Tag: revocare

  • Ministrul de Finanțe, revocat

    Ministrul de Finanțe, revocat

    Liberalul
    Alexandru Nazare a fost revocat, joi, de la conducerea Ministerului Finanţelor,
    la solicitarea colegului său de partid, premierul Florin Cîţu.


    Este a doua
    revocare în cabinetul de coaliţie PNL – USR-PLUS – UDMR, după cea de la
    jumătatea lunii aprilie, care l-a vizat pe fostul şef de la Sănătate, Vlad
    Voiculescu.
    Îndepărtarea lui Voiculescu era, în acel moment, cerută mai de
    toată lumea şi a venit pe fondul unor incidente grave care au lovit spitale din
    România şi al carenţelor de comunicare, toate atârnând politic mai greu decât
    bunele sale intenţii. Acum însă, plecarea lui Nazare a venit cumva intempestiv
    şi alimentează speculaţiile potrivit cărora are legătură cu lupta pentru şefia
    PNL care se poartă între primul ministru Cîţu şi actualul lider liberal,
    preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.


    Premierul Florin Cîţu a
    explicat, însă, că decizia de revocare survine în urma unei analize a
    activităţii desfăşurate la Ministerul de Finanţe. Aceasta ar fi relevat
    întârzieri ale unor proiecte importante, legate de atragerea fondurilor
    europene şi combaterea evaziunii fiscale.


    Florin Cîţu: Domnul ministru Nazare a avut
    posibilitatea să îşi dea demisia, a preferat să fie revocat. Toţi liderii
    coaliţiei au fost informaţi de marţi după-amiază.


    Versiunea lui
    Alexandru Nazare este alta. Într-o postare pe o reţea de socializare, fostul titular
    de la Finanţe a spus că motivul îl reprezintă faptul că nu s-a alăturat echipei
    care îl susţine pe premierul Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al PNL.

    Revocarea
    nu are la bază motive obiective, i-a sărit în apărare Ludovic Orban. El a atras
    atenţia că desemnarea unui nou ministru la Finanţe ar trebui stabilită în forul
    de conducere al PNL şi în coaliţia de guvernare.


    Ludovic Orban: Nu
    există niciun motiv serios pentru a susţine această remaniere. În mod normal,
    orice astfel de discuţie ar fi trebuit să fie făcută şi în Partidul Naţional
    Liberal, şi în coaliţie
    .


    Opoziţia social-democrată nu a ratat momentul
    şi a lansat noi acuze la adresa guvernanţilor. PSD consideră că schimbările din
    guvern sunt făcute doar pentru satisfacerea orgoliilor politice ale celor
    aflaţi la putere.

    Purtătorul de cuvânt al partidului Radu Oprea: Din
    păcate, actualul premier dă foc la ţară, preţurile cresc, populaţia ţării
    sărăceşte. În loc să guverneze este ocupat doar cu campania internă
    .


    Disputa
    din PNL arată dezinteresul total al guvernanţilor faţă de problemele reale ale
    cetăţenilor, acuză PSD. Adică tocmai partidul care, în urmă cu 4 ani, isca o
    criză politică demiţându-şi propriul guvern prin moţiune de cenzură. Motivul – premierul
    de atunci dădea semne îngrijorătoare de insubordonare în raport cu fostul lider
    suprem al partidului, Liviu Dragnea, acum încarcerat pentru corupţie. Din punct
    de vedere constituţional, este atributul incontestabil al prim ministrului să
    ceară revocarea unui membru al cabinetului.


  • Nazare, revocat din funcţia de ministru de Finanţe

    Nazare, revocat din funcţia de ministru de Finanţe

    Premierul liberal al României, Florin
    Cîţu, a anunţat, joi, că a înaintat preşedintelui Klaus Iohannis cererea de
    revocare din funcţie a ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare.

    Cîţu a precizat
    că i-a informat pe liderii coaliţiei PNL – USR PLUS – UDMR despre această decizie.

    Şefului guvernului a explicat că la evaluarea activităţii de la
    Finanţe a constatat întarzierea unor proiecte importante, care vizează eliminarea evaziunii fiscale şi atragerea de fonduri europene.

    Premierul va
    prelua interimatul la ministerul Finanţelor.

