Radio România Internațional

Tag: revelion

  • De Revelion

    De Revelion

    Dacă până în urmă cu 35 de ani, după căderea regimului comunist, românii marcau, în mod tradiţional, trecerea în Noul An printr-o petrecere organizată acasă sau cel mult la un restaurant, acum sunt foarte mulţi cei care merg în cluburi sau, pur şi simplu, ies în stradă cu o sticlă de vin spumant, pentru a urmări focurile de artificii de la miezul nopţii.

    La restaurante, meniurile sunt tot mai variate şi cuprind atât preparate tradiţionale, cât şi internaţionale. În staţiunile montane, în staţiunile balneoclimaterice sau chiar şi în hoteluri de pe litoralul Mării Negre, deschise şi în timpul iernii, sunt pachete speciale pentru Revelion. Indiferent dacă Revelionul este marcat acasă sau la un restaurant, petrecerea începe, de obicei, după ora 21 şi se încheie spre dimineaţă, iar pe masa festivă de Revelion sunt aduse pe rând aperitive reci şi calde, felul principal, iar la final desertul, toate acestea fiind stropite cu băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

    Desigur, nu lipsește vinul spumant, servit la trecerea în Noul An. Pe lângă bradul de Crăciun, în casa în care este organizată petrecerea de Revelion trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune că aduce noroc.

    Pe platourile cu aperitive reci de la începutul mesei de Revelion se află preparate care se servesc în perioada Crăciunului, precum slănină, şuncă, muşchi file, cârnaţi, aproape toate afumate sau semiafumate, la care se adaugă brânzeturi. Tot pe masa de Revelion, organizată acasă, îşi fac loc piftia, din porc sau din carne de pasăre, ouăle umplute şi salata boeuf.

    Ouăle umplute sunt, de fapt, jumătăţi de ou care, după fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu frunze de pătrunjel. După ce au fost lăsate la fiert până se fac tari, ouăle se taie pe jumătate, iar gălbenuşurile sunt amestecate cu pateul de ficat şi cu puţin piper măcinat, rezultând astfel umplutura.

    Salata boeuf este un amestec de carne fiartă de vită, de castraveți murați în saramură, de gogoșari murați în oțet, de boabe de mazăre, de cartofi și de morcovi fierți. Carnea de vită și toate legumele, cu excepția boabelor de mazăre, trebuie mărunțite, după care se amestecă într-un castron împreună cu maioneză, cu puțin piper măcinat și cu sare după gust. Salata este apoi modelată pe un platou astfel încât să arate ca un tort, iar deasupra ei se întinde un strat subțire de maioneză. La final, se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele de albuș provenite de la un ou fiert.

    După aperitive, în meniul de Revelion al unor restaurante poate fi inclus şi un preparat din peşte, însă tradiţionaliştii preferă mâncărurile pe bază de carne de porc. precum sarmalele, friptura şi cârnaţii, serviţi cu diferite garnituri. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe ţări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.

    De pe masa festivă de Revelion, la restaurante nu lipsesc tortul, prăjiturile sau salata de fructe, însă în mod tradiţional se serveşte cozonac umplut cu cremă de nuci sau cu rahat. Specifică mesei de Revelion organizată acasă este plăcinta cu răvaşe. Aceasta este umplută cu brânză dulce și stafide, dar ea conține și bileţele de hârtie, pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va descoperi o predicţie pentru anul care tocmai a început

  • România inedită

    România inedită

    Aflăm astăzi câteva oferte de Revelion în România. Pe lângă acestea, vom vorbi și despre experiențe inedite, cum ar fi întâlnirea cu struțul Baltazar, care se pregătește să devină emblema Văii Almăjului.

    Alina Roșoiu este managerul de proiect al unei platforme care are ca scop promovarea României autentice, dar și inedite. Am aflat, astfel, despre un obiectiv deosebit: Muzeul de pânze și povești, din satul Mândra, între Brașov și Sibiu. Chiar de la intrarea în sat, veți fi întâmpinați de un panou pe care scrie „Bine ați venit în Mândra, satul cu pânze, ceapă și povești.” Dincolo de faptul că muzeul pune în valoare zestrea locului, aici e găzduită și „Suveica Mamei Ruța în jurul lumii”.

