Tag: Reuniunea Teatrelor Nationale Romanesti

  • Jurnal românesc – 19.09.2024

    Jurnal românesc – 19.09.2024

    Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat organizarea celei de-a doua ediții a Feativalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) la Chișinău, care va avea loc în perioada 26-29 septembrie, informează Radio Chișinău. „Prin sprijinul acordat FILIT Chișinău, România susține activ Republica Moldova și este solidară cu cetățenii săi atât de încercați în această perioadă, dar încrezători în viitorul european al țării. Prin acest festival, recunoaștem și prețuim puterea cuvântului, capacitatea de a se reuni în idei care construiesc punți și reunesc oameniˮ, se arată în mesajul președintelui României.

    A fost anunțată prezența, la FILIT Chișinău 2024, a lui Andrei Plesu, Alexandru Călinescu, John Boyne, Franzobel, Josep Maria Miro, Centrului Cultural Subcarpați și a aproximativ 100 de autori români de pe ambele maluri ale Prutului, dar și germani, francezi, danezi, polonezi, ucraineni, spanioli şi irlandezi.

     

    Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chisinau a prilejuit vernisarea expoziției și lansării albumului de fotografie „Regele nu moare”, realizate de fotograful, jurnalistul și corespondentul de război Florin Ghioca. Radio Chișinău anunță că această carte este un album de fotografii a spectacolului „Regele nu moare”, în regia lui Andrei și Andreea Grosu, cu actorii Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Ana Ciontea, Florentina Țilea, Șerban Pavlu și Richard Bovnoczki. Albumul cuprinde poze de la prima repetiție în 2017 până la cel mai recent spectacol, din februarie 2024.

    Am fost martorul aproape nevăzut al multor momente frumoase din istoria acestui spectacol, o istorie care încă se scrie”, a notat autorul în prefața cărții. Florin Ghioca a studiat teatrologie la Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, este licențiat în Comunicare și Relații Publice la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. A fost jurnalist acreditat la sediul ONU de la New York. La invitația ISAF și NATO și, ulterior, a MapN, a participat în misiuni în Afghanistan. La invitația National Geographic, a participat la o expediție în Kenya.

     

    ICR sprijină organizarea de către Societatea Internațională Elias Canetti a ediției din acest an a Festivalui Internațional de Literatură de la Ruse, Bulgaria. Evenimentul se desfășoară anual, începând cu anul 2008 și se bucură de parteneriatul constant cu instituții de cultură cu sediul în capitala bulgară, precum Institutul Goethe, Institutul Polonez și Institutul Maghiar. Scriitoarea Paula Erizanu a fost invitată să prezinte în festival, pe 4 octombrie, prelegerea „Revizitarea polifonică a istoriei Republicii Moldova în secolul XX” prin intermediul destinelor umane în ultima sa carte în curs de apariție intitulată „Neuitările”. Totodată ea va citi fragmente din această carte, iar întâlnirea cu cititorii și publicul interesat se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri.

    Paula Erizanu este o scriitoare și jurnalistă din Chișinău. A studiat istoria literaturii și istoria artei la New College of the Humanities din Londra și jurnalism la City University London. Colaborează cu publicații prestigioase precum BBC, The Guardian, London Review of Books sau Financial Times. A fost pe lista scurtă pentru premiul „Jurnalistul cultural al anului” în 2019, în cadrul concursului Words by Women din Marea Britanie. Pentru romanul său istoric feminist Pădurea arde, Paula Erizanu a primit premiul Tânărul Scriitor al Anului 2022 la Gala Tinerilor Scriitori de la București.

     

    La Roma a început, miercuri seară, o nouă ediţie a Festivalului Internaţional Propatria – Tinere Talente, dedicat românilor din diaspora. Capitala italiană este doar o primă etapă, pentru că festivalul va ajunge, în următoarele şase săptămâni, în alte şase mari oraşe europene. Radio România este partener media. Pe parcursul a şase săptămâni, 18 muzicieni români vor susţine concerte în şapte oraşe diferite – la Roma, Milano, Istanbul, Berlin, Paris, Viena şi Bucureşti – în cadrul Festivalului Internaţional Propatria, eveniment ajuns la a 14-a ediţie. Primul concert a avut loc la Ambasada României din Roma, susţinut de directorul artistic al festivalului, pianista Mara Dobrescu din Paris. Următorul concert de jazz, susţinut de Ramona Horvath, va avea loc la Istanbul peste trei zile.

