La
Bucureşti se desfăşoară, în aceste zile, reuniunea diplomaţiei române – întâlnire care, în acest an, are valenţe
speciale. Pe de o parte, pentru că are loc în anul Centenarului Marii Uniri,
iar pe de altă parte, pentru că are între principalele teme de dezbatere primul
mandat al Bucureştiului la preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a lui
2019. Reuniunea anuală a diplomaţiei reprezintă o platformă extinsă de
dezbatere cu privire la subiecte de interes major pentru România, precum
relaţiile bilaterale şi cele strategice, care se află între priorităţile naţionale,
alături de cooperarea regională, vecinătatea estică şi diplomaţia economică.
Prezent
la întâlnirea cu şefii misiunilor diplomatice şi consulare ale României în
străinătate, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că diplomaţia României trebuie să
rămână un liant fundamental al societăţii. El a amintit că modernizarea ţării a fost posibilă ca urmare a consensului întregii
clase politice privind obiectivele integrării în NATO şi în UE şi a apreciat că România beneficiază de un nivel de securitate şi
prosperitate fără precedent.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat, pe de altă parte, că în
noiembrie Parlamentul va adopta principalele obiective politice ale preşedinţiei
României a Consiliului Uniunii Europene, în contextul în care, în ceea ce
priveşte problemele ce vizează Uniunea, există solidaritate la nivelul clasei
politice din România. Asigurările survin în contextul în care, recent, au
existat voci care puneau sub semnul întrebării mandatul României, pe fondul
tensiunilor politice din ţară. Într-o conferinţă comună cu omologul său german,
Heiko Maas, invitat special al reuniunii de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu a mai
spus că România îşi va desfăşura această preşedinţie sub auspiciile ideii unei
Europe mai unite, mai integrate, coezive.
La rândul său, oficialul german s-a
declarat convins că preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va fi
una eficientă şi a precizat că Bucureştiul va beneficia de sprijinul Berlinului
pe perioada mandatului, amintind, în acelaşi timp, care sunt provocările
acestuia: Brexitul, cadrul financiar multianual şi subiecte legate de migraţie.
Heiko Maas s-a referit şi la reforma justiţiei din România şi a subliniat că
poate fi identificat un echilibru just al separaţiei puterilor. De asemenea, a
afirmat oficialul german, este necesară identificarea unei linii de compromis
care poate unii şi coagula societatea.