Tag: revelion 2022

  • Turism şi vacanţe în România

    Turism şi vacanţe în România

    De
    doi ani, turismul românesc funcţionează cu sincope, iar eforturile de redresare
    a industriei sunt zădărnicite, în contextul măsurilor anti-Covid. Restricţiile
    la ieșirea sau intrarea în ţară, obligativitatea carantinei odată ajunși la
    destinație sau la revenirea acasă, introducerea ʹcertificatelor verziʹ și
    înlesnirile acordate doar persoanelor vaccinate ori modificarea constantă a
    listei-semafor au generat un val de anulări ale călătoriilor, restituiri de
    bani şi litigii. Din cauza restricţiilor, românii au făcut turism mai mult în ţară. Dar, în 2021, a fost
    anulată acordarea voucherelor de vacanţă, deși acestea asigură în mare parte
    supravieţuirea şi dezvoltarea sectorului, care, în 18 luni, a pierdut peste 30%
    din forţa de muncă. Chiar și așa, anul trecut, încasările au crescut faţă de
    primul an de pandemie, deși nu s-a ajuns, totuși, la nivelul lui 2019. De Paşti
    şi 1 Mai, numărul turiştilor în hotelurile şi pensiunile autohtone a fost dublu
    faţă de un an normal. Au fost alese destinaţii turistice din întreaga ţară, în
    special pensiunile rurale, staţiunile montane şi cele balneare, precum şi Delta
    Dunării. Vedeta sezonului estival a
    fost, de departe, litoralul la Marea Neagră.

    De Revelionul ce tocmai a trecut,
    românii au cheltuit 45 de milioane de euro pentru destinaţiile externe şi 30 de
    milioane de euro pentru cele interne – arată, de asemenea, datele Asociaţiei
    Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. ʹRevelionul 2022 nu se compară cu
    ultimul Revelion normal, din 2020, însă a înregistrat o creştere considerabilă
    faţă de cel din 2021′ – a declarat Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al
    ANAT. Potrivit acestuia, odată cu anunţarea relaxării restricţiilor, pe 7
    decembrie, rezervările pentru noaptea dintre ani, în țară, au crescut cu 30%.
    Printre destinaţiile preferate de peste hotare ale românilor au fost Egipt,
    Dubai, Zanzibar, Republica Dominicană, Maldive, Sri Lanka, Kenya, Mexic sau
    Costa Rica. A fost evidentă dorinţa oamenilor de a călători acolo unde au fost
    restricţii mai mici, în special în destinaţiile verzi. De aceea, țările
    vest-europene au fost mai puţin căutate ca altădată.

    Pentru 2022, noua coaliție
    liberalo-social-democrată care a preluat guvernarea spre finele anului trecut a
    decis să reintroducă acordarea voucherelor de vacanţă, patronate grupate în
    Alianţa pentru Turism recomandând chiar legiferarea acordării lor pentru o
    perioadă de minimum 5 ani. Zilele acestea, Asociaţia Staţiunilor Balneare şi
    Balneoclimaterice din România a propus Executivului să acorde şi vouchere de
    sănătate pentru recuperare medicală în cele 34 de staţiuni existente la nivel
    naţional. Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Gheorghe Paciu, ar fi foarte
    important ca recuperarea medicală, atât de necesară în actuala pandemie, să se
    facă în staţiuni balneoclimaterice, iar românii să apeleze la resursele
    naționale de recuperare, la apele terapeutice, termale sau la nămol, renumite
    peste hotare.


  • Jurnal Românesc – 05.01.2022

    Jurnal Românesc – 05.01.2022

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a înfiinţat un grup de lucru cu tema Combaterea
    schimbărilor climatice: o abordare integrată, a anunţat Administraţia
    Prezidenţială. Iniţiativa face parte din angajamentul preşedintelui României de
    a se implica în efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi de
    consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu. Grupul de lucru va reuni
    experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii
    academice din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor publice,
    ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă
    privind schimbările climatice. Primul obiectiv al grupului de lucru constă în
    elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul
    României. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vor fi identificate o serie de
    priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen
    mediu şi lung. Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi
    prezentate publicului şi înaintate
    Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor
    naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în
    perioada 2022-2023.




