Radio România Internațional

Tag: revoltă

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.



    BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.



    MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.



    COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Jurnal românesc – 14.11.2014

    Jurnal românesc – 14.11.2014

    Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta şi cel al Alianţei Creştin – Liberale, Klaus Iohannis. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis – 30,37% din voturi. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început pe 7 noiembrie, după publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial şi se încheie sâmbătă, la ora 7,00. În ţară, vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În diaspora, va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate si, potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial au fost confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea VOTAT, pentru secţiile de votare din diaspora.



    În ziua votării, românii care se află în străinătate pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.




    Alegătorii care nu votează la alegerile prezidenţiale în localitatea de domiciliu precum şi cei din străinătate trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Formularul pe proprie răspundere, disponibil pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posiblitate, vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului. Tot pentru fluidizarea procesului, MAE a pus la dispoziţie o listă cu 800 de persoane care pot sprijini comisiile de votare. Fiecare secţie de votare din diasporă va avea şapte cabine de vot şi şapte ştamplie, numărul maxim prevăzut de lege. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu a precizat că, prin măsurile luate, numărul celor care vor vota va creşte substanţial.



    Împlinirea a 27 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 va fi marcată prin organizarea a două manifestări: Crosul 15 Noiembrie, ajuns la a XXV-a ediţie, şi ceremonial militar şi religios la Troiţa din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, ridicată în memoria participanţilor la revolta anticomunistă a muncitorilor de la Uzina de Autocamioane Steagul Roşu. Traseul crosului măsoară cinci kilometri şi este cel parcurs de muncitorii braşoveni în 15 noiembrie 1987: Roman S.A. – Calea Bucureşti – Bulevardul 15 Noiembrie – Prefectură

  • Revolta din Ucraina

    Revolta din Ucraina

    După săptămâni de aparentă acalmie, în care focul revoltei a ars mocnit, Ucraina e din nou în flăcări. Ciocnirile din centrul Kievului, dintre aripa combatantă a manifestanţilor pro-europeni şi poliţia regimului filorus al preşedintelui Viktor Ianukovici, s-au soldat, deja, cu numeroase victime de ambele părţi.



    De nimic anunţate, violenţele care au izbucnit săptămâna aceasta sunt fără precedent, remarcă analiştii, în cei 23 de ani care au trecut de când, pe fondul disoluţiei fostei Uniuni Sovietice, Kievul şi-a proclamat independenţa. Previzibil, primele contaminate au fost regiunile din vestul ţării, fief al naţionaliştilor rusofobi, ostili puterii de la Kiev, care au ocupat din nou sediile instituţiilor oficiale.



    Dintotdeauna pe orbita Rusiei, estul şi sudul Ucrainei sunt, prin comparaţie, mai calme, dar liderii locali îi cer preşedintelui să ia măsuri ferme pentru a pune capăt tulburărilor. Fracturile multiple care împart Ucraina între est şi vest, între pro-occidentali şi rusofili, între protestatari dezlănţuiţi şi poliţişti nemiloşi se adâncesc de la oră la oră. Şi în timp ce oştile se masacrează în stradă, politicienii sunt incapabili să găsească formula unui armistiţiu, iar negocierile dintre ei rămân fără rezultat.



    Descumpănite, la rându-le, de dezlănţuirea de ură din Ucraina, cancelariile diplomatice nu pot face decât apeluri la calm, moderaţie, raţiune. Statele Unite au condamnat violenţele comise de ambele părţi, dar au şi subliniat că responsabilitatea pentru restabilirea păcii revine guvernului. Vicepreşedintele american, Joe Biden, i-a cerut lui Ianukovici să retragă forţele de ordine şi să manifeste maximă cumpătare.



    Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, s-a declarat foarte preocupată de escaladarea violenţelor şi a repetat că Bruxellesul este pregătit să ajute prin toate metodele posibile.



