, conform Autorităţii
    Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Din aceştia, peste
    16.000 de copii nu aveau niciun părinte în ţară, iar alţi aproape 13.000 aveau
    unicul părinte plecat la muncă în străinătate.

  • Jurnal românesc – 27.08.2019

    Jurnal românesc – 27.08.2019

    ALDE a decis să
    rupă coaliţia de guvernare cu PSD, va trece în opoziţie alături de Pro România,
    al fostului premier Victor Ponta, şi va vota o eventuală moţiune de cenzură
    împotriva cabinetului Dăncilă, a anunţat liderul formaţiunii, Călin-Popescu
    Tăriceanu. Acesta a declarat că îşi va depune demisia din funcţia de preşedinte
    al Senatului, va renunţa la candidatura la alegerile prezidenţiale din toamnă
    şi, în schimb, îl va susţine pe fostul europarlamentar Mircea Diaconu în cursa
    pentru fotoliul de la Cotroceni. Tăriceanu a explicat că principalul motiv
    pentru care a renunţat să mai guverneze alături de social-democraţi a fost
    lipsa consensului în coaliţie în ceea ce priveşte o restructurare a
    Executivului şi o îmbunătăţire a programului de guvernare. Prim-ministrul
    Viorica Dăncilă a declarat că nu înţelege decizia ALDE şi că guvernul pe care-l
    conduce va rămâne la Palatul Victoria şi după plecarea partenerilor de
    coaliţie. Opoziţia a cerut însă demisia imediată a guvernului şi chiar
    organizarea de alegeri anticipate. Şeful PNL, Ludovic Orban, a anunţat că
    liberalii vor depune o moţiune de cenzură şi că sunt pregătiţi să-şi asume
    guvernarea. La rândul său, liderul USR Dan Barna i-a cerut demisia premierului
    şi susţine ideea organizării alegerilor anticipate cât mai repede cu putinţă.




    Diplomaţia
    României, repere şi noi perspective este tema din acest an a Reuniunii
    Anuale a Diplomaţiei Române, care are loc până pe 29 august, la Bucureşti.
    Evenimentul, organizat de Ministerul Afacerilor Externe abordează teme precum
    viitorul UE şi al rolului său global, relaţiile transatlantice, relaţiile cu
    vecinătatea estică, afacerile europene sau pacea şi securitatea la nivel
    mondial. Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a declarat că România trebuie să
    aibă o voce mai clară, mai articulată şi mai puternică în cadrul NATO şi al UE,
    pentru o înţelegere coerentă a obiectivelor şi a ameninţărilor comune. Şefa
    diplomaţiei române a afirmat totodată că o altă dimensiune importantă a
    acţiunii diplomatice o constituie consolidarea relaţiei cu diaspora. Trebuie
    să cunoaştem comunitatea românească oriunde s-ar afla, să îi ascultăm nevoile
    şi ideile şi să o implicăm în activităţile noastre, pentru că această
    comunitate este o parte intrinsecă a României, a spus Mănescu. La rândul
    său, ministrul pentru afaceri europene, George Ciamba, a afirmat că, indiferent
    de scenariul procesului Brexit, apărarea drepturilor cetăţenilor români din
    Marea Britanie va rămâne în centrul obiectivelor autorităţilor de la Bucureşti.
    Invitaţi speciali la ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei
    Române sunt, printre alţii, miniştrii de externe din Bulgaria şi Republica
    Moldova, şi secretarul de stat pentru afaceri europene din Croaţia.




