Prelungirea stării de alertă în România
Guvernul de la Bucuresti a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile începând din 12 iunie. Au fost relaxate mai multe restrictii. Între acestea, s-a stabilit extinderea numărului de persoane care pot să participe la evenimente private, nunţi, botezuri, la cel mult 200 de persoane în interior. Condiţia este ca participanţii să fie vaccinaţi, testaţi negativ sau să fi trecut prin boală. De asemenea, a crescut de la 500 la 1.000 numărul participanţilor la activităţile culturale, artistice, de divertisment desfăşurate în spaţii deschise, dacă fac dovada că s-au vaccinat ori au trecut prin boală ori s-au testat. A crescut şi numărul persoanelor care pot intra în piscine, sălile de sport sau fitness, de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, iar numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. Purtatea măştii a rămas obligatorie în spaţiile comune.
Situaţia pandemiei şi a vaccinării
România se află în scenariul verde, numârul de cazuri noi de îmbolnăviri cu noul coronavirus continuând să scadă, la fel şi cel al deceselor la pacienţi infectaţi cu Sars-Cov-2. Campania de imunizare la nivel naţional continuă, cu un ritm de vaccinare mai scăzut, însă.Din 27 decembrie 2020, de la debutul campaniei au fost administrate mai mult de 8,4 milioane de doze unui număr de peste 4,5 milioane de persoane, din care majoritatea au primit ambele doze.Șeful campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă a subliniat că România se numără printre statele care asigură cel mai simplu acces la vaccinarea anti-COVID – oamenii pot să îşi aleagă tipul de vaccin, pot să se prezinte direct la centrele de vaccinare, se organizează evenimente de tip maraton, iar operatorii economici privaţi au posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă, cu echipe mobile.
Modificări în ceea ce privește pensionarea
Guvernul coaliției de centru-dreapta de la București a aprobat, miercuri, proiectul de lege care elimină cumulul pensiei cu salariul la stat, proiect care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă în Parlament. Acesta prevede creşterea opţională a vârstei de pensionare. Astfel, după împlinirea vârstei de 61 de ani la femei, respectiv 65 de ani la bărbaţi, angajaţii din sistemul public românesc vor putea, dacă vor dori, să rămână în activitate până la 70 de ani, dar nu vor mai avea voie să primească simultan pensie şi salariu la stat. Salariaţii care au optat să îşi continue activitatea pot să renunţe oricând la acest angajament. Există, însă, și excepții de la prevederile proiectului de lege – vor putea primi pensie şi salariu în același timp demnitarii, personalul didactic plătit cu ora, asistenţii personali și maternali ori membrii Academiei Române. Din opoziţie, vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţă că social-democraţii consideră că documentul are prevederi ce încalcă Legea fundamental și îl vor ataca la Curtea Constituţională.
Raport privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul MCV
Comisia Europeană a anunţat că va continua să monitorizeze evoluţia situaţiei din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei. Executivul comunitar remarcă,însă, în momentul de faţă, o tendinţă pozitivă şi salută faptul că în acest an s-a dat un impuls nou reformei şi remedierii paşilor înapoi care s-au făcut în perioada 2017-2019, sub fosta administraţie social-democrată. Comisia a publicat, marți, raportul privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul MCV instituit încă de la aderarea României la UE, în 2007, și al cărui scop este tocmai acela de a semnala eventuale defecţiuni şi de a propune remedii în angrenajul justiţiei. CE critică in acest raport numirea, la începutul anului trecut, a procurorului general al ţării şi a şefului DIICOT, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Şi CSM primeşte o bilă neagră, între altele pentru poziţia ambiguă privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei existenţă şi funcţionare sunt considerate, la Bruxelles, preocupante.
Vizită de stat a preşedintelui Israelului în România
Preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin, a făcut o vizită de stat de 3 zile în România, în contextul aniversării, pe 11 iunie, a 73 de ani de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte. In primele două zile ale vizitei, preşedintele Israelului a avut convorbiri cu omologul său, Klaus Iohannis, a susţinut o alocuţiune în plenul reunit al Parlamentului de la Bucureşti și a inaugurat forumul de afaceri România – Israel, alături de premierul Florin Cîţu.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România şi Israelul au relaţii privilegiate, cu caracter strategic. Șeful statului român a declarat, pe de altă parte, că atât israelienii, cât şi palestinienii au dreptul să trăiască în pace şi securitate.
La rândul său, preşedintele Rivlin a amintit că România a fost singura ţară din fostul bloc comunist care niciodată nu a rupt legăturile diplomatice cu Israelul. A subliniat, printre altele, că România este un puternic susţinător al definitivării cât mai curând posibil a primei strategii împotriva antisemitismului la nivelul UE. În același timp, cooperarea economică între România şi Israel are un potenţial extraordinar de a aduce mari beneficii reciproce ambelor ţări, a apreciat Reuven Rivlin.
Joi, în ultima zi, împreună cu reprezentanţi ai forţelor aeriene israeliene şi române, președintele Israelului a participat la ceremonia de comemorare a militarilor – șașe israelieni și un român – care şi-au pierdut viaţa într-un accident de elicopter in 2010, în munţii Bucegi.
Ediția 2020 a Campionatului European de fotbal la start
Amânat cu un an din cauza pandemiei noului coronavirus, Campionatul European de Fotbal a ajuns la start, competiția deschizându-se, la Roma, în Italia, una din cele mai afectate ţări de pandemie. Intrecerea se desfășoară, în premieră, în 11 orașe din mai multe țări membre UEFA. În premieră, Bucureştiul va organiza patru meciuri, 3 din grupa C şi una din optimile de finală. In primul partida se vor întâlni reprezentativele Austriei și Macedoniei de Nord, în cadrul grupei, din care mai fac parte Țările de Jos și Ucraina. Pe 17 iunie se vor confrunta Ucraina și Macedonia de Nord apoi, pe 21 iunie, va avea loc partida dintre Ucraina și Austria.
