Tag: Reuters

  • The new EU-UK relationship

    The new EU-UK relationship

    Just a few days before the transition period expired, the United Kingdom – which chose to leave the community bloc in the 2016 referendum, and the European Union – which was consequently forced to carry on with 27 members — managed to reach a last-minute agreement on post-Brexit relations. The EU and the UK signed the Trade and Cooperation Agreement on security procedures for the exchange and protection of confidential information as well as the Agreement between the European Atomic Energy Community (Euratom) and the UK on the safe and peaceful uses of nuclear energy. Shortly after, the UK, which left the EU on January 31, 2020, definitively abandoned the single market and the EU Customs Union on December 31, becoming the first country to leave this structure after almost half a century of EU membership. Negotiations to finalize the last documents have been difficult, often giving the impression that it is almost impossible to get out of the deadlocks which the two sides had reached following discussions during which each party wanted to better protect its interests.



    The main points of divergence that prevented the two sides from reaching a trade agreement for many months were: the EU competition rules, the EU seeking to make sure that there would be no unfair competition from British companies, the dispute settlement and the access of European fishermen to the British waters. If the agreement had not been signed, things would have been extremely volatile, bringing further unpredictability to an equation with many unknowns that could only be solved with the passage of time. Had the two sides failed to reach an agreement, analysts say, the trade exchanges between the EU and the UK would have been governed, as of January 1, by World Trade Organization rules, which would have meant the introduction of customs duties and quotas, with the risk of a new shock for the economies already weakened by the health crisis caused by COVID-19.



    The signing of this agreement is extremely important for the cohesion of the western world, Iulian Fota, the general director of the Romanian Diplomatic Institute told Radio Romania. “After the British vote became obvious to everyone and Brexit became irreversible, I believe that the United Kingdom and the rest of the EU focused on saving the relationship between themselves under Brexit conditions, and this agreement shows that the elements that bind us continue to be more important than those that separate us, Iulia Fota said.



    Iulian Fota adeed that: “The fact that the two important actors, the United Kingdom and the EU, have reached an agreement, shows us that we can still rely on a high level of cohesion within the Western world. Why is this important? We are in full globalization process and competition is no longer between states as international actors, but rather between spaces of civilization. When it comes to the EU, the United States, NATO, Great Britain, we all come under this very important umbrella of the Western civilization. Therefore, from this perspective, external observers focused on checking if the West was still functioning well. So, the good news is that the UK and the EU, despite Brexit and despite differences, some of them quite important and even tense, have found a possibility to continue to save the bilateral relation, to put it in a new format, including a legal format. A format that will not work perfectly from the very beginning. In time, we’ll see how well the two sides negotiated, but, overall, the message that the British people and the rest of the Europeans are conveying is that Brexit does not mean that the UK is leaving Europe. The EU is one thing, Europe is another thing, and the UK remains in Europe through this agreement. The message is very clear: this is not an agreement to separate us, this is an agreement that will keep us in a close relationship, in a different format. Within the West, we can overcome our differences generated by tradition, by domestic politics and by many other aspects.”



    The United Kingdom has officially left the European single market and the EU Customs Union, but the trade agreement stipulates that there will be no tariffs on the movement between the two sides of goods originating in the European Union and the United Kingdom. However, the Erasmus Program will no longer apply. Under this program, British and European students could study at universities on the mainland or in the UK. As regards visas, Romanians, for instance, will be able to enter and stay in Great Britain without a visa, for a period of up to 6 months in a year. Many are now wondering how relationships will develop in the years to come.



    Promoted by its supporters as the dawn of a newly independent “global United Kingdom”, Brexit has weakened the connections between England, Wales, Scotland and Northern Ireland, an economy worth 3 trillion dollars — according to Reuters. For its supporters, Brexit is a way out of a project doomed to failure, dominated by Germany, a project that has been lagging far behind the worlds two great powers, the United States and China. Brexit opponents say it is a madness that will weaken the West, Reuters adds, that will shatter everything that has been left of the UK’s global influence, that will undermine its economy and will eventually turn the kingdom into a series of less cosmopolitan islands. (tr. L. Simion)

