Tag: revizuire

  • Revizuirea normelor Uniunii Europene pentru vehiculele scoase din uz

    Revizuirea normelor Uniunii Europene pentru vehiculele scoase din uz

    Unul dintre obiectivele
    importante în urma a revizuirii normelor UE pentru vehiculele scoase din uz este
    gestionarea durabilă a acestora. De asemenea, scopul revizuirii normelor UE
    urmărește corelarea legislației cu Pactul Ecologic European. În felul acesta, industria
    auto va fi încurajată să dezvolte un model sustenabil de a produce autovehicule
    astfel încât recuperarea și reciclarea să fie cât mai facilă.


    Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe, ne dă amănunte: Comisia Europeană a inițiat o consultare
    publică cu privire la revizuirea normelor UE pentru vehiculele scoase din uz,
    iar la această consultare pot participa toți cei care doresc și sunt interesați
    de subiect. Este un subiect important, având în vedere că anual 12 milioane de
    autovehicule sunt scoase din uz la nivel mondial, generând aproximativ 12
    milioane de tone de deșeuri. Este motivul pentru care este necesară această
    revizuire a normelor pentru a facilita și ușura reciclarea. Prin această
    consultare se dorește ca anumite obiective să fie revizuite în legislație. Este
    vorba de încurajarea industriei auto, care să folosească substanțe și materiale
    care nu afectează mediul și să faciliteze reutilizarea și reciclarea vehiculelor
    și a pieselor acestora. De asemenea, statele membre să se asigure că ultimul
    proprietar nu are costuri când livrează autovehiculul scos din uz. Se dorește
    și stabilirea unui target de recuperare și reutilizare a pieselor autovehiculelor
    scoase din uz de 95%, furnizarea de informații de către producători cu privire
    la componentele și materialele utilizate în producția autovehiculelor pentru o
    mai ușoară identificare și reciclare. Tehnologiile
    noi și în special mașinile electrice vor reprezenta o altă provocare în
    domeniul reciclării autovehiculelor scoase din uz și știm că tendința este să
    mergem spre mașini electrice. Comisia a venit cu această propunere, ca doar până
    în 2035 să mai fie produse mașini cu motoare pe benzină și motorină. Este o
    dezbatere aprisă pe acest subiect, iar tendința europeană este de a merge spre
    mașini electrice.



    Reciclarea autovehiculelor
    scoase din uz reprezintă un obiectiv pentru o Europă curată, spune Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe:

    Din experiența mea, referindu-mă la cele 27 de țări membre ale UE, pot
    spune că mare parte dintre cetățeni sunt activi și mă bucur foarte mult să văd
    că și în România ne preocupă această nevoie de a recicla. Pentru că, până la
    urmă, reciclarea o facem pentru a avea un mediu curat și a elimina risipa.
    Populația globului este în continuă creștere, consumul este în continuă
    creștere, trebuie să fim mult mai serioși și responsabili în privința consumului
    și a reciclării. Cum vă spuneam, la nivel mondial 12 milioane de autovehicule
    sunt anual scoase din uz, vă dați seama la ce volum de deșeuri duce asta. Mă
    bucur mult că în România, deși schimbarea este de durată, pentru că este vorba,
    în primul rând, de o schimbare de mentalitate, până la urmă vedem că lucrurile
    se mișcă.


  • Retrospectiva săptămânii 12-18.04.2015

    Retrospectiva săptămânii 12-18.04.2015

    FMI a revizuit in crestere estimarile anterioare privind avansul economiei românesti pentru 2015 si 2016



    Economia românească va avea un avans mai mare anul acesta decât cel estimat anterior, afirmă Fondul Monetar Internaţional în ultimul său raport. FMI a a revizuit în creştere, cu 0,3 procente, la 2,7%, estimările privind avansul Produsului Intern Brut al României în 2015. Pentru 2016, FMI prognozează un avans de 2,9%, peste cel de 2,5% anticipat în octombrie anul trecut. Principalul factor care va sta la baza acestei evoluţii este consolidarea consumului privat, pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Agenţia de evaluare financiară Standard&Poors (S&P) anticipeaza că în perioada 2015-2018 economia României va înregistra o creştere medie de circa 3% pe an. Agentia a confirmat ratingurile României pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală, la BBB minus/A-3, perspectiva asociată fiind una stabilă.



    Audieri în Parlamentul European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat României şi Bulgariei



    Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European a audiat, marţi, o serie de oficiali români şi bulgari în legatură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat celor două ţări după aderarea lor la UE, în 2007. Dezbaterea a intervenit pe fondul insistenţei României, care consideră că ar trebui să i se recunoască succesele în combaterea corupţiei şi să primească un calendar clar privind admiterea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a declarat că monitorizarea europeană a avut un rol determinant în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei din Romania. Ea a reiterat ca lupta împotriva corupţiei nu trebuie fie afectată de ingerinţe politice, precum şi necesitatea ca statul să asigure instrumentele pentru combaterea acestui flagel. În Romania, lupta anticorupţie la nivel înalt este impresionantă, a afirmat secretarul general al CE, Catherine Day, în timpul audierilor din PE, dar a menţionat că este necesară consolidarea progreselor realizate în domeniul justiţiei, precum şi combaterea corupţiei la nivelurile inferioare. Pe de altă parte, Coaliţia România Curată şi Societatea Academică Română au publicat o”Hartă a corupţiei locale”, ce trasează zonele din România cele mai afectate de acest flagel. În topul corupţilor, după Capitală, urmează judeţele Maramureş şi Bacău, la polul opus situându-se Sălajul, Mehedinţiul, Teleormanul, ambele din sud şi Botoşaniul, din nord-est. Harta a fost realizată pe baza datelor ultimilor cinci ani primite din partea DNA. Din analiză, a rezultat că cei mai vulnerabili la corupţie sunt primarii.