    Republica
    Moldova sărbătorește 28 ani de la proclamarea independenţei, perioadă caracterizata
    prin frământări politice continue, politică externă oscilantă, sărăcie, o
    migraţie masivă şi printr-un conflict armat, în 1992, în Transnistria care
    continuă și astăzi să rămână o regiune necontrolată de către autorităţile
    centrale, transmite Radio Chişinău. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii
    Moldova a votat declaraţia de independenţa faţă de URSS, în care fusese
    înglobată forţat în 1940. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță, a
    transmis un mesaj de felicitare cu acest prilej. Diplomatul îi urează Moldovei
    să-şi urmeze neabătută calea europeană şi dă asigurări că România îi va fi
    întotdeauna alături şi o va sprijini dezinteresat şi transpartinic.
    Şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Dereck J. Hogan, a transmis
    un mesaj aniversar. El a afirmat că SUA vor continua să susțină Republica
    Moldova și cetățenii săi în procesul de construire a unei societăți mai
    prospere, democratice și afirmarea locului bine meritat în Europa. Aflat
    la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române de la Bucureşti, ministrul de externe
    moldovean, Nicolae Popescu, a spus că speră să fie adoptată o nouă declaraţie
    privind cooperarea strategică Bucureşti – Chişinău pentru următorul deceniu în
    contextul în care România este cel mai mare partener comercial al
    Moldovei.

  • Retrospectiva săptămânii 26.08 – 01.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 26.08 – 01.09.2018


    Reuniunea anuală a diplomaţiei române


    La Bucureşti s-a desfăşurat, zilele trecute, reuniunea diplomaţiei române într-un context special având în vedere că acesta este anul Centenarului Marii Uniri. Între principalele teme de dezbatere a fost mandatul Bucureştiului la preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a anului viitor. Adresându-se participanţilor la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că îşi doreşte ca România să poată exercita o preşedinţie eficientă a Consiliului UE, un exerciţiu prin care ţara va avea de câştigat în relaţiile cu instituţiile europene, statele membre ale UE şi partenerii externi. Prezent la reuniune, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a cerut sprijinul reprezentanţilor corpului diplomatic pentru ca exercitarea acestui mandat să fie un succes pentru România. Victor Negrescu: TRACK ‘Ne pregătim insistent pentru acest proces şi nu există riscuri ca România să nu exercite acest mandat de preşedinţie. România va exercita acest mandat şi sunt convins că poate fi un mandat de succes, prin implicarea tuturor şi, evident, contăm, în această logică, pe sprijinul dumneavoastră, dar nu putem considera acest moment un moment lipsit de provocări. Sunt oportunităţi de care am vorbit şi despre care se va vorbi, dar sunt şi foarte multe provocări, provocări pentru România, ca ţară, dar mai ales provocări pentru Uniunea Europeană, că vorbim de Brexit, că vorbim de viitorul buget european, că vorbim de alegerile pentru Parlamentul European sau dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene’. Reuniunea anuală a diplomaţiei române reprezintă o platformă de dezbatere a priorităţilor României în contextul evoluţiilor internaţionale, iar anul acesta l-a avut invitat special pe ministrul de externe german, Heiko Maas.



    Pesta porcină se extinde în România


    Cu circa 800 de focare de pestă porcină africană confirmate într-un sfert din judeţe din sud-est şi nord-vest, România acţionează pentru a opri extinderea celei mai grave maladii a animalelor de după al Doilea Război Mondial. Cea mai dură dintre măsuri ţine de eutanasierea tuturor porcilor din zonele în care a fost confirmată prezenţa virusului, proces aflat în plină desfăşurare. Au fost instituite filtre rutiere pentru a depista tentativele de a scoate din perimetru animale bolnave sau produse provenind de la acestea şi s-a luat decizia de a se permite vânarea porcilor mistreţi şi a şacalilor din Delta Dunării, purtători de virus. În pofida acestor măsuri, boala se răspândeşte rapid, pentru că nu există tratament sau vaccin – spun autorităţile. Preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut despăgubirea cât mai rapidă a celor afectaţi, consideră că din cauza modului defectuos în care este gestionată această situaţie de criză, producătorii autohtoni au fost împinşi în pragul falimentului. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că proprietarii animalelor eutanasiate vor fi despăgubiţi.



    Ziua Limbii Române – 31 august


    Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţii publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. Reprezentanţele Institutului Cultural Român din străinătate au organizat o serie de evenimente dedicate limbii române, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanţi parteneri culturali locali. Majoritatea proiectelor se derulează în jurul datei de 31 august, declarată in 2013, Ziua Limbii Române – zi celebrată şi în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).