    Până acum suveica, a călătorit deja peste un milion de kilometri prin lume, prin locuri și destinații dintre cele mai felurite: America de Sud, Coreea, Siberia, Bali și multe alte locuri. Celebra suveică duce și aduce povești, dar și promovează satul românesc, cu valorile lui culturale și umane, printr-un proiect internațional de călătorie. La muzeu, mai există o expoziție dedicată suveicii și o sumedenie de povestioare de-ale locului sau adunate de prin lume. Și este doar una dintre numeroasele propuneri, spune Alina Roșoiu.

    „Avem o secțiune special dedicată acestor tipuri de activități, în care se promovează autenticitatea fiecărui loc, fie că vorbim de puncte gastronomice locale, fie că vorbim de activitățile care se pot face în zona respectivă, fie că vorbim despre agrement. Platforma este împărțită în 18 zone turistice. Pentru fiecare zonă turistică, găsim cel puțin un punct inedit pe care putem să-l încercăm în zona respectivă.”

    Însă, având în vedere perioada scurtă până la trecerea dintre ani, începem cu câteva oferte de Revelion.

    „Pentru cei care încă nu și-au făcut planuri, încă mai există disponibilitate. Spre exemplu, un hotel de trei stele din județul Vâlcea, mai exact în zona Băile Olănești, oferă cazare cu toate cele trei mese incluse, cu petrecere pentru noaptea dintre ani, cu activități precum trasee în natură și muzică live. Tarifele sunt pentru toate buzunarele. Prețul pachetului pornește de la 1.500 lei (300 euro) pentru două persoane, două nopți, și crește în funcție de numărul de nopți. Poate ajunge până la 1800 (360 euro) sau 2.000 lei (400 euro) camera dublă, cu totul inclus.

    Revelionul este aproape, dar poate că unii dintre noi nu ne-am făcut alte planuri sau vrem să mai încercăm și altceva. În zona Clisurii Dunării, se organizează un Revelion pe rit vechi, cu tradiții sârbești, într-o pensiune de trei stele, cu foc de tabără, cu proțap, cu trasee pe Ciucaru Mare, cu un „treasure hunt”. Tarifele aici încep de la 3.900 lei (780 euro). Totul este inclus: cazarea, masa, petrecerea, evenimentul cu DJ, dansurile și atelierele distractive pe care unitatea de cazare le organizează pentru viitorii oaspeți.”

    Nu departe de Clisura Dunării, puteți găsi și satul Ravensca. Este un sat micuț și liniștit, așezat pe acoperișul munților Almăjului din județul Caraş-Severin, la aproximativ 760 de metri altitudine. Ravensca este cel mai mic sat din salba satelor cehești din Banat, numărând aproximativ 100 de locuitori. Datorită specificului său etnic, satul se caracterizează prin acuratețea cu care au fost păstrate tradițiile și obiceiurile specifice poporului ceh. Fiind cel mai izolat din cele șase sate cehești din Banat, aici a fost cel mai bine conservată limba cehă veche, nefiind alterată nici de limba română, nici de cea sârbo-croată. De altfel, spune Alina Roșoiu, managerul de proiect al unei platforme de turism, pe lângă liniște și relaxare, turiștii caută destul de des și intimitate. Unii, chiar și de Revelion.

    „O altă ofertă a fost trezită din interesul turiștilor pentru locațiile mici, locațiile de tip butic hotel. Avem un butic hotel din zona Râșnov. În anii următori perioadei COVID, turiștii au început să se îndrepte spre unități de cazare mici, cu un număr restrâns de camere, așa cum sunt cum sunt buticurile. Sunt atrași de design-ul exclusiv al camerelor și de faptul că fiecare cameră are un alt design. Totuși, trecând peste Revelion și gândindu-ne la ce va însemna anul 2025, pentru că Timișoara a fost capitală culturală europeană, s-a trezit un interes al turiștilor de a vizita orașul. Știm cu toții că Timișoara este un oraș al premierelor, fiind și primul oraș luminat electric din Europa. Constatăm o creștere a numărului de solicitări pentru Timișoara și împrejurimi.”

    Timișoara impresionează cu o arhitectură diversificată, în stilurile baroc, neobizantin şi Art Nouveau. Mai mult decât atât, aici veți găsi cea mai mare zonă pietonală din România, cu o mulțime de terase, restaurante, baruri și cluburi. Turiștii se vor simți exact ca într-o stațiune, departe de aglomerația specifică marilor bulevarde. Dincolo de numeroasele spectacole și evenimente culturale, orașul Timișoara este un spectacol în felul lui, cu muzee, expoziții și evenimente care se întâmplă direct pe stradă. Veți putea participa și la festivaluri mai lungi sau mai scurte de gastronomie, pentru că Timișoara și-a propus să promoveze și să se dezvolte tot mai puternic ca destinație gastronomică. Însă tot în vestul României, zona Banatului Montan chiar trebuie descoperită, spune Alina Roșoiu.