    Starea infrastructurii din România



    Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, a venit în România, unde a vizitat împreună cu ministrul transporturilor, Ioan Rus, un tronson al autostrăzii Sebeş-Turda, un proiect prioritar pentru CE. Proiectul face parte din reţeaua europeană principala de transport TEN-T, finanţat din fonduri comunitare. Aceasta autostradă ar urma să fie finalizată până la jumătatea anului viitor şi va asigura legătura cu Autostrada Transilvania şi Culoarul IV european de transport care va duce la Marea Neagră. Pe de altă parte, tronsonul de autostradă Piteşti-Sibiu a devenit prioritar în strategia de transport a României, după observaţiile CE. Muncitorii de la uzina de automobile Dacia Renault de la Mioveni, sud, au protestat săptămâna acesta, cerând guvernului sa nu mai amâne lucrările, având in vedere posibile consecinţe asupra păstrării locurilor de muncă.



    Războiul declaraţiilor Rusia- România — NATO continuă



    In ultimele luni, ameninţările Moscovei la adresa ţărilor europene pe teritoriul cărora sunt amplasate elemente ale scutului american antirachetă, dezvoltat sub umbrella NATO, s-au inmulţit. Cel mai recent avertisment a venit de la şeful Statului Major al armatei ruse generalul Valeri Gherasimov, care a atentionat, joi, ca state precum Romania si Polonia, care vor găzdui astfel de elemente, vor fi ţinte prioritare ale Moscovei. Ca de fiecare dată şi reacţiile oficialilor de la Bucureşti şi ale responsabililor NATO au fost prompte. Intr-un mesaj postat pe o reţea de socializare, premierul Victor Ponta a respins, din nou, ameninţările şi criticile formulate de diverşi oficiali ai Federaţiei Ruse şi a afirmat că acestea nu intimidează autorităţile române şi nu schimbă strategia României. Purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a dat asigurări încă o dată că sistemul de apărare antirachetă al Alianţei nu este îndreptat împotriva Rusiei.



    Exerciţii militare sub egida NATO în România



    In contextul actualului climat de securitate din regiune, în România se desfăşoară două importante exerciţii militare multinaţionale sub egida NATO. În sud-estul ţării, peste 2200 de militari şi tehnică de luptă din România, Statele Unite, Marea Britanie şi Rep.Moldova iau parte, până pe 30 aprilie, la exercitiul Wind Spring 2015″ (“Vânt de primăvară 2015”). Acesta urmăreşte asigurarea stabilităţii şi securităţii regionale, în special în actualul climat de securitate din flancul estic al NATO. Şi la Câmpia Turzii(nord-vest) au loc exerciţii militare comune la care participă peste 350 de militari americani şi aproximativ 300 de militari români. Comandantul Forţelor Aeriene Americane din Europa, general-locotenentul american Darryl Roberson, a precizat ca exerciţiul este un răspuns pe care aliaţii din NATO îl dau Rusiei si un mesaj că pentru SUA asigurarea securităţii Europei este o prioritate.

  • Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Cele mai multe din modificările de substanţă aduse legii fundamentale a României privesc relaţiile dintre principalele instituţii — Parlament, Preşedinţie, Guvern. Potrivit proiectului adoptat, miercuri, de comisia parlamentară creată ad-hoc, marii câştigători ai procesului de revizuire sunt cetăţenii, graţie întăririi drepturilor şi libertăţilor individuale, dar şi legislativul, ale cărui putere şi autoritate se vor consolida, în raport mai ales cu Preşedinţia. Este opinia exprimată de şeful Comisiei de revizuire a Constituţiei, liberalul Crin Antonescu.



    În privinţa atribuţiilor prezidenţiale, s-a simţit nevoia unor clarificări pentru a evita crizele politice şi instituţionale. Principalele forţe ale opoziţiei, PDL şi PP — DD, au părăsit lucrările comisiei, nemulţumite că proiectul de revizuire nu respectă, aşa cum a cerut şi preşedintele Traian Băsescu, referendumul consultativ din 2009, la care majoritatea românilor s-au pronunţat pentru introducerea unui Parlament unicameral, limitat la 300 de membri. PDL — spun reprezentanţii săi — refuză să gireze ceea ce ei numesc încălcarea suveranităţii poporului şi a statului de drept, prin ignorarea rezultatelor acelui referendum.



    Principalul aliat al PDL în această bătălie, dar şi în cea legată de intenţia USL de a limita prerogativele prezidenţiale, este şeful statului, Traian Băsescu. În scopul de a-i obliga pe legiuitori să respecte voinţa populară, acesta a declanşat procedura pentru un nou referendum pe aceeaşi temă, a unicameralului.



    Pe de altă parte, reprezentanţii Uniunii Social-Liberale, pot invoca la rândul lor – şi o şi fac – voinţa populară exprimată, clar, în favoarea USL, la alegerile din decembrie trecut, când electoratul a oferit o majoritate zdrobitoare unei alianţe care nu a ascuns niciodată că doreşte menţinerea bicameralismului.



    Dezbaterea este abia la început, iar până în luna septembrie, când este aşteptat votul asupra proiectului, este destulă vreme pentru clarificări şi amendare, dacă aceasta se va impune. Deocamdată, proiectul merge spre avizare la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională, după care va reveni în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.



    Un punct de vedere important va fi şi cel exprimat de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Crin Antonescu a anunţat că reprezentanţi ai acesteia vor veni, la începutul lunii iulie, la Bucureşti, pentru discuţii lămuritoare pe tema modificărilor aduse legii fundamentale.