Radio România Internațional

Tag: revendicari

  • Nemulţumiri sindicale

    Nemulţumiri sindicale

    Încă
    din primele zile ale acestui an, o serie de categorii profesionale sau sociale
    au ales să-și strige în stradă nemulțumirile față de modul în care actualul
    Guvern de centru-dreapta gestionează problemele în contextul pandemiei de
    Covid-19, care a destabilizat serios economia României. Strânși în fața
    sediilor președinției, al Executivului, ale diverselor ministere, ale
    prefecturilor județene sau chiar ale formațiunilor politice din coaliţia la
    putere, români din toată țara își prezintă revendicările.


    Cartel Alfa – unul dintre principalele sindicate din România – a
    declanșat acțiuni de protest care, începute pe 14 ianuarie, sunt prevăzute să
    se întindă pînă pe 28 februarie. Pentru a respecta măsurile de securitate
    sanitară impuse de Covid-19, acțiunile se vor desfășura etapizat și vor
    cuprinde, pe lângă proteste stradale, memorii, scrisori, petiții sau discuții
    cu parlamentari din toate partidele parlamentare. Principalele revendicări sunt
    un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate,
    deblocarea negocierii colective, taxare justă și aplicarea corectă a
    legislației.


    Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a intrat în detalii: ʺSunt nemulţumiţi cei din sectoarele bugetare datorită îngheţării
    drepturilor marginale şi a salariilor pentru anul 2020 şi nu se face creşterea
    de până în 8%, care era pentru a se atinge parametrii legii de salarizare unice
    bugetare. Sunt nemulţumiţi pensionarii, pentru că nu sunt calculate
    corect pensiile. Sunt nemulţumiţi cei din sectorul privat datorită faptului că
    mai mult de o treime din salariaţi nici până la ora actuală nu au, practic,
    majorate salariile brute cu transferul de taxe sociale de la angajator la
    angajat.ʺ


    Într-o scrisoare
    intitulată ʺToți avem aceleași drepturi!ʺ, Cartel
    Alfa le amintește partidelor la guvernare (PNL, USR-Plus și UDMR) că
    ʺpolitica de austeritate instituită de actualul Guvern nu a făcut parte din
    angajamentele partidelor din coaliție față de cetățeni în timpul campaniei
    electorale, iar contextul economico- social și criza sanitară în care ne aflam
    și înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie, nu au suferit modificări
    care să justifice o schimbare bruscă de atitudine și politici publice.ʺ
    Sindicaliștii se declară conștienți că România, asemenea întregii lumi, trece
    printr-o criză sanitară și economică de amploare, dar cred că este nevoie de
    politici publice echilibrate, elaborate printr-o consultare reală cu partenerii
    sociali, care să distribuie echitabil efortul și costurile.


    Potrivit
    vicepremierului Dan Barna (USR-Plus), o parte din revendicări- fără a le numi concret – ar putea fi rezolvate în
    perioada următoare. Dan Barna a scris pe Facebook că sunt, în
    egală măsură, solicitări care trebuie privite în contextul unei economii în
    criză şi al unui buget care trebuie să se încadreze în deficitul de 7% din PIB.

  • Revendicări în învăţământ

    Revendicări în învăţământ

    Negocierile dintre Guvern şi sindicatele din educaţie privind
    salarizarea vor continua, după ce Executivul propusese,
    recent, majorarea lefurilor cadrelor didactice în medie cu 10% din luna august
    a anului viitor.

    De ani de zile, cadrele
    didactice din România cer salarii mai mari, însă cererile lor se numără rar
    printre priorităţile guvernanţilor. Puţini dascăli mai sunt motivaţi să
    profeseze sau să facă performanţă. Mulţi dintre cei tineri, dezamăgiţi de
    salariile modeste, pleacă de la catedră, în alte domenii, deşi iubesc această
    meserie deloc uşoară. Iată de ce, ca formatori ai generaţiilor care vin, ei
    trebuie stimulaţi, deoarece cu profesori săraci, agasaţi de nevoia unui trai
    decent, nu se poate face performanţă.

    Acum, după noua rundă de negocieri,
    sindicaliştii din învăţământ nu au acceptat propunerile făcute de
    Executiv cu privire la sumele alocate acestui domeniu. Aceştia estimează că
    Guvernul ar trebui să aloce aproximativ 500 de milioane de lei, anul acesta,
    pentru corecţiile salariale din învăţământ.

    După întâlnirea cu reprezentanţii
    guvernului, preşedintele Federaţiei Sindicale din Educaţie, Marius Nistor, a
    precizat că nu poate fi acceptată corectarea salariilor cadrelor didactice abia
    de anul viitor: Toate aceste corecţii să se opereze mult mai
    repede. Nu trebuie să aşteptăm să vină anul 2017. In privinţa unor creşteri
    salariale care într-adevăr să transforme sistemul de învăţământ într-un sistem
    care să fie motivant trebuie discutată legea unitară de salarizare, cu
    perspective foarte clare, din punct de vedere al creşterii salariilor şi în
    domeniul educaţional, deci sunt lucruri diferite. Ordonanţa rezolvă
    disfuncţiile, legea unitară de salarizare rezolvă creşterile salariale.


    Marius Nistor a anunţat că, dacă la următoarea întâlnire nu se va ajunge la o
    soluţie, pe 1 iunie va avea loc, la Bucureşti, un marş de protest.

    La rândul
    sau, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că aplicarea ordonanţei privind
    corecţiile salariile în educaţie de la 1 ianuarie, anul viitor, ar presupune un
    efort financiar de 800 de milioane de lei. El spune că nu este vorba de
    majorări salariale, ci despre eliminarea unor discrepanţe prin ajustarea
    salariilor în sus: Readuc aminte că discutăm despre o
    ordonanţă care se ocupă de corecţii şi de aranjarea unei grile într-un mod
    echitabil şi nu neapărat de creştere salarială. Ceea ce a fost vehiculat ca
    procent, acel 10%, care de fapt este 9,4%, este un procent în medie de creştere
    a masei salariale, dar esenţa ordonanţei şi a grilei pentru familia de educaţie
    sunt corecţii şi reaşezări în grila salarială.

    După ce va fi rezolvată
    problema salarizării în domeniul sănătăţii, educaţia va fi următoarea
    prioritate a Guvernului, a promis premierul Dacian Cioloş.