  • Foto-jurnalistul american Edward Serotta

    Foto-jurnalistul american Edward Serotta

    Edward
    Serotta este un fotograf american, care a ajuns prima oară în România în decembrie
    1985. În acel moment dorea să îşi schimbe slujba şi viaţa de până atunci şi
    să-şi urmeze visul de scriitor şi fotograf. A petrecut o lună în România,
    documentând aspecte din viaţa comunităţii evreieşti de aici. Peste ani, la
    final de 1989, Edward Serotta se afla tot aici, în partea de Sud-Est a Europei
    şi a nimerit pur şi simplu în mijlocul evenimentelor care au dus la dramaticele schimbări
    politico-sociale. L-am întâlnit la Bucureşti la Palatul Suţu, unde a deschis
    expoziţia sa de fotografie 1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi. Călătoria
    unui fotograf
    , organizată de Forumul Cultural Austriac. Serotta a povestit ce
    l-a determinat să vină în anii ’80 în România:


    Mă specializam în chestiuni legate
    de viaţa evreilor, iar România avea una dintre cele mai interesante comunităţi
    evreieşti din întreaga Europă. Aşa am
    ales să vin în România. În Statele Unite făceam ceva ce nu-mi plăcea, iar eu
    visam să fiu scriitor şi fotograf, aşadar m-am decis să plec şi am făcut-o. Vin
    în România periodic încă din 1985 şi observ schimbări remarcabile.

    Ştim cu
    toţii care sunt problemele din România, cele legate de corupţie, ştim că mulţi
    români au plecat din ţară. Însă unul din lucrurile pozitive a fost aderarea la
    Uniunea Europeană şi la NATO, un mare progres pentru ţară, care a fost
    reintegrată pe plan european şi internaţional. În plus, nu toţi românii care au
    plecat au rămas. O mulţime de tineri s-au întors şi au adus cu ei idei noi. În
    orice oraş din România, în special în Bucureşti, e suficient să te plimbi puţin
    şi să vezi cafenelele, restaurantele, librăriile, observi ideile cu care au
    venit ei din restul Europei, făcând din România o ţară mult mai interesantă. În
    special oraşul Bucureşti, unde vin des şi unde preferatele mele sunt
    librăriile, care sunt superbe.






    Edward
    Serotta a publicat fotografii sau a scris în Time Magazine, The Guardian, The
    Washington Post, Reuters şi Die Zeit. Fotografiile sale se află în colecțiile
    permanente ale unor mari muzee din America de Nord, Europa și Israel. Din 1988,
    Edward Serotta trăiește în Europa: mai întâi la Budapesta, apoi la Berlin, iar
    din 1997, la Viena. În 2000, alături de doi istorici maghiari a fondat
    Centropa, un institut de istorie a comunităţilor evreieşti, aflat în capitala
    austriacă. Rememorând anii în care a făcut fotografii în România, Edward Serotta
    a vorbit şi despre relaţia cu Securitatea, temuta poliţie politică a anilor de
    comunism din România:


    Acum am un dosar la Securitate de
    300 de pagini, însă nu-l pot citi. Am primit permisiunea oficială să-l iau,
    după mult timp, aşa cum e şi firesc. Ştiam foarte bine că urma să fiu urmărit,
    că oamenii cu care am stat de vorbă vor da note informative despre mine, dar,
    pe de altă parte, nu aveam niciun secret. Nu e ca şi cum aş fi avut reţeta unei
    bombe nucleare cu mine, ci fotografiam îndeosebi viaţa evreilor din Iaşi,
    Suceava şi Dorohoi. Nu eram deloc interesant pentru Securitate.

    Alţi mari jurnalişti
    ca Edward Lucas, care lucra pentru BBC pe atunci, Anne Applebaum, au fost
    amândoi expulzaţi din România, fiindcă erau jurnalişti importanţi care scriau
    despre ce făcea regimul Ceauşescu şi despre vremurile acelea teribile. Tot ce
    făceam eu era să documentez comunitatea evreiască şi făceam fotografii, însă nu
    vorbeam cu adevărat despre asta. Am documentat puţin şi regimul comunist din
    România şi o făceam pe ascuns, pentru că eram urmărit. Spre exemplu, pe când se
    construia bulevardul Victoria Socialismului, a trebuit să fiu foarte rapid când
    am făcut fotografii. Cineva de la Securitate a descoperit, mi-a cerut filmul,
    m-a dus înapoi la hotelul Athenee Palace, unde eram cazat, iar eu a trebuit să
    mă furişez pe ieşirea din spate şi să mă întorc să fac fotografii. O singură
    dată s-a întâmplat să-mi ia filmul, în decembrie 1985, exact momentul în care
    centrul vechi al Bucureştiului arăta ca un peisaj lunar, după ce demolaseră totul
    şi înainte de a începe lucrările de construcţie. Au scos filmul din aparat şi
    l-au aruncat la gunoi.


