Radio România Internațional

Tag: Reuniunea Teatrelor Naţionale

  • Jurnal românesc – 17.09.2024

    Jurnal românesc – 17.09.2024

    Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, o decizie privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale. Alegătorul care, din motive obiective cauzate de boală sau invaliditate atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale, dacă are domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală din ţara în care se află secţia de votare. ‘Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate nu îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale’, mai prevede documentul adoptat. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se va depune la cea mai apropiată secţie de votare în preziua votării, între orele 18,00 şi 20,00.

    Totodată, cererea de vot cu ajutorul urnei speciale poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil, adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale eliberate de medicul de familie al alegătorului. Amintim că alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie, intercalate între cele două tururi ale scrutinului prezidențial.

    * * *

    Aflat la cea de-a 13 participare în cadrul Open House Festival – sărbătoare dedicată arhitecturii clădirilor londoneze, Institutul Cultural Român de la Londra îşi deschide porţile vizitatorilor în perioada 18-22 septembrie. Pe simezele exterioare ale clădirii din Belgrave Square va putea fi admirată o inedită expoziţie de fotografie ‘Via Transilvanica – drumul care uneşte’. Instituţia le oferă celor prezenţi ocazia de a descoperi și o expoziţie înfăţisând istoria clădirii din cartierul Westminster, dar și una de pictură ‘Inner Landscapes” semnată de Bogdan Mihai Radu.

    Tot la ICR Londra, va fi prezentat în premieră filmul ʹOamenii drumului: Terra Banaticaʹ, primul documentar dedicat traseului Via Transilvanica. Despre traseu şi diversitatea culturală a României va vorbi invitatul Alin Uşeriu, unul dintre fondatorii proiectului care, în 2023, a câştigat Premiul European pentru Patrimoniu. Via Transilvanica a fost inaugurat în octombrie 2022. Măsoară aproximativ 1400 de kilometri și se împarte în şapte mari secţiuni de-a lungul a 10 judeţe. Supranumit ‘Camino de România’, Via Transilvanica străbate cele mai pitoreşti zone, de la Putna până la Drobeta Turnu-Severin.

    * * *

    Teatrul Naţional ‘Radu Stanca’ din Sibiu participă la Reuniunea Teatrelor Naţionale din Chişinău cu spectacolul ‘Scandal în culise’ de Michael Frayn, regia Andrei şi Andreea Grosu. Reprezentaţia este programată în 18 septembrie, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Naţional ‘Mihai Eminescu’.

    ‘După ediţia cu numărul 31 a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care a avut ca temă Prietenia, ne îndreptăm către Reuniunea Teatrelor Naţionale de la Chişinău cu această temă profundă, care animă relaţiile pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului sub semnul unui parteneriat strategic. Ca în fiecare an, încercăm să impunem o ştachetă a calităţii care să continue relaţia dintre Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu şi Reuniunea Teatrelor Naţionale de la Chişinău.’ – spune Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Naţional ‘Radu Stanca’ din Sibiu şi preşedintele FITS.

    În perioada 10-22 septembrie, actori, creatori şi manageri din opt teatre din România şi opt teatre din Republica Moldova, împreună cu scriitori, regizori şi experţi în artele spectacolului, oameni de artă şi oameni ai scrisului, invită publicul la spectacole, conferinţe, lansări de carte, audiţii radio, expoziţii, întâlniri şi dialoguri.

    * * *

    Preotul Vasile Ilie, parohul comunității românești din San Martín de la Vega, regiunea Madrid, a semnat, la începutul săptămânii, contractul de cumpărare în localitate a unui spațiu liturgic parohial de 209 metri pătrați. Achiziția s-a realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni – informează basilica.ro. Obiectivul unui astfel de demers este păstrarea identității lingvistice, culturale, istorice și spirituale a românilor din localitate și din regiune.