     

     

  • Teatrul Național Radiofonic, la a IX-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești

    Teatrul Național Radiofonic, la a IX-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești

    Teatrul Național Radiofonic participă, în perioada 10-22 septembrie 2024, la a IX-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești – cel mai mare festival european al artelor scenice desfășurat la Chișinău, inițiat și organizat anual, de Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Pentru al patrulea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești se bucură de Înaltul Patronaj Prezidențial, acordat de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de Președintele României, Klaus Iohannis.

     Programul impresionant al acestei ediții, se va derula sub genericul CONEXIUNI EUROPENE.

     Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul „Matei Vișniec” Suceava, Teatrul Național Radiofonic București – Radio România, Gigi Căciuleanu Romania Dance Company – din România, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău – organizator și gazdă, Teatrul Republican „Luceafărul” Chișinău, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Bălți, Teatrul Național „Eugène Ionesco” Chișinău, Teatrul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” Cahul, Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale” Chișinău, Teatrul „Alexei Mateevici” Chișinău, Teatrul Fără Nume – Centrul Ginta Latină Chișinău – din Republica Moldova și invitatul de onoare al festivalului, Teatrul Național Dramatic „Ivan Franko” din Kiev vor prezenta pentru publicul din Republica Moldova și publicul Reuniunii, 46 de evenimente culturale: 27 de spectacole în sală și în aer liber, 8 audiții ale spectacolelor radiofonice, 6 premiere, 10 conferințe, lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură, cu personalități ilustre din lumea teatrului, reunite sub formula: „Identități lingvistice – identitate europeană (memorie, artă, management cultural)”: Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș, Cristiana Teodorescu, Bogdan Căpîlnean, Cornel Huțanu, Larisa Turea, Angelina Roșca, Anatol Petrencu.

    De la prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, desfășurată în septembrie 2015, Teatrul Național Radiofonic – Radio România participă, într-o secțiune aparte, cu o serie de audiții și dezbateri ale spectacolelor realizate în cadrul proiectelor Biografii, memorii și Dramaturgi români contemporani. Coordonator și inițiator al proiectului: Magda Duțu. Concept realizat împreună cu Petru Hadârcă, Director General al Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău și managerul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău.

    „Teatrul Național Radiofonic – Radio România a parcurs, împreună cu noi, toate cele opt ediții ale Reuniunii de la Chișinău, fiind unul dintre pilonii de rezistență ai rețelei prin care ne-am reconectat la viața culturală din România. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a generat și ideea unui proiect de colaborare între cele două instituții de cultură. Cele două echipe de creație fac eforturi considerabile pentru a realiza spectacole radiofonice în care vocile actorilor de pe o parte și alta a Prutului se împletesc firesc în cadrul unor producții comune ce abordează teme ale memoriei comune și/sau probleme ale societății contemporane. Rezultatele sunt evidente și fac parte din patrimoniul imaterial comun. Iar astăzi, când a fost deschis procesul de negocieri pentru pregătirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cele două instituții, Societatea Română de Radiodifuziune și Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău, au deja un proiect viabil și durabil prin care realizează dezideratele de apropiere și conexiune cu UE.” – apreciază organizatorii.

    Anul acesta, echipa Teatrului Național Radiofonic va fi reprezentată de: Magda Duțu, Costin Manoliu, Mirela Georgescu, Patricia Prundea, Milica Creiniceanu. Audițiile cu public vor avea loc în sălile Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău și se vor desfășura după următorul program:

     

    Vineri, 13 septembrie, de la ora 13.00 – THREE O’ CLOCK sau DUMINICĂ LA ORA TREI de Ana-Maria Bamberger. Cu Rodica Mandache și Maia Morgenstern în distribuție. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Diana Mihailopol.

    Autoarea piesei – absolventă a Facultății de Medicină din București, de ani buni stabilită în Germania, la Hamburg, unde este doctor în științe medicale, cu o strălucită carieră academică, s-a remarcat și ca dramaturg, având o relație specială – artistică și umană – cu marea actriță Olga Tudorache, cea care a jucat rolurile principale în primele sale piese și care a fost sursa de inspirație pentru următoarele creații, foarte apreciate atât de public, cât și de critica de specialitate, din România și din străinătate. Piesa Three O᾿Clock – o comedie neagră despre puterea ucigătoare a dragostei – s-a bucurat de mai multe montări în România și în străinătate.

    Varianta radiofonică propusă de regizoarea Diana Mihailopol, Three O᾿Clock sau Duminică la ora trei, aduce în prim-plan adevărate recitaluri actoricești prin interpretarea extraordinară a celor două mari actrițe – Rodica Mandache în Abelina și Maia Morgenstern în Clara.