    Relaţia lui Edward Serotta cu România este una cu totul
    specială. L-am întrebat cum a fost aceasta acum 30 de ani şi cum se simte acum
    când revine în ţara noastră:


    Faptul că m-am întors aici de 41 de
    ori ar trebuie să vă răspundă la întrebare. Prima oară când am ajuns aici mi-am
    zis: ce ţară îngrozitoare, nu mă mai întorc niciodată. Petrecusem decembrie şi
    ianuarie 1985, Bucureştiul era oribil pe timpul lui Ceauşescu. Mergeai la librărie,
    nu găseai decât un autor: Ceauşescu. Deschideai televizorul, nu era decât un
    singur personaj: Ceauşescu. Îţi puteai pierde minţile. Apoi te duceai să-ţi iei
    ceva de mâncare, dar trebuia să stai la coadă câteva ore.

    Îmi amintesc că
    mergeam câte o oră cu maşina prin câmpuri de grâne, iar când ajungeam în oraş,
    nu exista pâine în magazine. Treceam pe lângă câmpuri cu sonde de petrol lângă
    Ploieşti şi ajungeam în oraş, unde nu exista benzină, conduceam pe lângă un
    baraj hidroelectric şi ajungeam într-un oraş care nu avea electricitate.
    România era cu adevărat prost condusă. Cu toate acestea, istoria ţării, căldura
    oamenilor şi amabilitatea lor m-au făcut mereu să mă întorc. Vă doresc ca în
    anul acesta să ne vedem mai des şi încă ceva. Aveţi acum un nou guvern, iar
    alegerile vor fi cam spre final de an. Sper ca România să continue lupta
    împotriva corupţiei, să îşi revină economic, iar acest lucru să se vadă în
    buzunarele oamenilor, şi că mai mulţi români se vor întoarce acasă şi din ce în
    ce mai puţini vor dori să plece, ca să poată ajuta la construirea ţării.

  • Reaktionen nach der Präsidentenwahl am Sonntag

    Reaktionen nach der Präsidentenwahl am Sonntag

    Rumäniens mitte-orientierter Präsident Klaus Iohannis hat am Sonntag wie erwartet die Stichwahl für das Amt des Präsidenten gewonnen und seine sozialistische Herausforderin geschlagen“, schrieb Reuters kurz nach Abschluss der Wahlen am Sonntag. Auch die Nachrichtenagentur France Press verwies auf die Wiederwahl des Präsidenten. Die rechtsorientierte Pariser Tageszeitung Le Figaro schreibt, dass Klaus Iohannis bei den Wahlen ein gutes Ergebnis erzielt hat, während seine Gegnerin, Viorica Dancila die herbste Niederlage eines linken Kandidaten seit dem Ende des Kommunismus vor 30 Jahren erlitten hat, was den europäischen Kurs des Landes bestätigt.



    Ebenfalls in Paris schreibt die linksorientierte Le Monde, dass sich die rumänische Gesellschaft gegen die Politiker durchgesetzt hat, und verweist auf die jahrelangen zivilen Aktionen zur Korruptionsbekämpfung hin. In den Vereinigten Staaten deutet Bloomberg, den Wahlspruch Klaus Iohannis’, ein normales Rumänien“, als eine Strategie, die ihm seine Wiederwahl gesichert hat, in einem Land, das seit Jahren politische Instabilität erlebt. Bloomberg schreibt auch, dass Iohannis triumphiert hat, nachdem er sich auf die Seite der grö‎ßten Protestaktionen seit dem Kommunismus gestellt hatte und als er sich der Regierung widersetzt hatte, die versuchte, die Korruption zu entkriminalisieren“.



    Die deutschen Medien wiederum beschreiben Klaus Iohannis, ein Siebenbürger Sachse, als Gegengewicht zum ungarischen Premierminister Viktor Orban und zur regierenden polnischen nationalistischen Partei, so die Frankfurter Rundschau. Iohannis, schreibt auch La Republica, vertritt die Elite und die Wähler, die entschlossen sind, die Verpflichtungen Rumäniens, die aus der EU-Mitgliedschaft hervorgehen zu festigen, das Land zu modernisieren und das Geschwür der Korruption zu bekämpfen. Kurz gesagt, die rumänischen Wähler haben zu jahrelangen Skandalen und Chaos NEIN gesagt, schreibt die New York Times und verweist dabei auf die früheren sozialdemokratischen Regierungen in Bukarest.