  • Reuniunea teatrelor naționale la Chișinău

    Reuniunea teatrelor naționale la Chișinău

    Teatrele naţionale româneşti se reunesc la Chişinău, în Republica Moldova, la a 9-a ediţie a celui mai mare festival european al artelor scenice. Evenimentul, organizat de Teatrul Național “Mihai Eminescu” din capitala moldoveană în colaborare cu reprezentanţa Institutului Cultural Român în stânga Prutului şi cu Ministerele Culturii din România şi din Republica Moldova, are loc începând de astăzi şi până pe 22 septembrie.

     

    Pentru al 4-a an consecutiv manifestarea se desfăşoară cu înaltul patronaj al preşedinţilor României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis și, respectiv, Maia Sandu, iar ediţia din acest an are motto-ul “Conexiuni Europene”. Pe parcursul a 13 zile, publicul din Chişinău are parte de 27 de spectacole în sală şi în aer liber, 8 audiţii de spectacole radiofonice şi 6 premiere.

     

    De asemenea, sub genericul “Identități lingvistice – identitate europeană (memorie, artă, management cultural)” vor avea loc 10 lansări de carte şi întâlniri cu oameni de cultură şi personalităţi din lumea teatrului, între care Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș şi mulţi alţii. România este reprezentată de Teatrul Național “I. L. Caragiale” din București, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Iași, Teatrul Național “Radu Stanca” din Sibiu, Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova, Teatrul Național “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul “Matei Vișniec” din Suceava, Teatrul Național Radiofonic şi Gigi Căciuleanu Romania Dance Company.

     

    De cealaltă parte, gazdele aduc în prim plan 8 instituţii teatrale, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Teatrul Republican “Luceafărul”, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Bălți, Teatrul Național “Eugène Ionesco”, Teatrul “B.P. Haşdeu” din Cahul, Teatrul Național Satiricus “I.L. Caragiale”, Teatrul “Alexie Mateevici” şi Teatrul Fără Nume – Centrul Ginta Latină. Invitatul de onoare al festivalului este Teatrul Naţional Dramatic “Ivan Franko” din Kiev.

     

    Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015 și a fost inspirată din proiectul “Teatrul românesc București – Iași – Chișinău”, lansat cu un an mai devreme de cei doi directori ai Teatrelor Naționale din București și Chișinău, marele actor Ion Caramitru și, respectiv, regizorul Petru Hadârcă. Proiectul a fost conceput ca un flux masiv de spectacole dinspre occident spre Chișinău pentru a oferi modele alternative avalanșei de mesaje și narațiuni de propagandă rusă care dominau spațiul public și mediatic în acel moment, pentru a le oferi cetăţenilor moldoveni repere democratice şi a-i ancora în spațiul lumii libere.

     

     

  • Jurnal Românesc – 15.09.2021

    Jurnal Românesc – 15.09.2021

    Aşteptarea României în ceea ce priveşte spaţiul Schengen este să
    aibă o perspectivă clară de aderare, a declarat secretarul de stat pentru
    Afaceri Europene, Iulia Matei, după o întrevedere cu omologul francez, Clement
    Beaune. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind
    aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că
    România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a
    arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, a
    afirmat secretarul de stat. Ea a subliniat necesitatea eliminării
    fragmentărilor din interiorul UE şi punerii în valoare a contribuţiei reale a
    statelor care participă de facto la spaţiul european de liberă circulaţie printr-o
    serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivelul blocului
    comunitar, precum România. La rândul său, Clement Beaune a vorbit despre
    importanţa ca fiecare ţară care aderă la spaţiul Schengen să îl consolideze.
    Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre
    Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne
    dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă
    fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face
    altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea
    sa, a apreciat oficialul francez. Decizia de aderare a României la
    spaţiul Schengen poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.