    Republica Moldova – 27 de ani de independenţă


    Republica Moldova a marcat Ziua Independenţei, pe fundalul unor proteste ale opoziţiei şi a evacuării forţate, la Chişinău, a unui grup de manifestanţi. Pe 27 August 1991, pe harta Europei apărea un nou stat, Republica Moldova, creat pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene înglobate forţat în Rusia sovietică, în 1940. Iar România, convalescentă după comunism, a fost prima ţară care a recunoscut noua republică. Acum, după 27 de ani, România, membră a UE şi NATO, este cel mai înfocat pledant în favoarea integrării europene a micului stat vecin, majoritar românofon, în acord cu aspiraţiile declarate ale autorităţilor de la Chişinău.



    Cerbul de Aur la 50 de ani


    România organizează din nou, la Braşov (centru), după o întrerupere de nouă ani, Festivalul Internaţional ”Cerbul de Aur”, între 29 august – 2 septembrie 2018. Festivalul a debutat în 1968 şi a avut 17 ediţii la care au susţinut recitaluri vedete internaţionale precum Diana Ross, Julio Iglesias, Dalida, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Ricky Martin, Toto Cutugno, Ray Charles, Pink, UB 40, Scorpions şi multe alte nume importante din industria muzicală. Formatul manifestării este unul special în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, spun organizatorii, incluzând o gală aniversară, două zile de concurs, o gală a festivalului, spectacolul România Centenar şi alte evenimente. Show-ul a adus în concurs anul acesta 18 concurenţi din 15 ţări, dintre aceştia trei fiind din România.



    România fără echipe de fotbal în competiţiile europene


    România nu va fi reprezentată în competiţiile continentale de fotbal după ce campioana CFR Cluj (nord-vest) şi vicecampioana FCSB (fosta Steaua Bucureşti), au ratat calificarea în grupele Ligii Europa. CFR a pierdut ambele partide jucate cu campioana Luxemburgului, Dudelange, 0-2 în deplasare şi 2-3, joi seară, pe teren propriu. Bucureştenii de la FCSB au câştigat returul de acasă cu austriecii de la Rapid Viena, scor 2-1, dar a fost insuficient pentru calificare, deoarece pierduseră partida tur cu 3-1.


  • Retrospectiva săptămânii 27.08 – 02.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 27.08 – 02.09.2017

    Diplomaţia română reunită la
    Bucureşti


    Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele politicii externe
    româneşti, în cadrul întâlnirii cu şefii de misiuni şi consulii generali ai
    României în străinătate. Aceasta a fost prilejuită de Reuniunea Anuală a
    Diplomaţiei Române care a avut loc de marţi până vineri la Bucureşti. El le-a
    transmis acestora că sunt în cea mai bună poziţie pentru a sprijini relaţia
    transatlantică şi a subliniat că România trebuie să aibă şi o abordare unitară
    în relaţia cu Rusia. Provocările şi ameninţările din est, dar şi riscurile din
    vecinătatea sudică se menţin, a spus Klaus Iohannis în faţa reprezentanţilor
    diplomaţiei române, cărora le-a cerut o implicare rapidă, responsabilă şi
    inovatoare. Şeful statului a subliniat că aceeaşi implicare este necesară şi în
    cazul provocărilor interne ale UE, respectiv Brexit şi relansarea proiectului
    european. România trebuie să contribuie activ la procesul de reflecţie privind
    viitorul UE. Este nevoie de o Europă puternică, mai aproape de cetăţenii săi şi
    mai bine profilată pe plan mondial – consideră Klaus Iohannis Trebuie
    să fim alături de acele state membre care acţionează pentru consolidarea
    Uniunii. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea
    conta mai mult în procesul decizional european şi vom avea mai multe şanse de
    dezvoltare. Europa are nevoie de o cât mai mare capacitate de adaptare, pentru
    a putea depăşi provocările actuale. Instrumentele acestei adaptări trebuie
    astfel concepute încât să fie evitată o creştere şi mai mare a decalajelor
    între statele membre.     Potrivit ministrului de Externe, Teodor
    Meleşcanu, pregătirea Centenarului Marii Uniri, preşedinţia română a
    Consiliului UE, în 2019, candidatura ţării pentru un loc de membru nepermanent
    în Consiliul de Securitate al ONU şi candidatura la OCDE reprezintă
    principalele jaloane pentru diplomaţii români în perioada
    următoare. România ar trebui să îşi asume responsabilităţi mai mari în
    diplomaţia economică europeană şi să îşi valorifice mai hotărât potenţialul de
    care dispune, a declarat Teodor Meleşcanu. El a vorbit şi despre necesitatea
    diversificării relaţiilor comerciale ale ţării, printr-o reorientare şi spre
    regiuni geografice emergente, prin recucerirea unor pieţe altădată tradiţionale
    şi deschiderea altora noi, cu potenţial de creştere.