    „În Valea Almăjului, doi mici antreprenori și-au propus să revigoreze zona. O căsuță tradițională care a fost redescoperită, regândită, acum, a devenit casă pentru oaspeți. Zona Banatului Montan are atâtea de oferit încât două săptămâni nu ne-ar ajunge. Fie că vrem să vedem Cascada Moceriș, fie că vrem să ajungem la Cascada Bigăr, fie că ne dorim să vedem Lacul Dracului sau Ochiul Beiului, toate acestea sunt în Valea Almăjului sau în apropierea Văii Almăjului.

    Dacă veți ajunge în Valea Almăjului, trebuie să mergeți și la crescătoria de struți și neapărat trebuie să îl cunoașteți pe Struțul Baltazar, struțul care se pregătește să devină emblemă a Văii Almăjului. Este un struț oarecare, atât de simpatic, încât după prima fotografie a ajuns să reprezinte o zonă. Pentru că în fiecare zonă căutăm ineditul și pentru că ineditul devine viral, ne-am hotărât ca Baltazar să fie imaginea care va atrage turiști în Valea Almăjului. Are o poveste, dar povestea va trebui să o aflați atunci când veți ajunge în satul Moceriș.

    România merită să fie descoperită atât primăvara, când este singura ocazie să vedem la Laleaua de Cazane, toamna, când culorile pădurii creează un tablou extraordinar, vara când cu toții avem nevoie de un pic de răcoare, de apa Mării Negre sau de răcoarea pădurii și iarna, atunci când tradițiile se păstrează mai bine ca niciodată.”

    Invitația a fost lansată. Până data viitoare, când ne auzim cu retrospectiva turistică a anului 2024, petrecere frumoasă de Revelion și La mulți ani!

     

  • Târgul de turism al României, ediția de toamnă

    Târgul de turism al României, ediția de toamnă

    În perioada 21-24 noiembrie, vizitatorii au avut acces la o gamă largă de pachete promoționale, reduceri exclusive și idei de vacanță pentru toate gusturile și bugetele.

    Consiliul Județean Neamț a fost prezent împreună cu partenerii săi, Primăria Orașului Târgu Neamț și Organizația de Management a Destinației Piatra Neamț „Hai la Piatra”. Mona Ţigănuş, şef Serviciu Turism Consiliul Judeţean Neamţ:

    „Ne dorim foarte mult să promovăm bogăția de resurse a județului nostru în mediul online, dar și aici fizic, la Târgul de Turism. Ca de fiecare dată, venim cu lucruri noi. De această dată am adus la București, la Romexpo, Neamțul pitoresc și istoric. Este o tematică pe care am propus-o pentru a fi nominalizată ca destinația anului 2024. A fost foarte votată de public și apreciată.

    De această dată, la Romexpo am adus astăzi, de exemplu, șezătoarea de la Borlești, unde colegele noastre cos ii chiar în fața vizitatorilor, iar vizitatorii pot participa la această activitate, dacă le face plăcere. Avem alături de noi pe meșterul popular Ionela Lungu, care realizează personajele lui Ion Creangă, modelându-le în lut și prezintă obiecte tradiționale realizate din lemn prin sculptură.”

    Ionela Lungu, meșter popular, mereu pregătită să povestească despre personajele lui Ion Creangă, spune că turiștii au fost foarte receptivi.

    „Am venit cu Păcală, cu Moș Ion Roată, cu boțurile de humă modelate în căușul palmelor. Am fost invitată la acest târg de turism să reprezint județul Neamț ca meșter popular.

    Mi-am dat seama că și poveștile pot fi ca niște ambasadori ai zonei Neamț, pentru că orice trecător prin stand, și nu neapărat dintre români, chiar și străinii care au mai venit din standurile vecine, Bulgaria, India, Turcia, s-au oprit și m-au întrebat ce-i cu ele, fiindcă sunt foarte simpatice.

    Mi-a plăcut această reacție a lor, dar le-am spus că, de fapt, deși sunt personaje din povești, fiindcă eu stau la două case de casa lui Ion Creangă și seamănă cumva cu megieșii mei, de fapt, toate aceste personaje suntem noi, românii.

    La un moment dat, noi am fost ba Dănilă Prepeleac, ba Tușa Mărioara. Prin rotație, am trecut toți prin faptele enumerate de povestitor în poveștile lui.”