    86 de elevi români care au absolvit şcoala duală, calificarea
    profesională comerciant-vânzător, au susţinut acelaşi examen ca şi colegii lor
    din Germania, transmite AHK România – Camera de Comerţ şi Industrie
    Româno-Germană. Proiectul Şcoala de Carte şi Meserii a fost organizat şi
    coordonat de Cameră în parteneriat cu opt licee din ţară. AHK România a
    organizat workshop-uri atât pentru profesori cât şi pentru elevi, în timpul
    cărora au fost prezentate exemple de subiecte germane şi modalitatea de
    abordare a acestora. Probele scrise s-au desfăşurat simultan în Ilfov,
    Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Sibiu şi Braşov, din comisiile de admitere făcând
    parte atât agenţi economici, cât şi profesori. Subiectele au fost preluate din
    Germania, traduse şi adaptate legislaţiei în vigoare şi respectând standardele
    de corectare din Germania. Pe lângă certificatul de competenţe profesionale
    eliberat de Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, după finalizarea celor trei
    ani de studiu, elevii au avut posibilitatea să obţină şi diploma din partea Uniunii
    Camerelor de Comerţ şi Industrie şi a AHK România. Promovabilitatea a fost de
    51%, iar Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană apreciază că acesta a
    fost un prim pas spre crearea unei forţe de muncă înalt calificate în domeniul
    comerţului.




    Operaţiunile de restaurare a Crucii de pe Muntele Caraiman, aflată
    la 2.291 de metri altitudine, s-au încheiat. Lucrările propriu-zise de
    restaurare s-au desfăşurat pe parcursul a 11 luni, începând din 2019. Proiectul a fost implementat de Ministerul Apărării Naţionale şi cofinanţat
    din Fondul European de Dezvoltare Regională. Militarii au reuşit să se
    ridice la înălţimea misiunii primite şi să putem fi astăzi, din nou, mândri de
    Monumentul Eroilor de pe Caraiman. Nu a fost o misiune uşoară, nu a fost la
    îndemâna oricui, dar prin multă muncă, prin profesionalism şi dăruire,
    lucrările au fost finalizate cu succes, a declarat ministrul Apărării,
    Nicolae Ciucă, prezent la ceremonia militară şi religioasă prin care a fost
    marcată încheierea lucrărilor. Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul
    Război Mondial a fost construită în perioada 1924 – 1928, iar în 2013 a fost
    desemnată de către Guinness World Records drept cea mai înaltă cruce din lume
    amplasată pe un vârf montan.




    Opt teatre din România şi şase din Republica Moldova participă în
    perioada 15 – 26 septembrie la Reuniunea Teatrelor Naţionale, care are loc la
    Chişinău. Ajunsă la a 6-a ediţie, manifestarea se desfăşoară sub Înaltul
    Patronaj al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și al președintelui
    României, Klaus Iohannis. Evenimentul este organizat de Teatrul Național
    Mihai Eminescu din Chișinău, cu sprijinul Institutului Cultural
    Român, Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău şi
    Ministerelor Culturii din România și Republica Moldova. Pe lângă prezentarea
    celor mai recente producţii teatrale, programul conține și conferințe, lansări
    de carte, expoziții şi întâlniri cu actorii. O secțiune aparte a evenimentului
    o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate
    de Teatrul Național Radiofonic şi Radio Moldova.


  • Teatrul Naţional Radiofonic, la Reuniunea Teatrelor Naţionale, Chişinău – ediţia a III-a

    Teatrul Naţional Radiofonic, la Reuniunea Teatrelor Naţionale, Chişinău – ediţia a III-a

    Teatrul
    Naţional Radiofonic participă, în perioada 20 septembrie – 1 octombrie, la cea
    de-a III-a ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale, eveniment special în spaţiul
    cultural românesc, organizat la Chişinău, de Teatrul Naţional Mihai Eminescu
    din Chişinău, cu sprijinul Ministerului Culturii, Educaţiei şi Cercetării din
    Republica Moldova, al Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale din România
    şi al Institutului Cultural Român.


    În
    cadrul Reuniunii vor fi prezentate producţii recente ale teatrelor invitate din
    România, ale teatrului gazdă şi ale teatrelor naţionale din Republica Moldova.