    Nemulţumiri privind propunerile de
    modificare a legilor justiţiei


    Reacţii dure din partea mai multor instituţii şi, din nou, proteste de
    stradă la Bucureşti şi în alte oraşe, în urma propunerilor de modificare a
    legilor justiţiei. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avertizat că
    unele din propunerile venite de la ministerul de resort, precum trecerea
    inspecţiei judiciare la ministerul Justiţiei sau crearea unei structuri
    specializate pentru anchetarea magistraţilor, ar afecta independenţa şi buna
    funcţionare a instituţiilor din domeniu şi ar reprezenta o formă de presiune
    asupra activităţii anchetatorilor. Principalele nemulţumiri ale procurorilor
    sunt legate de posibilitatea ca actul judiciar să fie politizat, iar
    prerogativele DNA restrânse. Între propunerile care au stârnit reacţii aprinse
    se numără şi excluderea preşedintelui României din procedura de numire a
    procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT. Atent la reacţiile vădit
    defavorabile ale specialiştilor şi ale opiniei publice, premierul Mihai Tudose
    a promis că la adoptarea documentului va ţine cont atât de avizul CSM, cât şi
    de poziţia protestatarilor din stradă. Între timp, opoziţia pregăteşte o serie
    de acţiuni în plan parlamentar. USR a anunţat că va depune o moţiune simplă
    împotriva ministrului justiţiei, iar liberalii au în vedere chiar o moţiune de
    cenzură, dar aşteaptă momentul în care aceasta va avea cele mai mari şanse de
    reuşită.



    Cresc accizele la carburanţi


    În această toamnă creşte acciza la benzină şi motorină, a decis
    executivul de la Bucureşti. Pentru a evita scumpirile şoc, majorarea va avea
    loc în două etape cu câte 16 bani pe litrul de carburant, la 15 septembrie şi 1
    octombrie. Potrivit ministrului de finanţe Ionuţ Mişa, această măsură se
    produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate
    genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de
    stat. Transportatorii critică decizia Guvernului şi spun că se conturează o
    nouă etapă neagră pentru transporturile româneşti. Ei susţin că orice eurocent
    mai mult în preţul benzinei şi al motorinei va influenţa direct
    competitivitatea companiilor româneşti din transporturile rutiere.



    A început o nouă sesiune
    parlamentară la Bucureşti


    Senatorii şi deputaţii au revenit în Parlament, după vacanţa de vară.
    Prima zi – 1 septembrie – a fost o zi dedicată problemelor organizatorice,
    dezbateri pe iniţiative legislative fiind aşteptate abia de săptămâna viitoare.
    Pe agenda legislativului se vor afla în primul rând ordonanţele de urgenţă
    privind pensiile de serviciu, plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea
    copilului sau majorarea salariilor poliţiştilor. Ajunge în atenţia Parlamentului
    şi proiectul de lege adoptat deja de Guvern privind vaccinarea obligatorie,
    însă aşteptările cele mai mari sunt legate de noua lege a pensiilor, care ar
    urma să fie înaintată spre dezbatere până la 1 octombrie, şi de proiectul de
    modificare a legilor justiţiei.

  • Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române: interviuri cu ambasadori

    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române: interviuri cu ambasadori

    La Bucureşti a continuat Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române



    A treia zi a Reuniunii a fost dedicată tematicii economice, prin sesiunea cu tema Rolul comunităţii de afaceri în diplomaţia economică”, găzduită de către Camera de Comerţ şi Industrie a României. Obiectivul principal al secţiunii economice a fost dezbaterea evoluţiilor recente şi a perspectivelor economiei româneşti, cu accent pe principalele politici şi obiective de dezvoltare economică.



    A doua parte a zilei a inclus o vizită de documentare la sediul Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics de la Măgurele. Vizita la complexul Laserului de la Măgurele a reprezentat un prilej pentru ambasadorii români de a afla detalii despre stadiul actual şi etapele viitoare de dezvoltare ale centrului de la Măgurele, complex de excelenţă la nivel european şi internaţional în domeniul cercetării laserilor de putere înaltă, în vederea promovării active a proiectului în plan extern, pentru extinderea reţelei de parteneriate şi proiecte internaţionale.




    Interviuri cu ambasadori



    Reporterul RRI Nicoleta Stoica a realizat interviuri cu câţiva ambasadori ai României prezenţi în aceste zile la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Una dintre cele mai importante comunităţi de români se află în Germania. Colega noastră a stat de vorbă cu Ambasadorul României în Germania, ES Emil Hurezeanu:





    În Italia se află cea mai numeroasă comunitate de români de peste graniţele ţării. Un interviu cu Ambasadorul României în Italia, ES George Bologan:



  • Jurnal românesc – 30.08.2017

    Jurnal românesc – 30.08.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a solicitat, miercuri, diplomaţilor români
    să promoveze statul de drept şi să acorde cea mai mare atenţie apărării
    drepturilor şi intereselor românilor de pretutindeni. Sunt români care au legături
    istorice vechi cu ţara, sunt români care au plecat abia după Revoluţie şi
    fiecare ţară are specificul ei cu românii de acolo. Pe mine şi pe dumneavoastră
    trebuie să ne intereseze foarte mult şi, în acelaşi fel, toţi’, a spus
    Iohannis, la întâlnirea cu ambasadorii şi consulii români acreditaţi în
    străinătate, care în aceste zile sunt prezenţi la Bucureşti la Reuniunea Anuală
    a Diplomaţiei Române. În marja Reuniunii a avut loc o întrevedere a şefilor
    misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ai României din străinătate,
    prezidată de ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac.
    Discuţiile au vizat strategiile şi instrumentele pe care Ministerul le pune la
    dispoziţia cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor, cu accent pe oportunităţile
    de sprijin şi de reîntoarcere şi reinserţie socio-profesională.


    Ambasadorul României în Statele Unite, George Maior, consideră că o
    vizită a premierului Mihai Tudose în SUA ar avea efecte pozitive asupra
    procesului de ridicare a vizelor pentru români. Potrivit statisticilor, în
    prezent, rata de refuz a vizelor pentru România este în jur de 10-15%. Dacă
    cifra ajunge la 3,5%, automat ţara intră în procesul Visa Waiver. Maior spune
    că ceea ce se încearcă este ca România să reuşească ca la Congresul SUA să nu
    fie luat în considerare doar acest element al ratei de refuz, ci şi faptul că
    ţara este într-un parteneriat serios pe plan militar cu Statele Unite. El a
    subliniat că anumite ţări, cum este România, care au făcut în anii trecuţi paşi
    serioşi în securizarea frontierelor şi în controlul imigraţiei ilegale, ar avea
    o şansă mai bună cu actuala administraţie pentru acest demers.


    La solicitarea reprezentanţilor comunităţii româneşti din Cernăuţi,
    Secretarul de Stat Ovidiu Iane din cadrul Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni s-a aflat pe 29 august în capitala Bucovinei istorice. El a avut o
    discuţie cu reprezentanţii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi în
    preajma şedinţei Comisiei interguvernamentale mixte ucraineano-române pentru
    drepturile minorităţilor naţionale din 13 septembrie. Ovidiu Iane a invitat
    românii din Cernăuţi să-şi prezinte problemele cu care se confruntă şi care ar
    trebui incluse în agenda negocierilor din cadrul şedinţei. Printre subiectele
    discutate s-au aflat necesitatea deschiderii unei universităţi în limba română
    la Cernăuţi, reforma sistemului de educaţie din Ucraina, barierele care apar în
    faţa inaugurării unei grădiniţe româneşti în oraşul Cernăuţi, precum şi
    legalizarea Monumentului Eroilor Români din cimitirul din oraş.