    La Bucureşti, îngrijorarea e generală. Şi e legitimă, fiindcă România împarte cu Ucraina sute de kilometri de frontieră, iar comunitatea română din statul vecin numără circa jumătate de milion de suflete. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a făcut apel la încetarea violenţelor.



    La rândul său, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut lui Ianukovici să nu recurgă la forţă şi să nu ordone reprimarea protestatarilor. La Revoluţia anticomunistă din 1989, România a trecut prin confruntări violente, peste o mie de persoane pierzându-şi viaţa în lupta pentru libertate şi democraţie. Am învăţat atunci că violenţa nu este o soluţie şi că opţiunile trebuie căutate prin dialog democratic” – i-a comunicat preşedintele român omologului său din Ucraina vecină.

  • 15 noiembrie 1987

    15 noiembrie 1987

    Uneori li se reproşează românilor că nu au avut o opoziţie activă împotriva regimului comunist. Pe lângă faptul că regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu, fost, până la un anumit moment, un preferat al Occidentului, a fost unul dintre cele mai dure şi mai represive regimuri comuniste din Europa, detaliile istorice arată altceva. În primul rând, România este ţara lăsată fără drept de apel în sfera de influenţă sovietică, în conformitate cu înţelegerile negociate ale Aliaţilor. Altfel spus, democraţia nu era sprijinită în România nici măcar de marile puteri occidentale.



    Primul regim de esenţă comunistă din Estul Europei s-a instalat nu la Praga, în 1948, ci în România, la 6 martie 1945, cu 3 ani mai devreme, când războiul nici nu se încheiase. Românii nu au acceptat aşa uşor comunismul şi i s-au opus chiar cu arma în mână. Grupurile de partizani anticomunişti de la sfârşitul anilor 40 şi începutul anilor 50, care au aşteptat în zadar intervenţia democraţiilor occidentale, au fost masacrate pur şi simplu, susţinătorii au fost torturaţi, multe destine au fost frânte. În puşcării speciale pentru opozanţii politici au fost distruse generaţii întregi de oameni de geniu ai României, iar istoria comunismului din România este plin de cazuri individuale de opoziţie la regimul comunist, disperate şi pline de curaj.



    La sfârşitul anilor 80, situaţia era de-a dreptul dramatică în România, degradarea excepţională a vieţii completându-se cu exacerbarea represiunii. De altfel, căderea regimului comunist din România, în decembrie 1989, nu a fost una negociată sau paşnică ci violentă, cu lupte de stradă şi multe victime, peste o mie.



    La 15 noiembrie 1987, în România comunistă se desfăşurau alegeri pentru Marea Adunare Naţională, parlamentul unicameral şi unipartit de atunci. Strânşi să voteze disciplinat la aceste alegeri inutile, muncitorii de pe o mare platformă industrială, Steagul Roşu, din Braşov, se revoltă şi pornesc să demonstreze împotriva comunismului şi a lui Ceauşescu, într-o mişcare de masă cum nu se mai văzuse până atunci. În atmosfera de teroare de până atunci nu era permisă nici cea mai mică contestare a regimului, a dictatorului sau a comunismului, nici măcar în glumă. Acum, la Braşov, muncitorii autentici, care ar fi trebui să fie baza regimului comunist, defilau şi scandau împotriva comunismului şi a lui Ceauşescu. Ajunşi în clădirile administrative din centrul Braşovului, protestarii le-au devastat, imaginile cu nelipsitele portrete ale lui Nicolae Ceauşescu aruncate pe geam fiind de-a dreptul emblematice. Muncitorii au fost de neoprit în protestul lor spontan dar represiunea ulterioară a fost extrem de dură. Filmaţi şi fotografiaţi de organele represive, mai ales de celebra Securitate, protestatarii au fost arestaţi, ulterior, torturaţi, deportaţi, alungaţi din Braşov. Mulţi dintre ei şi-au pierdut viaţa în închisoare, în arest sau acolo unde au fost mutaţi pentru a fi mai bine ţinuţi sub control.