     

    Sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 13.00 – AVANT DE MOURIR de Val Butnaru. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

    Val Butnaru – publicist, dramaturg și prozator – născut în Chișinău, autor din prima linie a dramaturgiei româneşti, nu numai a celei basarabene, preocupat de om şi zbuciumul său sufletesc, realizează prin acest text, o analiză a subtilelor procese psihologice. Cuvintele, replicile, scenele, emoţiile personajelor se înlănţuie în acorduri de tango… O piesă despre rostul iubirii şi al artei în lume… Avant de mourir – vorbeşte despre destinul a doi basarabeni emigranţi, care se întâlnesc într-un subsol, la Paris. Îi desparte vârsta, dar îi uneşte condiţia de expat, tangoul, dragostea. Sunt doi oameni care se iubesc, se dispreţuiesc, se urăsc, dansează şi visează. În spectacolul radiofonic Avant de mourir, cei doi dezrădăcinaţi stabiliţi la Paris, interpretaţi de cunoscuții actori Emilia Popescu şi Mircea Rusu, sunt conduşi cu fineţe de regizorul Petru Hadârcă.

     

    Luni, 16 septembrie, de la ora 13.00 – MANSARDĂ LA PARIS CU VEDERE SPRE MOARTE sau Întâlnire subiectivă şi imaginară între dramaturgul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

    Spectacolul radiofonic, realizat în anul 2006, în cadrul proiectului Biografii, memorii, cu Virgil Ogășanu și Irina Petrescu în rolurile principale, este o producţie a Teatrului Național Radiofonic – Radio România, remarcată în spaţiul teatral şi mass-media european, situându-se pe poziţia a V-a în TOP TEN – Radio Drama, la ediţia din 2006 a Festivalului Internaţional Prix Europa, de la Berlin. Textul dramaturgului Matei Vişniec se doreşte un omagiu subiectiv adus lui Emil Cioran şi îşi trage seva din gândirea şi ideile marelui filosof; o piesă impregnată de numeroasele idei dezvoltate de Cioran pe teme dintre cele mai diverse, începând cu sinuciderea şi terminând cu destinul poporului român.

     

    Miercuri, 18 septembrie, de la ora 13.00 – ANA BLANDIANA – Copilul din sufletul meu. Neteama de moarte. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

    Joi, 19 septembrie, ora 13.00 – ANA BLANDIANA – O călătorie inițiatică la MoscovaScenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

    Cele trei spectacole-document realizate în martie 2024, cu Maria Ploae în rolul titular, vorbesc despre 50 ani de istorie românească – socială, culturală, literară – văzută prin ochii unui scriitor de vocaţie, trăitor şi martor al unor evenimente dramatice, cu rezonanţă naţională şi universală.

    Născută în Timişoara, la 25 martie 1942, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, Ana Blandiana a publicat de-a lungul a şase decenii cărţi de poezie, de eseuri şi proză, apărute şi în traducere la prestigioase edituri din Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Suedia, China şi multe alte ţări europene şi asiatice. A fost recompensată cu premii literare în ţară şi străinătate. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

     

    Vineri, 20 septembrie, de la ora 13.00 – ION MORARU – PUSTIIREA și SABIA DREPTĂȚIIScenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

     ION MORARU – TREPTELE INFERNULUIScenariu radiofonic de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă

    Sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 13.00 – ION MORARU – FATA CU MIROS DE BUSUIOC. Scenariu radiofonic de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

    Cele trei spectacole-document – avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru – au fost realizate după trilogia sa autobiografică: Pustiirea – Treptele infernului – Fata cu miros de busuioc, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia.

    Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia. S-a născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia și s-a stins din viaţă pe 9 octombrie 2019. După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizația antisovietică Sabia Dreptății din cadrul mișcării de rezistență Arcașii lui Ștefan.

    În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD și condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minți din fostul Imperiu Sovietic, printre care și Soljenițîn. A fost eliberat în 1956, la 22 iunie și reabilitat în 1990.

    Concepția grafică a tuturor materialelor de promovare a spectacolelor noastre la ediția din acest an a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, îi aparține lui Lucian David.

     

    Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015 și a fost inspirată de proiectul „Teatrul românesc la București și Chișinău”, lansat cu un an înainte, de către cei doi directori ai Teatrelor Naționale din București și Chișinău, Ion Caramitru – eminent om de teatru, a cărui inimă a bătut cu putere și pentru creatorii din Republica Moldova – și Petru Hadârcă, regizorul și managerul ferm convins de valorile libertății și democrației. Organizatorii și co-organizatorii ediției din acest an a Reuniunii – Ministerul Culturii din Republica Moldova, Ministerul Culturii din România, Institutul Cultural Român, reprezentanța sa la Chișinău, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” și pentru secțiunea conferințelor, UNITER – îi invită pe toți cei interesați, joi, 12 septembrie, de la ora 11.00, la o conferință de presă care se va desfășura în foaierul Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Cu acest prilej, vor fi prezentate, trofeul și caietul-program al Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a IX-a.