    Ana Voican se ocupă de turismul activ în România și de organizarea evenimentelor pe aceste segment. Aflăm, astfel, că România este o destinație foarte ofertantă din acest punct de vedere, prin diversitatea sa geografică extraordinară. Mai mult decât atât, putem cunoaște România activă pe tot parcursul anului.

    „Oricând îți dorești, ai ce să faci și de unde să alegi. Zonele către care poți să te duci sunt foarte ofertante în acest sens. Iarna mergem pe varianta de sporturi pe zăpadă, dar nu doar atât. Până să dea zăpada, putem încă să alegem ture pe bicicletă în Dealul Mare, spre exemplu, aproape de București, unde putem să vizităm crame. Putem alege un traseu ușor, de 20 de km, cu o diferență de nivel de 200 de metri, deci, potrivit atât pentru adulți, cât și pentru copii. Vom vizita obiective ale zonei, dar putem să ne oprim și la crame, să degustăm, să ne bucurăm de brunch-uri și de petreceri alături de prieteni și de familie.

    Începând cu 1 decembrie se vor deschide pârtiile, deci începem skiul, snowboard-ul. Ne putem orienta către stațiuni de pe Valea Prahovei, însă și către Straja, Păltiniș, unde se organizează, de obicei, pe tot sezonul de iarnă, petreceri, concursuri foarte inedite, care se adresează tuturor consumatorilor de astfel de sporturi. Avem petreceri atât de ziua, cât și seara, pentru cei care doresc să se bucure noaptea de priveliștea pârtiilor.

    În stațiunile noastre din România, ne putem bucura atât de tradiții, câr și de împodobitul bradului. Putem să ascultăm colinde, să-l primim pe Moș Crăciun, însă în timpul zilei putem să mergem în drumeții și să cunoaștem obiectivele zonei respective.”

    Alina Roșoiu, manager de proiect al unei platforme de turism, ne prezintă câteva oferte tentante pentru sărbătorile de iarnă.

    „Un hotel de trei stele din județul Vâlcea, mai exact în zona Băilor Olănești, oferă cazare cu toate cele trei mese incluse, cu petrecere pentru noaptea dintre ani, cu activități precum trasee în natură, muzică live. Tarifele sunt pentru toate buzunarele. Prețul pachetului pornește de la 1.500 lei (300 euro) pentru două persoane, două nopți și crește în funcție de numărul de nopți. Poate ajunge până la 1800 (360 euro) sau 2.000 lei (400 euro) camera dublă, cu totul inclus.

    Ca o noutate, pentru că Revelionul este aproape și poate că unii dintre noi ne-am făcut alte planuri, dar vrem să mai încercăm și altceva, iată altă propunere. În zona Clisurii Dunării se organizează un Revelion pe rit vechi, cu tradiții sârbești, într-o pensiune de trei stele, cu foc de tabără, cu proțap, cu trasee pe Ciucaru Mare, cu activități precum un treasure hunt. Tarifele aici încep de la 3.900 lei (780 euro). La fel, totul este inclus, atât cazarea, cât și masa și petrecerea, evenimentul cu DJ, dansurile și diverse ateliere pe care unitatea de cazare le organizează pentru viitorii oaspeți.”

    Dan Mirea, managerul Centrului de Cultură și Artă din Caraș Severin, a promovat tradițiile vechi, autentice.

    „Spre deosebire de edițiile trecute, am încercat să îmbunătățim programul artistic și nu numai. Dacă la celelalte ediții am venit cu un program artistic diversificat și cu expoziția de la Herculane, în această ediție de toamnă, am adus și o expoziție unică în Banat. E vorba de 17 costume populare din Banatul Montan, ale muzeului din Caransebeș, costume de patrimoniu național, cu o vechime de peste 100 de ani. Ele sunt venite din toate zonele folclorice ale Banatului. Au fost un punct de atracție pentru standul nostru. Am avut foarte mulți vizitatori și, pe lângă această expoziție, am adus și doi specialiști de la muzeul din Caransebeș pentru a le putea explica celor care și-au dorit să cunoască istoria și valoarea tradițiilor din Banat despre aceste costume.”

    Alături de standul Banatului Montan, stațiunea Băile Herculane s-a promovat printr-o expoziție inedită. Au fost prezentate cărți poștale vechi de peste 100 de ani, dar și articole de ziar și afișe vechi despre puterea tămăduitoare a apelor termale și a aerului bogat în ioni negativi.