  • Réactions internationales aux élections présidentielles en Roumanie

    Réactions internationales aux élections présidentielles en Roumanie

    « Le président roumain sortant, Klaus Iohannis, a remporté haut la main le second tour de lélection présidentielle» notait l’agence Reuters, tôt après la fermeture des bureaux de vote, tandis que l’AFP titre :« Le pro-européen Iohannis a été réélu ».


    A son tour, le quotidien parisien de droite Le Figaro écrit: « Le libéral Klaus Iohannis a été largement réélu, face à la candidate social-démocrate Viorica Dancila, lors du deuxième tour de scrutin, ce qui confirme lancrage européen du pays. Il a infligé la défaite la plus sévère à un candidat du principal parti de gauche depuis la chute du régime communiste il y a trente ans». Un autre quotidien parisien, mais de gauche, Le Monde constate qu’ « en Roumaine, la société civile s’est imposée aux politiques», se référant aux « années de mobilisations exceptionnelles contre la corruption».


    L’agence de presse américaine Bloomberg pense que le slogan « Pour une Roumanie normale » utilisée par Iohannis dans sa campagne électorale était un engagement censé assurer la réélection du président dans un pays qui a connu une des plus graves instabilités politiques au sein de l’UE. La publication rappelle que Iohannis « a soutenu les protestations les plus amples jamais organisées depuis la chute du communisme et s’est opposé aux tentatives du gouvernement de dépénaliser les faits de corruption ».


    Pour la publication Frankfurter Rundschau, le président roumain réélu, issu de la minorité allemande, est un contrepoids au premier ministre hongrois Viktor Orban et au parti polonais nationaliste, au pouvoir.


    Le quotidien italien La Repubblica note :« Klaus Iohannis représente en fait les élites et les électeurs décidés à renforcer l’engagement de la Roumanie devant l’UE, à moderniser le pays, à combattre le fléau de la corruption ».


    Bref, les électeurs de Roumanie ont « repoussé les années de scandales et de chaos» conclut New York Times, se référant aux anciens gouvernements sociaux-démocrates de Bucarest.


  • Reacţii internaţionale la alegerile din România

    Reacţii internaţionale la alegerile din România

    Preşedintele în exerciţiu al României câştigă cu uşurinţă un nou
    mandat, la o mare diferenţă
    – a anunţat agenţia Reuters, imediat după
    închiderea urnelor, în timp ce AFP titrează că pro-europeanul
    Iohannis a fost reales. Cotidianul parizian de dreapta Le Figaro notează, la
    rându-i, că liberalul Klaus Iohannis a fost reales cu un scor mare,
    iar contracandidata sa Viorica Dăncilă a suferit cea mai usturătoare
    înfrângere a unui candidat al principalului partid de stânga, de la căderea
    regimului comunist, cu 30 de ani în urmă
    , ceea ce confirmă ancorarea
    europeană a ţării.

    Tot de la Paris, dar de la stânga, Le
    Monde
    constată că în România, societatea civilă s-a impus
    politicienilor, cu referire la anii de mobilizare excepţională
    împotriva corupţiei. Din Statele Unite, Bloomberg crede că sloganul
    unei Românii ‘normale’, folosit de Iohannis în campanie, era un
    angajament menit să asigure realegerea preşedintelui, într-o ţară care
    a avut parte de una din cele mai mari instabilităţi politice din Uniunea Europeană.
    Publicaţia aminteşte că Iohannis a fost alături de cele mai ample
    proteste de după căderea comunismului, opunându-se tentativelor guvernului de a
    scoate de sub incidenţă penală faptele de corupţie.

    În presa germană, etnicul
    german din fruntea României este perceput drept o contragreutate la
    premierul ungar Viktor Orban şi partidul polonez naţionalist aflat la guvernare
    – după cum crede Frankfurter Rundschau. El, apreciază şi cotidianul italian La
    Repubblica
    , reprezintă, de fapt, elitele şi alegătorii hotărâţi să
    consolideze angajamentul României în UE, să modernizeze ţara, să combată
    cancerul corupţiei
    . Pe scurt, alegătorii din România au respins
    anii de scandaluri şi haos, conchide New York Times, cu trimitere la
    fostele guverne social-democrate de la Bucureşti.