    Deschiderea oficială va avea loc în aceeași zi, la ora 18:00, cu premiera Teatrului Național „Mihai Eminescu” – GRĂDINA DE STICLĂ, după romanul omonim al Tatianei Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă. Premiera absolută a unui spectacol realizat după acest text care a obținut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, a avut loc, în urmă cu doi ani, la Teatrul Național Radiofonic – Radio România, în regia aceluiași Petru Hadârcă, cu o parte dintre actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu” în distribuție, actori pe care îi vom regăsi acum și în varianta scenică.

    Programul complet al evenimentului poate fi găsit pe pagina oficială a Reuniunii: www.reuniune.md şi pe site-ul oficial al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”: www.tnme.md.

     

  • Jurnal românesc-15.09.2023

    Jurnal românesc-15.09.2023

    Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, joi, în timpul unei întrevederi pe care a avut-o la Chişinău cu primul-ministru moldovean, Dorin Recean, că locul Republicii Moldova este în Europa alături de familia democraţiilor occidentaleˮ.

    El a salutat declaraţia autorităţilor de la Chişinău cu privire la nevoia de a avea o interoperabilitate cât mai extinsă cu NATOˮ, subliniind că alianţa militară în conducerea căreia se află este cea mai puternică structură de acest gen. La rândul său, premierul Republicii Moldova s-a referit la importanţa sprijinului pe care NATO îl acordă Ucrainei în războiul provocat de Federaţia Rusă. NATO, în general, şi dumneavoastră, personal, aţi avut şi continuaţi să aveţi un rol important pentru susţinerea capacităţilor ucrainenilor de a face faţă acestui război şi chiar şi vedem progrese, uneori lente, alteori mai accelerate, dar cu siguranţă Ucraina, cu suportul prietenilor, va învinge în acest război a precizat Dorin Recean.

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu ocazia Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, care are loc la Chişinău. Salut cu mare bucurie cea de-a opta ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, eveniment de excepţie care oferă o elocventă exprimare a rolului şi a misiunii artelor şi artiştilor în îmbogăţirea culturii noastreˮ, spune şeful statului în mesajul prezentat de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor. Klaus Iohannis aminteşte că, împreună cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat, şi anul acesta, Înaltul Patronaj acestui eveniment pentru a sublinia, sub cupola artelor spectacolului, solidaritatea dintre România şi Republica Moldova şi angajamentul ferm pentru împlinirea destinului european comun. Liderul de la București a afirmat că prezenţa la Chişinău a teatrelor din toate provinciile româneşti transmite, totodată, şi un puternic mesaj cultural de fraternitate pentru Republica Moldovaˮ. România este hotărâtă să contribuie cu toate mijloacele la îmbunătăţirea perspectivelor europene, la stabilitatea, la consolidarea democraţiei şi a statului de drept din Republica Moldovaˮ, a punctat şeful statului român. Cea de a VIII-a ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la Chişinău se desfăşoară în perioada 14 – 24 septembrie.

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, l-a primit pe ambasadorul agreat al Republicii Franceze, Nicolas Warnery, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Şefa diplomației de la București a evidențiat dinamica ridicată a dialogului politico-diplomatic, relațiile economice solide, aflate pe un trend ascendent, precum și viziunea comună și complementară cu privire la actualul context securitar. A subliniat aprecierea României pentru asumarea de către Franța a rolului de națiune-cadru în eforturile NATO de apărare și descurajare pe Flancul Estic și prezența trupelor franceze în România încă de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Luminița Odobescu a subliniat că România rămâne determinată să continue, împreună cu Franța și alți parteneri europeni, acordarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește asigurarea tranzitului pentru exporturile de cereale către piețele globale.

    Institutul Cultural Român de la Paris continuă colaborarea cu Asociația Pro Patrimonio France și organizează, în perioada 14 septembrie – 5 octombrie, la Galeria Macadam a ICR Paris, expoziția Les manoirs de Roumanie / Conacele din România și în data de 20 septembrie conferința Exploration du patrimoine roumain / Explorarea patrimoniului român. Cele două proiecte sunt organizate cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, sărbătorite în septembrie, și se înscriu în cadrul celei de-a doua ediții a Ciclului Patrimoniului, un program de expoziții și conferințe despre inițiativele societății civile pentru protejarea și revalorificarea patrimoniului din România. Expoziția curatoriată de Carolyne d’Assay, președintele Pro Patrimonio France, propune tema conservării și reutilizarii unei anumite tipologii arhitecturale: CONAC – reședința secundară în mediul rural pentru familiile înstărite încă din Evul Mediu, dar și reședința principală a marilor proprietari de terenuri. Această nouă ediție își dorește să se concentreze pe protejarea, conservarea și reutilizarea vechilor conace românești.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    În perioada 14-24 septembrie 2023 Chișinăul găzduiește sub genericul Atât de aproape” cea de-a VIII-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești. Interviu cu regizorul Petru Hadârcă, director al TNME – Teatrul Național Mihai Eminescu, din Chișinău, organizator al evenimentului.








