Radio România Internațional

Tag: Revolutia romana

  • Acum 34 de ani, Revoluţia română

    Acum 34 de ani, Revoluţia română

    Sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 au fost
    marcate de prăbușirea regimurilor comuniste atât în Europa Centrală și de Est,
    cât și în alte părți ale lumii. În România, Decembrie 1989 a
    fost momentul când oamenii au luptat pentru libertate și au obținut-o! România a fost singura ţară în care trecerea
    de la comunism la democraţie s-a făcut prin violenţă, prin proteste şi lupte de
    stradă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Au trecut 34
    de ani de atunci. Revolta,care
    a spulberat în câteva zile aproape patru decenii de dictatură comunistă, a
    izbucnit pe 16 decembrie la Timișoara, când oamenii s-au adunat să demonstreze
    faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma
    să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Pe fondul scăderii dramatice a
    nivelului de trai al populaţiei, precum şi al destrămării sistemului comunist
    european în fostele ţări socialiste, a izbucnit o revoltă anticomunistă. Iar pe 20 decembrie, Timişoara a fost proclamată primul
    oraş liber de comunism din România.

    Revolta a cuprins
    apoi mai multe orașe ale țării, iar pe 21 decembrie a izbucnit și în București.
    În seara aceleiași zile, în centrul capitalei au murit primii bucureşteni care
    au avut curajul să ceară înlăturarea regimului dictatorial, eveniment ce avea să se petreacă o zi mai tîrziu, pe 22 decembrie.În violențele care au urmat și-au pierdut viața peste o
    mie de oameni şi circa trei mii au fost răniţi. Pentru a cinsti memoria lor, în
    aceste zile au loc manifestări de comemorare în întreaga tară. Sunt organizate
    ceremonii militare și religioase, reuniuni de omagiere şi depuneri de coroane
    în locurile semnificative pentru momentul istoric din Decembrie 1989. Martori
    ai Revoluţiei şi urmaşii victimelor s-au rugat şi au depus flori în orașele
    unde s-au dus cele mai grele lupte.

    Într-un mesaj cu ocazia Zilei Victoriei
    Revoluţiei Române şi a Libertăţii, președintele Klaus Iohannis aminteşte că
    Revoluţia din Decembrie 1989 ‘reprezintă momentul în care aspiraţia de zeci de
    ani a românilor pentru libertate a reuşit să doboare comunismul, dezvăluindu-i
    barbaria în faţa întregii lumi’. Șeful statului îi îndeamnă pe români să nu îi
    uite pe eroii ‘care s-au opus dictaturii pentru a reda întregii naţiuni române
    drepturile şi libertăţile de care a fost privată atâtea decenii’. Tinerii
    trebuie să ştie că libertatea pe care o au astăzi a fost plătită cu vieţile a
    mii de eroi, iar exprimarea liberă a opiniilor, opţiunea dialogului, fireşti şi
    necesare într-o democraţie, nu ar fi fost posibile fără înlăturarea regimului
    comunist opresiv    , a apreciat și prim-ministrul Marcel Ciolacu. În mesajul său, șeful
    Executivului subliniază că Revoluţia Română din Decembrie 1989 a fost momentul
    în care idealul libertăţii a învins teroarea puternic instaurată în rândul
    populaţiei. Iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a apreciat că pe termen
    lung, Revoluţia din decembrie 1989 a aşezat ţara pe un făgaş istoric care a
    condus-o salutar în lumea valorilor europene şi euroatlantice, în Uniunea
    Europeană şi NATO, în mijlocul ţărilor democratice, alături de parteneri
    strategici cu care ne sprijinim şi cooperăm reciproc în idealurile şi
    interesele noastre de dezvoltare şi securitate