    Ambasadorul
    Israelului la Bucureşti, David Saranga, a condamnat vehement atitudinea
    şi afirmaţiile jignitoare ale unor lideri politici care au considerat potrivit
    să califice genocidul din timpul Holocaustului drept o temă minoră de abordat
    în sistemul educaţional din România. Am susţinut constant că
    informarea justă şi obiectivă asupra ororilor care s-au petrecut în timpul
    Holocaustului din România este necesară pentru a evita ca astfel de tragedii să
    se repete. Noua generaţie trebuie să cunoască în profunzime această pagină
    neagră din istoria omenirii, astfel încât să înţeleagă că antisemitismul,
    xenofobia şi intoleranţa nu îşi au locul în societatea de astăzi şi că acestea
    contravin valorilor democratice şi europene însuşite de România, a spus
    ambasadorul. El a apreciat că introducerea disciplinei şcolare Istoria
    Evreilor. Holocaustul le oferă elevilor prilejul de a înţelege acest
    episod crunt, dar şi importanţa compasiunii. Poziţia ambasadorului
    israelian vine după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis un comunicat
    de presă în care susţinea că, în ultimii ani, se constată o acţiune
    sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin
    ridicarea la rangul de materii a unor teme minore sau care pot face obiectul
    unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală,
    istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate
    materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii, precum ştiinţele
    exacte, Limba şi literatura română sau Istoria naţională.




    Turiştii
    români au cheltuit de Revelion 45 de milioane de euro pentru destinaţiile
    externe şi 30 de milioane de euro pentru cele interne, arată datele Asociaţiei
    Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Staţiunile de pe Valea Prahovei
    şi Poiana Braşov au atras 20.000 de turişti, iar in altele, precum Păltiniş,
    Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova, Semenic au fost 15.000 de turişti.
    Turismul rural din Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului,
    Neamţ, Apuseni şi Oltenia de sub munte a atras 70.000 de turişti, staţiunile
    balneare ca Băile Felix, Băile Herculane sau Sovata – 25.000 de turişti, iar
    oraşele turistice Braşov, Sibiu, Cluj, Timişoara şi Iaşi – 7.000 de turişti. În
    ceea ce priveşte destinaţiile externe, preferate au fost Egipt – 5.000 de
    turişti, Dubai – 3.000 de turişti şi zonele exotice precum Zanzibar, Republica
    Dominicană, Maldive, Sri Lanka sau America Latină, unde au fost 5.000 de
    turişti. 1.000 de turişti români au mers în croaziere în Caraibe sau Oceanul
    Indian, în vreme ce 10.000 au ales city break-uri în Europa. Purtătorul de
    cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Traian Bădulescu, a
    declarat că la finalul lui 2021 s-a observat o dorinţă mare a românilor de a
    călători acolo unde au fost restricţii mai mici şi în special în destinaţiile
    considerate verzi.




    Comisia Europeană
    a adoptat o propunere pentru o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară
    pentru Republica Moldova de până la 150 milioane de euro. Executivul comunitar arată că 30 milioane de
    euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen
    mediu în condiţii de finanţare favorabile. Asistenţa financiară are la bază
    cele două operaţiuni precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii
    Moldova, din 2017, 160 milioane de euro. Această finanţare va fi condiţionată
    de îndeplinirea angajamentelor menite să rezolve unele din cele mai presante
    probleme care afectează dezvoltarea economiei ţării, a declarat comisarul
    pentru Economie, Paolo Gentiloni. Asistenţa va ajuta Republica Moldova să
    acopere o parte din necesităţile sale de finanţare externă în următorii doi ani
    şi va contribui la reducerea vulnerabilităţilor fiscale.