  • Jurnal românesc – 14.09.2023

    Jurnal românesc – 14.09.2023

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a primit-o, recent, pe ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, Willemijn Van Haaften, cu ocazia prezentării copiilor scrisorilor de acreditare. Șefa diplomației de la București a evidențiat dinamica ridicată a dialogului politico-diplomatic, relațiile economice solide, coordonarea foarte bună în plan UE, NATO și multilateral, precum și viziunea comună în ceea ce privește contextul actual de securitate. Odobescu a subliniat aprecierea României pentru participarea trupelor olandeze în cadrul Grupului de Luptă NATO din România, care reprezintă o contribuție crucială la asigurarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic. Totodată, ministrul Luminița Odobescu a apreciat susținerea Regatului Țărilor de Jos pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat eforturile diplomației române privind atingerea acestui obiectiv prioritar al politicii externe a Bucurestiului.



    Dialogul dintre artă, ştiinţă şi muzică va fi prezentat într-o variantă inedită în comunităţile din Maramureş şi Argeş, au anunţat organizatorii Romanian Science Festival. Conform sursei citate, la evenimentul din acest an, organizat în perioada 13 — 17 septembrie, participă 44 cercetători din diaspora academică şi din ţară. Peste 1.500 de voluntari, care includ elevi, studenţi, profesori, oameni de ştiinţă, antreprenori şi profesionişti ai domeniilor ştiinţă, tehnologie, inginerie, artă şi matematică din România şi diaspora academică le vor oferi participanţilor o experienţă inedită şi le vor arăta, într-un mod cât mai accesibil, cât de interesantă şi interdisciplinară este ştiinţa. De asemenea, anul acesta, festivalul va aduce o iniţiativă nouă în cadrul programului – dialogul dintre ştiinţă şi artă, având trei mentori reprezentând artele vizuale şi muzica.



    Reuniunea Teatrelor Românești invită publicul de la Chișinău la cea de-a VIII-a ediție, sub genericul Atât de aproape”. În ediția din acest an, vor fi prezentate și șapte spectacole de teatru radiofonic românesc, dintre care două sunt în coproducție cu actorii de la Teatrul Național Mihai Eminescu”, transmite Radio Chișinău. Luni, 18 septembrie va fi prezentat spectacolul Luministul” după Constantin Cheianu, o producție Radio Moldova, iar pe 19 septembrie – spectacolul radiofonic Carol și Elisabeta — Iubire și neatârnare”, al Teatrului radiofonic București. Între lumi. Răzvrătitul. Căutări.”, un alt spectacol radiofonic produs de Radio România, cu participarea actorilor Teatrului Național Mihai Eminescu”, va fi prezentat audienței pe 21 septembrie. Regia artistică îi aparține lui Petru Hadârcă. Toate spectacolele radiofonice vor fi prezentate în cadrul Reuniunii, la ora 14:00, în sala Antract a Teatrului Național Mihai Eminescu”.



    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia susţine şi promovează participarea poetei Ana Blandiana la a XXIV-a ediţie a Festivalului literar Pordenonelegge — Festa del libro con gli autori”, noteaza ICR. Prezentarea cărţii poetei Ana Blandiana, Variazioni su un tema dato (Variaţiuni pe o temă dată), traducere în limba italiană şi ediţie îngrijită de Bruno Mazzoni, Donzelli Editore, Roma, 2023, va avea loc sâmbătă, 16 septembrie, în Sala Mare a Palatului Montereale Mantica din Pordenonelegge. Autoarea va dialoga cu traducătorul şi universitarul Bruno Mazzoni, unul din cei mai importanţi traducători de literatură română în Italia. Volumul de poezie Variaţiuni pe o temă dată, publicat de Editura Humanitas în 2018, a fost Bestseller Gaudeamus în acelaşi an. Autoarea îl consideră Un poem de dragoste despre nedespărţirea prin moarte. Cea mai metafizică dintre cărţile mele”. Organizatorii Festivalului Pordenonelegge menţionează că, prin această nouă traducere în limba italiană, recent publicată, Ana Blandiana oferă o altă carte splendidă, Variaţiuni pe o temă dată, în care sunt evocate efectele tulburătoare ale pierderii şi astfel despărţirii de o persoană dragă, într-un cadru în care se întrepătrund continuu concreteţea şi irealitatea, în care gestul, aproape ca într-o ceremonie sublimă, capătă o aură simbolică însoţită de numeroase reverberaţii culturale”.