  • Reacţii internaţionale la alegerile din România

    Reacţii internaţionale la alegerile din România

    Presa internaţională relatează despre rezultatul
    primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Euronews scrie că dacă preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, este
    reales, va avea şansa să instaleze procurori şefi care spun că sunt interesaţi
    să combată corupţia endemică, susţinut de guvernul minoritar liberal al
    premierului Ludovic Orban, un aliat care a câştigat un vot de încredere în
    Parlament în această lună.


    Tot Euronews notează că ‘observatorii spun că o
    victorie pentru Iohannis ar putea spori şansa Partidului Liberal de a forma un
    Guvern de coaliţie după alegerile generale care vor avea loc în 2020 şi de a
    restaura încrederea investitorilor, erodată de câţiva ani de instabilitate politică
    şi de largheţe fiscală’.


    Pe pagina sa în limba italiană, publicaţia apreciază
    că realegerea lui Klaus Iohannis ar pune capăt conflictului instituţional
    dintre preşedinţie şi guvernele social-democrate, care a caracterizat politica
    românească în ultimii ani
    .


    Pe aceeaşi variantă merge şi agenţia britanică
    Reuters, care remarcă mai ales
    posibilitatea ca realegerea lui Iohannis să restabilească încrederea
    investitorilor, erodată de mai mulţi ani de instabilitate politică şi
    generozitate fiscală
    .


    La rândul său, New
    York Times scrie că victoria președintelui centrist al României, Klaus
    Iohannis, care a obținut laude în Occident pentru poziția sa anti-corupție, ar
    putea consolida șansa Partidului Liberal de a forma un guvern de coaliție și de
    a restabili încrederea investitorilor după câțiva ani de instabilitate politică
    și fiscală.


    Le Figaro notează
    că alegerile prezidenţiale de duminică consolidează ancorarea pro-europeană a
    României. România a organizat alegeri prezidenţiale / Candidatul pro-UE este
    preferat
    , titrează agenţia Associated
    Press.


    Aceasta preia aprecierea analistului Andrei Ţăranu, conform căruia
    polarizarea determinată de criza politică i-a avantajat pe primii doi
    clasaţi. Această situaţie i-a menţinut pe Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă în
    lumina reflectoarelor, în vreme ce alţi candidaţi nu au avut nici o şansă să se
    afirme pe scena politică.


  • Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti

    Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti

    Social-democraţii români, aflaţi
    la putere de doar un an, alături de acolitul junior ALDE, au reuşit
    contraperformanţa să-şi devoreze doi premieri. Criza internă din PSD, ca
    expresie a neînţelegerilor dintre liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, şi cei
    doi premieri, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, pe care el însuşi i-a propus,
    s-a transformat, aşadar, într-o criză guvernamentală de proporţii, cu toate
    ponoasele asociate.

    Astă-vară,
    de Grindeanu, social-democraţii au scăpat după un artificiu unic în istoria
    post-comunistă a României. Atunci, PSD şi-a dărâmat propriul Cabinet prin
    moţiune de cenzură. Săptămâna aceasta, cu Tudose în rolul victimei, lucrurile
    au mers mai simplu. El şi-a dat demisia fără tam-tam, chiar dacă disensiunile
    cu Dragnea ajunseseră la apogeu. Picătura care a umplut paharul – spun
    comentatorii – a fost refuzul lui Tudose de a mai colabora cu ministrul de
    Interne, Carmen Dan, o protejată a lui Dragnea, după un revoltător scandal de
    pedofilie în Poliţie.

    Plecarea lui Tudose nu a trecut neobservată în presa
    internaţională. BBC notează că după ce
    partidul politic din care facea parte Mihai Tudose i-a retras susţinerea,
    premierul a afirmat că demisioneaza cu capul sus. Partidul
    a fost dominat de lupta pentru putere, care a condus şi la retragerea
    predecesorului său, Sorin Grindeanu, în iunie, mai comentează BBC. La
    rându-i, Reuters scrie că tensiunile dintre Tudose şi presedintele
    partidului, Liviu Dragnea, au erupt săptămâna trecută, când premierul i-a cerut
    ministrului de Interne, un aliat apropiat al lui Dragnea, să demisioneze,
    acuzand-o public de minciună. Dragnea menţine un control ferm atât asupra
    partidului aflat la guvernare, cât şi asupra Guvernului, conchide Reuters.