    Participă:
    Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale Bucureşti, cu spectacolele Idolul şi Ion Anapoda de G.M.
    Zamfirescu, în regia lui Ion Cojar şi (D)efectul Placebo, creaţie
    colectivă, concept de Ştefan Lupu; Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu, cu Familii spectacol de Eugen Jebeleanu şi Oidip, scenariu original şi regie -
    Silviu Purcărete; Teatrul Naţional Marin Sorescu Craiova, cu Elefantul din cameră sau The Vibrator Play
    de Sarah Ruhl, în regia lui Alexandru Muşoiu şi Exploziv de Elise Wilk, în regia lui Andrei Măjeri; Teatrul
    Naţional Târgu Mureş, cu O scrisoare pierdută.
    Prea multă vorbărie, după I.L. Caragiale, concept şi adaptare scenică Alina
    Nelega, regia – Gavril Cadariu şi Patru
    piesuţe politice despre duşmani de Székely Csaba, în regia lui Sebestyèn
    Aba; Teatrul Naţional Vasile Alecsandri Iaşi, cu spectacolele Goldberg Show, adaptare de Anca Măniuţiu
    după Variaţiunile Goldberg de George
    Tabori, în regia lui Mihai Măniuţiu şi Seceta
    roşie, după Cartea foametei de
    Larisa Turea, scenariu şi regie – Petru Hadârcă; Teatrul Naţional Mihai
    Eminescu Chişinău, cu spectacolele În
    ochii tăi fermecători, după Gib Mihăescu, în regia lui Alexandru Vasilachi,
    Copiii foametei. Mărturii, de Alexei
    Vakulovski, regia – Luminiţa Ţâcu, The
    Lucky Strike de Rick Cleveland, în regia lui Vitalie Drucec şi Casa Zoikăi, după Mihail Bulgakov, regia – Vitalie Drucec; Teatrul
    Naţional Satiricus I. L. Caragiale, Chişinău – Migraaaanţi sau Prea suntem mulţi pe nenorocita asta de barcă,
    spectacol de Sandu Grecu, Teatrul Naţional Muzical – Dramatic Bogdan Petriceicu
    Haşdeu, Cahul – Se caută un mincinos
    de Dmitrys Psatas, în regia lui Gheorghe Mândru.


    O
    secţiune aparte a evenimentului o constituie audiţiile publice ale
    spectacolelor realizate şi prezentate de Teatrul Naţional Radiofonic, Bucureşti
    – Radio România şi Radio Moldova, Chişinău. Aceste audiţii vor avea loc zilnic,
    de la ora 14:00, în Sala Antract a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din
    Chişinău şi vor fi urmate de dezbateri. Intrarea este liberă.


    Teatrul
    Naţional Radiofonic – Radio România va prezenta o serie de spectacole
    selecţionate de către organizatori, dintre producţiile de teatru-document
    realizate în cadrul proiectului Biografii,
    memorii – spectacole dedicate unor personalităţi cu valoare de simbol,
    adevărate valori naţionale, reprezentând diverse domenii:


    Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi,
    Iisuse… – scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, regia artistică
    – Dan Puric; Gavril Vatamaniuc – Şoimul
    Bucovinei – scenariu radiofonic de Lăcrămioara Stoenescu şi Ion-Costin
    Manoliu, regia artistică – Petru Hadârcă; Lia
    Manoliu – Drumul spre Cartea Recordurilor. Lacrima din aurul olimpic -
    scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Ion-Costin Manoliu, regia artistică -
    Petru Hadârcă; Mircea Eliade – Jurnal de
    suferinţe şi împliniri – scenariu de Sorin Alexandrescu, adaptarea
    radiofonică şi regia artistică – Gavriil Pinte; Maria Brâncoveanu – Biruinţa Învierii – scenariu radiofonic de
    Iuliana Mateescu şi Ion-Costin Manoliu, regia artistică – Nicolae Mărgineanu; Axinte Frunză – Un român la Athos. Şapte
    zile în pustia Sfântului Munte – scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu;
    regia artistică – Petru Hadârcă.


    Radio
    Moldova, Chişinău va prezenta spectacolele: Cabaretul
    cuvintelor de Matei Vişniec, regia artistică – Daniela Burlaca şi Zgomotarul de Ion Sapdaru, regia
    artistică – Alexandru Cozub.