  • TNR la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău

    TNR la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău


    Teatrul Național Radiofonic — Radio România participă, în perioada 14 — 24 septembrie 2023, la a VIII-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești — eveniment organizat de Teatrul Național Mihai Eminescu” Chișinău (TNME), cu sprijinul Ministerului Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova, al Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, al Institutului Cultural Român din București și Chișinău și al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova. Pentru al treilea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti se bucură de privilegiul Înaltului Patronaj Prezidențial acordat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis și de Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Este o mare responsabilitate pentru organizatori și un semn de încurajare pentru profesioniștii din domeniu și pentru cetățeni, că arta și cultura sunt prioritare în politica de la Chișinău și București.



    În acest an, festivalul se va desfășura sub genericul Atât de aproape” și îşi propune să coalizeze oamenii din Republica Moldova și din România, în jurul unei platforme culturale românești de creativitate și gândire independentă, în care sunt diseminate speranța și încrederea în valorile lumii libere și democratice, în care se construiește o atmosferă culturală prietenoasă și accesibilă fiecăruia. În pofida veștilor alarmante care vin din zona de război și a celor amenințătoare care vin dinspre Federația Rusă, noi continuăm să ne agățăm de speranța unei vieți libere și s-o menținem cu instrumentele artei teatrale. Sperăm să ne reîntâlnim cu pace la Chișinău, la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, iar publicul să poată viziona/asculta spectacole valoroase prezentate de trupele teatrelor naţionale din România și Moldova, de echipa Teatrului Național Radiofonic — Radio România, de reprezentanții Radio Moldova și, bineînțeles, de trupa teatrului gazdă” — mărturisesc organizatorii.



    Evenimentul aduce aproape, atât publicului din Chișinău, cât și celor prezenți la festival, un program extins de manifestări culturale: spectacole care au fascinat lumea teatrală din România, cu distribuții și scenografii impresionante; expoziții de carte, expoziții de fotografie, conferințe despre arta teatrală, audiții în premieră ale spectacolelor radiofonice, program de teatru în aer liber — în total 11 spectacole ale Teatrului Național Mihai Eminescu” Chișinău și alte 38 de evenimente. Pentru prima dată, în acest an, Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti va fi precedată de un showcase care va începe pe 8 septembrie cu spectacolul Romeo și Julieta



    Regalul teatral al celor opt teatre din România incluse în programul Reuniunii, va începe cu spectacolul care deține Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol al anului 2022 — Seaside Stories de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija; regie, scenariu, univers sonor — Radu Afrim, o producție a Teatrului de Stat Constanța. Teatrele Naționale din România (Teatrul Național I.L. Caragiale” București, Teatrul Național Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Național Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Naţional Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Naţional Târgu-Mureş — Compania ”Liviu Rebreanu”) vor veni cu 14 spectacole ce vor fi prezentate pe scena Teatrului Național Mihai Eminescu” Chișinău. Programul include și cele mai interesante producții ale teatrelor din Republica Moldova (Teatrul Bogdan Petriceicu Hasdeu” Cahul, Teatrul National Eugène Ionesco” Chișinău, Teatrul Național Satiricus I.L. Caragiale” Chișinău, Teatrul Republican Luceafărul” Chișinău, Teatrul Alexei Mateevici” Chișinău, Teatrul Fără Nume Chișinău). În semn de solidaritate cu cetățenii Ucrainei și de afirmare a unor idealuri comune, și în acest an, invitat de onoare va fi Teatrul Național Dramatic Academic Ivan Franko” Kiev, cu spectacolul Vrăjitoarea din Konotop, după Hryhorii Kvitka-Osnovianenko (joi, 21 septembrie).


    De la prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, desfășurată în septembrie 2015, Teatrul Național Radiofonic — Radio România participă, într-o secțiune aparte, cu o serie de audiții ale spectacolelor realizate în seria Biografii, memorii” și Dramaturgi români contemporani”. Coordonator și inițiator al proiectului: Magda Duțu. Concept realizat împreună cu Petru Hadârcă, Director General al Teatrului Național Mihai Eminescu” Chișinău și managerul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău. De opt ani, construim împreună un program de audiții cu public și dezbateri, derulat pe întreaga perioadă a Reuniunii. Cu emoția și bucuria de a prezenta în fața participanților la Reuniune și a publicului din Chișinău, creațiile noastre radiofonice, care vorbesc despre evenimente și personalități culturale și istorice ale neamului românesc.