    Pe de altă parte, ca o consecinţă naturală, moneda naţională – leul – a scăzut la cel mai jos nivel în raport cu
    euro. Tot de o coborâre accentuată se poate vorbi şi în cazul principalilor indici bursieri.
    Instabilitatea politică generează un sentiment de îngrijorare în mediul
    economic şi este bine ca astfel de situaţii să fie rezolvate cât mai rapid cu
    putinţă, spun reprezentanţii sistemului bancar.

    Preşedintele Asociaţiei Române
    a Băncilor, Sergiu Oprescu: În mod evident, pieţele iau în
    calcul, în astfel de momente, ceea ce se întâmplă din punct de vedere al
    stabilităţii şi predictibilităţii. Bineînţeles că acest lucru se traduce în mod
    normal într-o îngrijorare. Noi sperăm ca aceste situaţii de predictibilitate
    mai redusă să fie cât mai scurte. Orice formă de a clarifica situaţiile
    politice mai puţin clare, cum este cea de faţă, nu face decât să aducă un plus
    de încredere, să spunem, din punct de vedere al jucătorilor de pe piaţă şi un
    plus de încredere din punct de vedere al investitorilor.

    În perioada
    imediat următoare, rămâne de văzut cum se vor mişca lucrurile în mediul
    economic şi cel financiar-bancar, mai ales dacă, politic, apele nu se vor calma
    repede.

  • Nachrichten 17.01.2014

    Nachrichten 17.01.2014

    Bukarest: Das rumänische Aussenministerium hat am Freitag für Reuters erklärt, seine Abteilung für Waffenkontrolle und -Export habe 2013 oder 2014 keine Waffenlieferungen nach Syrien registriert oder genehmigt. Die Erklärung des Rumänischen Aussenministeriums erfolgt nachdem die Presseagentur Reuters mitteilte, Russland habe in den letzten Wochen seine Waffenlieferungen an das Assad-Regime einschlie‎ßlich über rumänische, bulgarische und ukrainische Fachunternehmen verstärkt. Ein Sprecher des bulgarischen Aussenministeriums sagte die bulgarische Behörde, die Waffenhandel überprüft habe keine Genehmigung für Waffenlieferungen nach Syrien erteilt. Ein Sprecher des ukrainischen Aussenministeriums dementierte ebenfalls die Vorwürfe und teilte mit, die ukrainischen Behörden haben die militärische und technische Kooperation mit Syrien 2011 beendet.




    Bukarest: Der Präsident Traian Băsescu wird Anfang Februar mit dem Präsidenten der Europäischen Kommission Jose Manuel Barroso Gespräche über die Finanzressourcen führen, die zugewiesen werden können um die Energienetze Rumäniens und der Republik Moldau zu verbinden. Diese Ankündigung machte Präsident Băsescu nach dem Donnerstag-Treffen in Brüssel mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Herman Van Rompuy. Er gab an, Brüssel auch über die Probleme unterrichtet zu haben, mit denen die rumänisch-sprachigen Schulen in der abtrünnigen russisch-sprachigen Region im Osten der Republik Moldau konfrontiert werden und forderte diesbezüglich eine Invervention der EU an.




    Bukarest: Rumänien und Estland belegen den ersten Platz in der Europäischen Union, was den durschnittlichen Preisanstieg 2013 im Vergleich zum Vorjahr anbelangt, mit einem Stand von 3,2%. Laut den Daten des Europäischen Statistikamtes betrug die Inflationsrate in Rumänien 1,3% im Dezember, während der Durchschnitt der Union bei 1% lag. Landesbankgouverneur Mugur Isărescu erklärte, dass die durschnittliche Jahresinflation die ma‎ßgeblichste ist, um die Tendenz der Preise anzugeben. Da diese ein Durschnittswert ist, reagiert es mit einer gewissen Verspätung auf die neulichen Schwankungen der Verbrauchspreise.




    Berlin: Der neueste Film des bekannten rumänischen Regisseurs Corneliu Porumboiu, Das zweite Spiel“ wird seine Weltpremiere bei dem Internationalen Filmfestival in Berlin haben, so das Rumänische Kulturinstitut. Besagtes Festival soll zwischen dem 6. und dem 16. Februar stattfinden. Bei der Kategorie Berlinale Forum“ ist auch die rumänisch-deutsche Koproduktion Der Wald ist wie der Berg, siehst du?“ im Wettbewerb. Letztes Jahr gewann der Film Die Stellung des Kindes“ gedreht von dem rumänischen Regisseur Călin Peter Netzer den Goldenen Bären. Es war der erste rumänische Spielfilm, der den gro‎ßen Preis des Internationalen Filmfestivals in Berlin gewann.