    Evenimentul va fi reflectat în fiecare dimineaţă, de
    la ora 8:00, în emisiunea Contemplări
    Matinale ale Reuniunii la Radio
    Moldova şi în conferinţele Marginalii,
    discuţii spectacole, organizate zilnic, de la ora 11:00, în Sala Antract a
    Teatrului Naţional Mihai Eminescu – întâlniri la care participă critici de
    teatru, dramaturgi, jurnalişti, studenţi ai facultăţilor de profil.

  • Teatrul Naţional Radiofonic la a doua ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale

    Teatrul Naţional Radiofonic la a doua ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale

    Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău deschide cea de a 95-a stagiune cu Reuniunea teatrelor naţionale româneşti, ediţia a II-a. Evenimentul se desfăşoară în perioada 13 – 21 septembrie, sub egida Ministerului Culturii din Republica Moldova, a Ministerului Culturii din România, a Institutului Cultural Român şi a Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău.

    În cadrul reuniunii vor fi prezentate producţii recente ale teatrelor invitate din România, ale teatrului gazdă şi ale teatrelor naţionale din Republica Moldova, punându-se accentul pe calitate, inedit, creativitate şi rostire exemplară a limbii române.

    Participă: Teatrul Naţional Radu Stanca – Sibiu, cu spectacolele Lecţia, Antisocial, Mărie, Mărie!, Teatrul Naţional Marin Sorescu – Craiova, cu Profu’ de religie, Pescăruşul, Occident Express, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri – Iaşi, cu spectacolele Cafeneaua şiZeul măcelului, Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale – Bucureşti, cu L’om DaDa şi Lecţia, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca cu spectacolul Call it Art!, Teatrul Naţional Mihai Eminescu – Chişinău, cu Casa mare şi Aveţi ceva de declarat?, Teatrul Naţional Satiricus I. L. Caragiale – Chişinău, cu Angajare de clovn, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri – Bălţi, cu Deşteptaţi-l pe Ion!, Teatrul Naţional Bogdan Petriceicu Haşdeu – Cahul, cu spectacolul Mimoza.

    O secţiune aparte a evenimentului aruncă un spot de lumină asupra Teatrului Naţional Radiofonic din Bucureşti – Radio România. În cadrul acestei secţiuni, se vor organiza audiţii cu public ale spectacolelor radiofonice de teatru-document, realizate în seria Biografii, memorii, dedicate unor destine exemplare, modele în lupta de rezistenţă anticomunistă, personalităţi ale vieţii culturale naţionale, precum şi ale unor creaţii radiofonice de referinţă, realizate în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, după operele unor cunoscuţi şi apreciaţi scriitori basarabeni. Aceste audiţii vor avea loc zilnic, de la ora 14:00, în Sala Antract a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău şi vor fi urmate de dezbateri. Intrarea este liberă. Se vor asculta următoarele spectacole: Plânsul pământuluişi Pâinea cea de-a pururi – scenarii radiofonice de Magda Duţu, după volumul Cartea foametei de Larisa Turea, în regia lui Petru Hadârcă; Alegerea lui Alexandru Suţţo de Dumitru Crudu, în regia lui Gavriil Pinte; Marcel Petrişor: Secretul Fortului 13 – scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, în regia lui Răzvan Popa; Deportaţi în Siberia – scenariu de Lăcrămioara Stoenescu, după cartea academicianului Gleb Drăgan – Exerciţii de memorie, o paranteză tristă a istoriei, în regia lui Petru Hadârcă; Eminescu – Luceafăr mistuit – scenariu de Constantin Venerus Popa, în regia lui Mihai Lungeanu.

    Un loc central în economia reuniunii îl are conferinţa Spectacole, regizori, autori: perspective critice asupra teatrului contemporan, organizată de Secţia Naţională Moldova a AICT-IATC, cu participarea Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, Uniunii Scriitorilor, UNITEM, AMTAP, USM. În cadrul conferinţei va avea loc prezentarea volumelor antologice O cronică a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău – o istorie de 95 de ani.