    Vicepremierul Ion Marcel Ciolacu a depus coroane de flori la Cimitirul
    Militar al Armatei Române din oraşul Zvolen, din Slovacia, şi la Monumentul
    Eroilor din Banská Bystrica, pe care este inscripţionat în limba română
    Mulţumiri armatei române, eliberatoarea oraşului, în cadrul ceremoniilor de
    comemorare a eroilor militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial pe
    fronturile de pe teritoriul actual al Republicii Slovace. Ostaşii români au
    contribuit, alături de aliaţii lor, la eliberarea a peste 1.700 de localităţi,
    între care 31 de oraşe din fosta Cehoslovacie. Memoria lor este cinstită şi
    astăzi în mai mult de 50 de localităţi din Slovacia, prin monumente, troiţe,
    plăci comemorative sau în cimitire militare. Ceremoniile au fost organizate pentru
    a marca 73 de ani de la începerea Insurecţiei Naţionale Slovace din 29 august
    1944, sărbătoarea naţională a poporului slovac.

  • Ministrul pentru românii de pretutindeni în dialog cu diplomaţii români

    Ministrul pentru românii de pretutindeni în dialog cu diplomaţii români

    În marja Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2017, marţi a avut loc o întâlnire a şefilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ai României din străinătate, prezidată de ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, împreună cu ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și cu președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu.



    Au fost discutate strategiile și instrumentele pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) le pune la dispoziția cetățenilor români aflați în afara granițelor, cu accent pe oportunitățile de sprijin și de reîntoarcere, dar și reinserție socio-profesională. Au fost discutate și modalitățile de colaborare interministerială și interinstituțională pentru creşterea încrederii românilor de pretutindeni în aparatul administrativ al Guvernului României.



    Comunitățile românești, fie că vorbim de diaspora de mobilitate, sau de cea istorică, au crescut, au o nouă arhitectură, iar prima interfață în raportul cu acestea este Ministerului Afacerilor Externe și bineînțeles, misiunile diplomatice, care intră în contact direct cu realitatea și nevoile românilor. Ministerul pe care îl conduc își propune să fie un partner dedicat problematicii românilor de pretutindeni, având o paletă largă de interese convergente cu MAE, precum și un promotor constant al construcției comunitare românești în exteriorul și în interiorul țării”, a declarat ministrul Andreea Păstîrnac.



    Au fost prezentate, pe de altă parte, modificările legislative propuse de MRP pe legile care vizează sprijinirea românilor din afara granițelor: Legea 299/2017 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Legea 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile și Legea 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate.



    De asemenea, au fost reliefate și câteva dintre proiectele MRP, pe linie educațională, reiterându-se interesul Ministerului de a păstra și promova identitatea românească prin sprijinirea demersurilor mediului asociativ românesc de a organiza cursuri de limba română, ateliere de limba română, activități, acțiuni și evenimente derulate în limba română.

  • Reuniunea Anuală a Diplomației Române şi românii din Olanda

    Reuniunea Anuală a Diplomației Române şi românii din Olanda

    Reuniunea Anuală a Diplomației Române



    În perioada 29 august – 1 septembrie are loc la Bucureşti Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), cu tema O lume în schimbare: Mizele politicii externe a României”. Evenimentul, organizat în preajma Zilei Diplomației Române — 1 septembrie, îi reuneşte pe şefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ai României din străinătate, fiind un prilej de evaluare a îndeplinirii obiectivelor de politică externă și de stabilire a liniilor strategice viitoare de acțiune ale diplomației române.



    Deschiderea oficială a Reuniunii a avut loc marți, 29 august, cu participarea Preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, gazda evenimentului fiind ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu.