    Regimul comunist a făcut, de asemenea, eforturi însemnate ca opinia publică internaţională să nu afle de demonstraţiile anticomuniste ale muncitorilor din Braşov din 15 noiembrie 1987 şi efectele acestei măsuri se simt încă în istoriografia momentului care, oricât de serioasă şi-ar dori să fie, ignoră încă acest moment din istoria anticomunismului românesc.



    La doi ani de la revolta muncitorilor braşoveni, în Decembrie 1989, revolta din întreaga Românie a dus la căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu, în prima Revoluţie populară cu imagini transmise în direct la televiziune.

  • Egiptul din nou în fierbere

    Egiptul din nou în fierbere

    Egiptul este profund divizat. De o parte sunt partizanii lui Mohamed Morsi, preşedintele îndepărtat, săptămâna trecută, de la putere. Sunt susţinuţi de formaţiunea islamistă a Fraţilor Musulmani. De cealaltă parte sunt nemulţumiţii, cei care au protestat zile la rând în piaţa Tahrir, din Cairo, devenită simbol al contestării felului în care Morsi a condus ţara în primul său an ca şef al statului. Aceştia sunt sprijiniţi de armată, a cărei influenţă în mersul treburilor ţării este, deja, arhicunoscută.



    Poate sărbătoarea, abia începută, a Ramadanului — cea mai importantă a musulmanilor — să mai calmeze spiritele în următoarele 30 de zile cât va dura ? Nu puţini sunt cei care cred că nu. Fraţii Musulmani ar putea să-şi dubleze violenţele împotriva celor care le-au destituit preşedintele, iar armata să le răspundă pe măsură. In acest context, avertismentele cu privire la riscul declanşării unui război civil se multiplică. Islamiştii au pledat, de altfel, deja, pentru o revoltă a poporului împotriva celor care încearcă — spun ei — să le fure revoluţia cu tancurile şi au cerut comunităţii şi grupurilor internaţionale să intervină pentru a împiedica masacre, făcând referire la confruntările armate de la începutul acestei săptămâni, soldate de zeci de morţi.



    “Provocările şi escaladarea violenţei trebuie evitate, iar toţi cei care revendică legitimitatea să acţioneze în mod responsabil pentru binele ţării” — a punctat, în termeni imperativi, diplomaţia europeană prin şefa ei, d-na Catherine Ashton.



    La Bucureşti, secretarul de stat pentru afaceri globale din cadrul Ministerului de externe, Mihail Dobre, a primit-o pe d-na Laila Ahmed Bahaa El Din, ambasadorul Egiptului în România, la solicitarea acesteia. Din comunicatul diplomaţiei române citim : “Ambasadorul egiptean a făcut o prezentare a situaţiei interne actuale din ţara sa, a subliniat complexitatea evoluţiilor ce au urmat după declanşarea Primăverii Arabe şi a evidenţiat dificultăţile cu care se confruntă autorităţile egiptene în această perioadă în ceea ce priveşte formarea unui guvern interimar, dar şi hotărârea lor de a asigura continuarea procesului de transformare democratică a ţării”. România — a răspuns diplomaţia de la Bucureşti — deplânge pierderile de vieţi omeneşti în cursul ciocnirilor din ultimele zile şi condamnă orice formă de violenţă. Totodată, urmăreşte cu preocupare, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, evoluţiile actuale. Numai prin dialog, iar nu prin confruntare, se poate asigura succesul proiectului democratic. De aceea, România speră că în Egipt se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională prin organizarea de noi alegeri şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat cât mai rapid cu putinţă.



    Miza depăşeşte cu mult graniţele naţionale! Egiptul este un factor cheie pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea economică din regiunea Mediteranei, a nordului Africii şi a Orientului Mijlociu. Or, stabilitatea şi securitatea lui sunt esenţiale pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.