  • Avocatul Poporului, revocat

    Avocatul Poporului, revocat

    Renate Weber a fost revocată de Parlamentul de la București, miercuri, din funcția de Avocat al Poporului. Au fost 247 de voturi pentru” și 32 împotrivă”. Partidele din coaliţia de guvernare susţin că, în calitate de Avocat al Poporului, Renate Weber și-a depășit competențele și a încălcat Constituția. Actuala majoritate PNL-USR-Plus-UDMR îi reproşează Avocatului Poporului că nu a sprijinit autorităţile şi nu a realizat acţiuni proprii pentru îndeplinirea obiectivului MCV, nu a desfăşurat anchete cu privire la presupuse acţiuni ilegale ale administraţiei sau fapte de corupţie ale funcţionarilor.



    Preşedinta Comisiei juridice din Senat, liberala Iulia Scântei, explică de ce, anterior, şi comisiile juridice au respins rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului: “Avocatul Poporului nu a acţionat în mod constant în raporturile cu Parlamentul şi cu celelalte autorităţi, cu respectarea principiului cooperării loiale. Nici în anul 2020 nu şi-a îndeplinit rolul şi obligaţiile sale legale în ceea ce priveşte apărarea, protecţia, promovarea drepturilor copilului, puternic afectaţi de restricţiile adoptate pe durata pandemiei”.



    La rândul său, deputatul USR Andrei Lupu i-a reproşat Renatei Weber că i-a servit pe cei care au numit-o în funcţie: “Sunt absolut convins că sunteţi un om competent, în schimb, în ultima perioadă aţi demonstrat o altă problemă majoră. V-ați exercitat funcția în mod egoist, în interes propriu, în interesul celor care v-au numit în funcţia pe care aţi ocupat-o vremelnic”.



    Din opoziţie, PSD, care a refuzat să participe la votul din Parlament, anunţă că va contesta rezultatul la Curtea Constituțională, întrucât nu există niciun element care să justifice revocarea Avocatului Poporului. Social-democrații îi acuză pe liberali că își doresc un avocat nou care să nu mai atace ordonanțele Guvernului. Senatorul PSD, Titus Corlăţean: “Avocatul Poporului este garantul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, nu ale guvernanţilor, nu ale Puterii. Este vorba în mod clar de o modalitate rudimentară în care actuala guvernare de dreapta înţelege democraţia şi acţionează pentru subordonarea unei instituţii fundamentale şi independente în cadrul oricărei democraţii de tip occidental”.


    La rândul său, liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a declarat că revocarea Avocatului Poporului reprezintă “o execuţie cu public”.



    La finalul dezbaterilor din Parlament, Renate Weber spunea că nu are ce să îşi reproşeze în acest mandat de Avocat al Poporului. Renate Weber: “Cred că am funcţionat cu demnitate în această funcţie. E adevărat, pentru mine, drepturile şi libertăţile sunt ceva sfânt”.



    Coaliția aflată la guvernare nu a nominalizat încă o persoană care să preia conducerea instituției, dar a spus că, până la finalul acestei sesiuni parlamentare, va fi numit un nou Avocat al Poporului.






  • Florin Cîțu l-a revocat din funcţie pe  ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu

    Florin Cîțu l-a revocat din funcţie pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu

    Premierul român
    liberalul Florin Cîțu l-a revocat din functie, azi, pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu (USR),
    după o perioadă de mai multe săptămâni de tensiuni crescânde privind
    gestionarea pandemiei de coronavirus.

    De asemenea a fost demisa din
    funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi Andreea Moldovan. Decizia a fost anunţată de premier după o discuţie cu vicepremierul și liderul
    USR PLUS Dan Barna, care a preluat interimatul Ministerului Sănătăţii.

    Dupa anunţul premierului, liderul deputaţilor PSD, Alfred
    Simonis a anunţat retragerea moţiunii simple depuse împotriva ministrului
    Sănătăţii, Vlad Voiculescu, susţinând că această moţiune şi-a produs efectele
    şi ministrul a fost demis. Social-democraţii îi reproșau lui Voiculescu, între
    altele, incapacitatea realizării unui program de testare în masă pentru
    Covid-19 și eşecul privind creşterea numărului de paturi la terapie intensivă.