    La Reuniunea din acest an sunt prezenți ca invitați speciali ministrul de externe al Egiptului, Sameh Hassan Shoukry, ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, şi ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó.



    Programul include primirea șefilor misiunilor diplomatice ale României de către Preşedintele României, Klaus Iohannis. În acest an, un segment important al programului va fi orientat spre dezbateri concrete și oportunități de dialog direct între șefii misiunilor diplomatice ale României și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc. Prim-ministrul Mihai Tudose se va întâlni cu şefii de misiuni în cadrul acestui segment.




    Despre românii din Olanda



    Una dintre ţările în care trăiesc tot mai mulţi români este Olanda. Nicoleta Stoica a stat de vorbă cu doamna Brânduşa Predescu, Ambasadorul României la Haga:



  • Jurnal românesc – 28.08.2017

    Jurnal românesc – 28.08.2017

    Premierul Mihai Tudose a decis, luni, rechemarea Alinei Dociu din postul de consul al României la Lisabona, în urma gestionării deficitare a situaţiei unui grup de turişti români blocaţi în Portugalia, după anularea curselor aeriene ale TAP Portugal. Măsura survine după ce Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a protestat faţă de modul neprofesionist în care TAP Portugal a tratat problema turiştilor români blocaţi la Lisabona. După ce cele două curse Lisabona – Bucureşti au fost anulate, compania nu a oferit explicaţii. Reprezentanţii ANAT spun că vor cere despăgubiri societăţii portugheze pentru situaţia creată.



    Un avocat de origine română din California a fost nominalizat de preşedintele Donald Trump ca subsecretar al Departamentului Comerţului responsabil cu proprietatea intelectuală şi director al Oficiului pentru Brevete şi Mărci. Andrei Iancu este în prezent avocat în cadrul unei firme americane, unde activitatea sa se concentrează pe chestiuni de proprietate intelectuală, se arată într-un comunicat al Casei Albe. El a apărat clienţi într-o mare varietate de industrii şi a pledat în faţa Oficiului pentru Brevete şi Mărci, a Comisiei Internaţionale pentru Comerţ din SUA şi a altor instanţe. Conform comunicatului, Andrei Iancu a scris şi a susţinut discursuri despre chestiuni legate de proprietate intelectuală şi a predat dreptul brevetelor la UCLA (University of California, Los Angeles). Înainte de a ajunge avocat, Andrei Iancu a fost inginer la compania aerospaţială şi de apărare Hughes Aircraft.



    Copii şi tineri din comunităţile româneşti din Spania s-au aflat, în perioada 20-27 august, în tabăra de spiritualitate şi cultură românească de la Madrid. Participanţii au beneficiat de cursuri de limba şi literatura română, istorie, tradiţii şi obiceiuri româneşti, dar şi de formare duhovnicească, promovarea spiritualităţii şi drepturilor culturale fundamentale. Pe 24 august, delegaţia Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a fost prezentă în tabăra de cultură şi spiritualitate românească de la Madrid. Tabăra a fost ultima dintr-o serie de trei care au avut loc în perioada 2 iulie – 27 august 2017, în Almeria şi Madrid. Taberele au fost realizate în baza parteneriatului dintre Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Episcopia Ortodoxă Română din Spania şi Portugalia şi Asociaţia Nepsis Spania.



    Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 29 august – 1 septembrie, Reuniunea Anuală a Diplomației Române, cu tema “O lume în schimbare: Mizele politicii externe a României”. Reuniunea reprezintă un prilej atât de bilanţ al activității MAE, cât şi de reflecţie asupra priorităţilor viitoare ale diplomaţiei române, proiectate în contextul tendințelor înregistrate în plan regional, european și global. În acest context, evenimentul oferă ocazia unor dezbateri pe teme de mare actualitate pentru România, printre care viitorul Uniunii Europene, agenda României în plan european, președinția României la Consiliul UE, problematica securităţii internaţionale, dinamizarea cooperării regionale şi a diplomației economice. Reuniunea constituie un cadru de dialog între ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, șefii misiunilor diplomatice și consulare ale României din străinătate, alături de invitați străini și români.