    În cele 10 zile de teatru publicul basarabean are şansa unică de a viziona cele mai incitante spectacole produse în România şi Republica Moldova, de a participa la lansări de carte, expoziţii, dezbateri. Un prilej de a se conecta în direct la fenomenul teatral românesc, în tot ce are mai de valoare la ora actuală, printre invitaţi numărându-se regizori de renume mondial şi actori de seamă de pe ambele maluri ale Prutului.

  • Jurnal românesc – 18.09.2015

    Jurnal românesc – 18.09.2015

    Noul ambasador al României în Statele Unite ale
    Americii, George Maior, şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui
    Barack Obama, într-o ceremonie la Casa Albă. Ambasadorul român a declarat că
    România are un angajament ferm pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, vital
    pentru atragerea investiţiilor americane şi creşterea schimburilor comerciale.
    Maior, fost director al SRI, a mai spus că Parteneriatul strategic este un
    pilon de bază pentru politica externă şi de securitate a României şi a adăugat
    că sprijinul SUA a ajutat la democratizarea ţării noastre, la respectarea
    drepturilor omului şi a statului de drept.




    Neregulile din zona
    achiziţiilor publice pe partea de fonduri europene au un impact de un miliard
    de euro în bugetul de stat – a declarat ministrul român al Fondurilor Europene,
    Marius Nica. Oficialul a precizat că din cauza neregulilor în derularea
    procedurilor de achiziţii publice şi a suspiciunilor legate de încredinţarea
    anumitor contracte sunt sume semnificative blocate în investigaţii de către
    instituţii ale statului. Comisia Europeană a decis, marţi, reluarea plăţilor către România în
    cadrul programelor Mediu şi Creşterea Competitivităţii Economice. În aceste
    condiţii, CE ar putea rambursa României aproximativ 120 de milioane de euro,
    într-o primă etapă. Potrivit ministerului de resort, rata absorbţiei fondurilor
    europene depăşea 55% la finalul lunii iulie. Valoarea declaraţiilor de
    cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 10,5 miliarde de euro.




    Unul din doi români plăteşte, în medie, 34 de lei
    pe lună (circa 8 euro) pentru serviciile de internet fix de acasă, iar în peste
    80% dintre gospodării aceste servicii au fost achiziţionate de la acelaşi
    furnizor împreună cu alte servicii de comunicaţii electronice. Rezultatele aparţin
    unui studiu de piaţă al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi
    Reglementare în Comunicaţii. Datele oficiale arată că 47% dintre cei
    chestionaţi scot din buzunar între 31 de lei (circa 7 euro) şi 50 de lei (circa
    11 euro). Pe de altă parte,
    doar 8% dintre cei care au participat la acest studiu au declarat că au semnat
    un contract care depăşeşte 51 de lei/lună. Potrivit cercetării, principalul
    motiv pentru care consumatorii preferă o ofertă la pachet în locul serviciilor
    separate este acela al costului total mai mic, serviciile în pachet fiind mai
    uşor de utilizat şi de plătit.




    În perioada 17-27 septembrie se desfăşoară
    Reuniunea Teatrelor Naţionale în cadrul căruia şase teatre naţionale din
    România şi Republica Moldova îşi vor prezenta producţiile – la Teatrul Naţional
    Mihai Eminescu din capitala moldovenească. Evenimentul este organizat cu
    sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti, Institutului Cultural
    Român Mihai Eminescu la Chişinău, Ministerului Culturii din România şi a Ministerului
    Culturii din Republica Moldova.




    Fermierii
    suceveni vor participa alături de cei belgieni la două evenimente de profil ce
    vor avea loc anul viitor – au anunţat, vineri, autorităţile din Suceava. Este
    vorba despre Târgul de la Libramont din Belgia şi Târgul Naţional de Zootehnie
    al României. Târgul de la Libramont este cel mai mare eveniment expoziţional
    dedicat agriculturii şi silviculturii din Europa, înfiinţat în anul 1926, şi
    reuneşte peste şase sute de expozanţi, pentru un aflux de peste 200.000 de
    vizitatori. Judeţul Suceava a încheiat în această primăvară un parteneriat de
    colaborare cu provincia belgiană Luxemburg.