  • Seism la DNA

    Seism la DNA

    Anticipată de unii, calificată drept halucinantă de alţii, decizia
    de miercuri a Curţii Constituţionale e categorică: preşedintele Klaus Iohannis
    trebuie să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, aşa cum i-a cerut, încă
    din februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Judecătorii constituţionali
    au stabilit că şeful statului a generat un conflict cu Guvernul când a refuzat
    să o demită d-na Kovesi. Fără să-şi camufleze satisfacţia, Toader afirmă că
    soluţia dată de CCR are la bază principiul constituţional potrivit căruia
    procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. El
    mai susţine că, spre deosebire de ministru, şeful statului nu are nicio
    abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale
    ale procurorilor de rang înalt. La rându-i, preşedintele Iohannis s-a mulţumit
    să anunţe că aşteaptă motivarea deciziei Curţii, după care va acţiona în
    consecinţă. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE, care a suţinut permanent
    demersurile ministrului pentru demiterea şefei DNA, a salutat decizia Curţii,
    pe care a apreciat-o drept firească. Opoziţia de dreapta acuză, în schimb,
    confiscarea atribuţiilor preşedintelui şi ceea ce numeşte transformarea CCR,
    prezidată de fostul politician social-democrat Valer Dorneanu, în avocatul
    intereselor private ale guvernanţilor.

    Pentru presă, un capitol al luptei anticorupţie
    din România e pe cale să se încheie. Vârf de lance al luptei anticorupţie
    pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi
    a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Ea
    recunoştea, însă, săptămâna trecută, la New York, la o dezbatere organizată la
    sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România este păstrarea
    independenţei judecătorilor şi procurorilor. Au existat încercări repetate de
    a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative
    folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost
    situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de
    infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri
    prin ştiri false sau prin declaraţii publice de natură să slăbească încrederea
    în justiţie – a rezumat şefa DNA cronica ultimului an şi jumătate, în care
    Puterea a fost acuzată că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
    subordoneze magistraţii. De la Bucureşti, ministrul Toader a replicat că
    achitările, conflictele juridice de natură constituţională, dosarele în care a
    survenit prescripţia sau abuzurile procurorilor nu sunt ştiri false. Dincolo de
    polemici, rămân statisticile. Numai în ultimii cinci ani, DNA a trimis în
    judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia
    au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus
    măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. DNA, mai spun comentatorii,
    va trebui să continue. Fiindcă, într-o democraţie matură, instituţiile
    funcţionează şi-şi fac treaba independent de numele şefilor.

  • Guvernul va sesiza Curtea Constituţională

    Guvernul va sesiza Curtea Constituţională

    Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, nu s-a
    resemnat după recentul anunţ al preşedintelui Klaus Iohannis că-i respinge
    solicitarea de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi
    . El a
    anunţat că a finalizat o primă variantă a sesizării pe care o va înainta Curţii
    Constituţionale
    . Apelul la CCR se bucură de sprijinul politic al preşedintelui
    PSD, Liviu Dragnea, liderul principalului partid la putere, precum şi al primul
    ministru, Viorica Dăncilă, potrivit spuselor ministrului Toader: I-am prezentat (dnei Dăncilă-nota redacţiei) principalele elemente pe care le poate prinde sesizarea Curţii
    Constituţionale. A rămas că zilele acestea finalizez sesizarea ca să valorific
    şi documentul de la preşedinte. Luni mă voi întâlni cu doamna premier din nou
    şi tot luni sesizăm Curtea Constituţională.


    Ministrul Justiţiei susţine că preşedintele se antepronunţase în
    chestiunea demiterii şi nu a adus argumente juridice sau manageriale pentru
    a-şi motiva decizia. Concluzia domnului Toader este aceea că respingerea
    revocării a fost un gest eminamente politic.


    În schimb, şeful statului consideră
    că a fost acoperit integral de lege în decizia sa. Klaus Iohannis: După părerea mea, nu există niciun
    conflict şi niciun temei pentru o sesizare a Curţii Constituţionale. În tot
    procedeul început de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului
    CSM şi în final, decizia mea, legislaţia în vigoare, în materie, a fost
    respectată sută la sută, iar după cum cu toţii cunoaştem, legea lasă la
    latitudinea preşedintelui dacă acceptă sau nu acceptă o propunere de revocare.


    Augustin Zegrean: ministrul Justiţiei propune, CSM avizează favorabil sau nefavorabil şi preşedintele decide.


    Avizul negativ al CSM la propunerea înaintată de ministrul Justiţiei, invocat
    de preşedinte atunci când a respins revocarea, constituie un argument suficient
    în favoarea lui Klaus Iohannis, este de părere fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a
    României, Augustin Zegrean. În opinia lui, decizia a fost corectă, pentru că,
    spune Zegrean, procedura arată aşa: ministrul Justiţiei propune, CSM avizează
    favorabil sau nefavorabil şi preşedintele decide. CSM, care este garantul
    independenţei justiţiei, a spus ‘nu’ în unanimitate, astfel că preşedintele nu
    avea de ales, a subliniat Zegrean, convins că problema revocării s-a încheiat
    când preşedintele a rostit verdictul.