    Anul acesta, echipa Teatrului Național Radiofonic — Radio România, va fi reprezentată de: Magda Duțu, Costin Manoliu, Andrei Miricescu, Patricia Prundea, Milica Creiniceanu.



    Audițiile cu public se vor desfășura după următorul program:


    Joi, 14 septembrie, ora 13:00 — premieră absolută — Sala Antract — TNME


    ”Sosirea pribegilor în Chişinău / Străini în ţara lor! / Iaşul sub Cuza-Vodă / Apa curge, pietrele rămân!”. Scenariu radiofonic de Magda Duţu, după romanul Pribegi în ţară răpită de Dumitru C. Moruzi. Regia artistică: Petru Hadârcă. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național Mihai Eminescu” Chișinău.


    Sâmbătă, 16 septembrie, ora 14:00 — Sala Antract — TNME


    ”Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Ţâbuleac. Dramatizarea şi adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Diana Mihailopol.


    Duminică, 17 septembrie, ora 14:00 — Catedrala Romano-Catolică Providența Divină”


    ”Vladimir Ghika — Peregrinul catolic. Profesor de Speranţă”. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Maria Agnesa Puşcaşu.


    Marți, 19 septembrie, ora 14:00 — Sala Antract – TNME


    ”Carol şi Elisabeta — Iubire şi neatârnare”. Scenariu de Liana Ceterchi, după corespondenţa perechii regale Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Adaptarea radiofonică: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Liana Ceterchi


    Joi, 21 septembrie, ora 14:00 — Sala Antract — TNME


    ”Lacrimi de sânge” de Ion-Costin Manoli. Regia artistică: Gavriil Pinte.


    Vineri, 22 septembrie, ora 14:00 — Sala Antract — TNME


    ”Între lumi / Răzvrătitul / Căutări”. Scenariu radiofonic de Magda Duţu, după romanul


    ”Lumea veche. Familii din România de altădată” de Livia Davidescu. Regia artistică: Petru Hadârcă. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Naţional I.L. Caragiale” Bucureşti şi Teatrul Național Mihai Eminescu” Chișinău.


    Sâmbătă, 23 septembrie, ora 14:00 — Sala Antract — TNME


    ”Lumea-i un teatru, noi suntem actorii”. O biografie poetică inspirată de viaţa şi opera lui William Shakespeare, după un recital alcătuit şi rostit de Emil Boroghină. Scenariul radiofonic şi regia artistică: Gavriil Pinte.



    Organizatorii țin să evidențieze și alte evenimente care vor avea loc în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești:


    Pentru prima dată au inclus în program genul de teatru stradal, în aer liber, cu spectacole nonverbale, care vor fi prezentate în scuarul Teatrului Național Mihai Eminescu”.


    O impresionantă expoziție de carte Shakespeare, cu exponate rare, dedicată celor 400 de ani de la apariția operelor complete în ediția First Folio (colecția Emil Boroghină, actor şi regizor, director fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare de la Craiova, preşedinte al Fundaţiei William Shakespeare” Craiova, vicepreşedinte al Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare), va fi adusă de la Craiova și expusă pentru public.


    Expoziție de fotografie multimedia (R)evoluția tablourilor”, dedicată restaurării picturilor împușcate în timpul Revoluției de la 1989. Autor: Florin Ghioca.


    În data de 15 septembrie, oamenii de teatru, cercetătorii din mediul academic și universitar vor avea o ocazie rară de a se întâlni într-o conferință cu traducătorul și coordonatorul celei mai recente integrale Shakespeare în limba română (2010-2019), prof. univ. dr. George Volceanov și Nicoleta Cinpoes, prof. univ., dr. în Studii Shakespeariene, Universitatea Worcester, Marea Britanie.