    Amintim că propunerea de demitere a şefei
    DNA a fost însoţită de un raport prin care ministrul Toader a dorit să
    demonstreze că activitatea acesteia a fost viciată de grave încălcări ale
    atribuţiilor. Raportul a fost apreciat de reprezentanţii majorităţii PSD – ALDE
    ca temeinic şi bine documentat, dar criticat de opoziţie ca părtinitor şi
    inconsistent. Aceasta din urmă a fost şi opinia preşedintelui Iohannis, ajutat
    în decizia sa de avizul negativ al CSM, consultativ însă obligatoriu.

  • Raportul DNA pe 2017

    Raportul DNA pe 2017

    Procurorii
    anticorupţie au soluţionat, anul trecut, peste 3.800 de dosare, un record de la
    înfiinţarea instituţiei, a informat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi. Au fost trimişi în judecată aproape 1.000 de inculpaţi, iar pe baza
    rechizitoriilor DNA, instanţele au condamnat definitiv, anul trecut, peste 700.
    Ponderea achitărilor a fost de 12%, din care o pătrime ca efect al deciziei Curţii
    Contituţionale prin care abuzul în serviciu a fost limitat doar la încălcarea
    legii.


    Şefa DNA a subliniat că 2017 a fost un an dificil pentru că lupta
    anticorupţie a fost puternic contestată
    . Au existat, spunea Kovesi, încercări
    de a modifica legislaţia în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării
    unor instrumente legale investigative sau modificării statutului procrurorului.
    Ea a amintit că instituţia pe care o conduce a criticat în mod transparent şi
    argumentat aceste modificări. Laura Codruţa Kövesi: Noi nu facem legea, noi o aplicăm. Dar avem obligaţia ca, atunci când
    anumite modificări pot influenţa activitatea noastră, să ne exprimăm opinia cu
    privire la riscurile şi vulnerabilităţile care pot exista. Ne opunem slăbirii legislaţiei,
    eliminării instrumentelor care sunt eficiente pentru a dovedi comiterea unor
    fapte grave, cum sunt cele de corupţie; ne opunem schimbării statutului de
    independenţă al magistratului. Pledoaria noastră este pentru o legislaţie
    stabilă, în care procurorii să fie independenţi, independenţa procurorilor este
    o valoare incoruptibilă.


    Prezentarea raportului intervine în contextul complicat al bătăliei
    pentru justiţie, cred observatorii. Ministrul de resort, Tudorel Toader, a
    declanşat, săptămâna trecută, procedura de revocare din funcţie a şefei DNA,
    căreia i-a reproşat încălcarea gravă a atribuţiilor, presiuni asupra Guvernului
    şi a bunei funcţionări a instituţiilor, tergiversarea soluţionării unor cauze sau
    lipsa de reacţie în verificarea unor procurori. Consiliul Superior al
    Magistraturii
    a dat un aviz negativ asupra cererii de revocare a Laurei Codruţa
    Kövesi. Deşi doar consultativ, acest aviz este congruent cu opinia
    preşedintelui Klaus Iohannis, chemat să decidă asupra revocării.


    Prezent,
    miercuri, la prezentarea raportului DNA, preşedintele declara, ritos, că
    cifrele reci, obiective demonstrează încă o dată că
    DNA este o instituţie care funcţionează eficient
    şi care se află deja de ani
    buni în prima linie a luptei anticorupţie. Rezultatele din 2017 infirmă,
    practic, o evaluare – cea a ministrului Toader
    – calificată de Iohannis ca
    subiectivă, tendenţioasă şi partizană. Şeful statului a pus la zid ceea ce
    consideră a fi manifestări virulente şi încercări de decredibilizare a
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de subordonare a justiţiei.


    Klaus Iohannis:
    Nişte inculpaţi şi nişte condamnaţi
    penali, după ce au fost prinşi de instituţiile statului încălcând legea, s-au
    unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat. Toate aceste acţiuni
    concertate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale
    sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă
    privilegii şi se exercită prin abuz
    .


    Vizat, poate, de criticile
    preşedintelui, şeful PSD, la coguvernare, Liviu Dragnea, a replicat: Este o declaraţie falsă. Dacă va continua
    aşa, va greşi.


    Pentru cine se mai îndoia, războiul pentru justiţie
    continuă.