    Programul detaliat al Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău poate fi accesat pe pagina oficială a Teatrului Național Mihai Eminescu”: www.tnme.md/rtnr/


  • Jurnal românesc – 09.09.2022

    Jurnal românesc – 09.09.2022

    Guvernul are ca
    prioritate şi îşi propune prin măsurile adoptate să faciliteze reîntoarcerea în
    ţară a cât mai multor români aflaţi la muncă în străinătate, a declarat
    prim-ministrul Nicolae Ciucă, la Gala RePatriot.
    Este un obiectiv, este o
    acţiune pe care trebuie să o facem împreună (…) este datoria noastră şi
    menirea noastră să facem ceea ce trebuie aici pentru a-i convinge că România
    s-a schimbat, România s-a transformat şi România este locul unde s-au născut şi
    este locul unde trebuie să se întoarcă, unde trebuie să muncească, unde avem
    atât de mare nevoie de ei
    , a afirmat premierul. El a arătat că Executivul
    de la Bucureşti a iniţiat deja programe pentru a da un semn, cât se poate de
    consistent, de sprijin în beneficiul celor care doresc să revină în ţară.
    (…) finanţăm inovaţia şi le oferim posibilitatea românilor din
    străinătate, minţilor luminate care au pasiune, să inventeze (…). Sunt bani
    de la bugetul de stat. Cred că această alternativă a proiectelor guvernamentale
    cu cele oferite de mediul de afaceri, de societatea civilă, pot într-adevăr să
    arate deschiderea şi să arate preocuparea întregii societăţi româneşti pentru
    a-i determina pe români să vină acasă,
    a precizat Ciucă. Lansat de
    fundaţia Romanian Business Leaders, care reuneşte antreprenori şi lideri din
    mediul de afaceri românesc, proiectul RePatriot este adresat românilor din
    diaspora care doresc să se conecteze cu ţara şi le oferă acestora sprijin
    pentru a investi în România.




    Peste 2.600 de
    români afectaţi de suspendarea zborurilor companiei Blue Air au solicitat
    ajutorul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din
    străinătate, a anunţat Guvernul de la Bucureşti.
    Ministerul de Externe a pus la
    dispoziţia cetăţenilor blocaţi în aeroporturi două numere de telefon la care
    aceştia îşi pot notifica situaţia, pentru a solicita sprijin în vederea
    repatrierii. Acestea sunt 021 431 18 69 şi 0751 08 45 37. De asemenea,
    conaţionalii au la dispoziţie şi adresa de email callcenter@mae.ro. MAE recomandă,
    în cazul grupurilor de turişti, ca o singură persoană să contacteze personalul
    consular, informaţiile obţinute de aceasta urmând a fi diseminate şi celorlalţi
    membri ai grupului. Operatorul aerian naţional TAROM a anunţat că a început
    operaţiunile de repatriere şi că acestea se derulează în măsura
    capacităţilor reale de care dispune. Ministrul Transporturilor, Sorin
    Grindeanu, a transmis că Blue Air este un operator privat şi va trebui să
    plătească atât despăgubiri către pasagerii pe care i-a abandonat, cât şi
    costurile curselor TAROM, care au adus deja în ţară sute de români. Blue Air
    Aviation a anunţat la, 6 septembrie, că suspendă toate cursele programate a
    pleca de pe aeroporturile din România până la 12 septembrie, din cauza blocării
    conturilor companiei de către Ministerul Mediului.




    Teatrul Naţional
    I. L. Caragiale din Bucureşti va participa la a 7-a ediţie a
    Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la Chişinău, care va avea loc în
    perioada 15-28 septembrie.
    În zilele de 23 şi 24 septembrie, teatrul
    bucureştean va prezenta trei producţii recente: D-ale carnavalului,
    Noaptea lui Helver şi Casa de la ţară. Alături de gazda
    evenimentului, Teatrul Naţional Mihai Eminescu din capitala
    moldoveană, la actuala ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti
    participă 17 teatre de pe ambele maluri ale Prutului. În semn de solidaritate
    cu cetăţenii Ucrainei şi de afirmare a unor idealuri comune, la manifestare a
    fost invitat şi Teatrul Naţional Dramatic Academic Ivan Franko din
    Kiev. Evenimentul, organizat sub genericul Artiştii pentru pace,
    libertate, speranţă, este organizat sub Înaltul Patronaj al preşedinţilor
    României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis şi respectiv Maia Sandu.




    Expoziția
    Thinking on Art, Nature, Society, a artistului vizual Marilena
    Preda Sânc, este inaugurată la 9 septembrie la sediul Institutului Român de
    Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
    Manifestarea reuneşte lucrări de
    pictură, fotografie și artă video care prezintă convingerile sociale și
    politice ale autoarei. Marilena
    Preda Sânc este profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Din
    1980, creaţiile sale au fost prezentate internaţional în muzee, la conferinţe,
    simpozioane, în galerii şi în media. Arta sa explorează problematicile feministe de gen, bătrâneţe şi femeia ca
    leader. Este autoarea unor scrieri de specialitate centrate pe Arta în Spaţiul
    Public, Feminism şi Noile Media. Expoziţia de la Veneţia va putea fi vizitată
    până la 17 septembrie.