  • Revoluția Română

    Revoluția Română

    După 34 de ani, știm totul, sau așa credem, despre Revoluția română din decembrie 1989. Pastorul
    reformat maghiar Laszlo Tokes din Timișoara începe să critice regimul comunist
    și autoritățile represive își propun să îl alunge din oraș. La 15 decembrie
    1989, forțele de represiune încep să intre în conflict cu populația. A doua zi,
    protestul capătă dimensiuni nebănuite. Se formează coloane de demonstranți care
    se duc spre sediul puterii centrale comuniste. În ziua următoare, 17 decembrie,
    demonstranții ocupă acest sediu, dar, între timp, dictatorul Nicolae Ceaușescu
    dăduse ordin să se tragă în populație. Represiunea sângeroasă pare să fi
    rezolvat problema de la Timișoara iar Ceaușescu pleacă într-o planificată
    vizită în Iran. Revine pe 20 decembrie, zi în care timișorenii și-au eliberat
    orașul de comunism. La 21 decembrie, dictatorului Ceaușescu i se pregătește o
    mare demonstrație populară, la București. Adunarea masivă, care trebuia să fie
    o manifestare de susținere a regimului comunist se transformă în exact opusul
    acestei formule.

    Revolta populară s-a declanșat și în București iar a doua zi,
    22 decembrie, Elena și Nicolae Ceaușescu fug cu un elicopter de pe sediul
    central al Partidului Comunist. La scurt timp au fost prinși iar la 25
    decembrie 1989 au fost executați. Prezentarea aceasta scurtă pare a fi un
    scenariu de documentar din zilele noastre. Ceea ce lipsește, după 34 de ani,
    sunt detaliile acelor zile, nu evidențele cronologice ci starea de spirit,
    emoția și reacțiile omenești. Comunismul s-a instalat, cu duritate, la
    sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, odată cu venirea trupelor sovietice
    și aplicarea unei noi împărțiri a Europei, stabilite de Stalin și Churchill. În
    1965, Nicolae Ceaușescu este ales în fruntea partidului comunist, stăpânul
    absolut al României. La început s-a distanțat de Uniunea Sovietică și s-a
    apropiat de lumea occidentală.

    După 24 de ani, în 1989, este unul dintre cei
    mai duri dictatori comuniști ai Europei. Iar situația economică a României,
    ducând la o depreciere periculoasă a nivelului de trai. Era frig în case,
    alimentele lipseau, cozile la orice era de necesitate umpleau peisajul. Iar
    represiunea dură exercitată de regimul comunist împiedica orice opoziție sau
    protest. În toamna anului 1989, regimurile comuniste din Estul Europei se
    prăbușeau pe rând, ultimul rămas fiind cel din România, condus cu mână de fier
    de Nicolae Ceaușescu și soția lui, Elena. Situația era explozivă iar
    demonstrațiile de la Timișoara pentru susținerea pastorului Tokes au fost
    declanșatorul revoltei. După o săptămână, sacrificiile timișorenilor riscau să
    fie inutile, dacă nu se extindea revolta. În cursul adunării populare din 21
    decembrie, organizată de comuniști pentru susținerea lui Ceaușescu, s-a auzit
    un zgomot puternic, ca de explozie, iar miile de oameni au părăsit piața în
    debandadă. S-a spus că, de fapt, această adunare a fost organizată special de
    cei care, din interiorul partidului comunist, își propuneau înlăturarea
    dictatorului. Scandările de la Timișoara, Jos comunismul! și Jos
    Ceaușescu!, de neînchipuit până atunci în România, se auzeau cu forță și în
    București. În cursul nopții, mii de bucureșteni au protestat eroic în centrul
    orașului. Dimineața, armata s-a întors în cazărmi, după ce s-a anunțat că
    ministrul apărării s-a sinucis.

    Demonstranții au luat cu asalt sediul
    Comitetului Central din centrul Bucureștiului iar soții Ceaușescu au reușit să
    fugă în ultima clipă, fiind luați de un elicopter de pe acoperișul sediului.
    Nimic din ceea ce ar fi trebuit să fie un plan de salvare a lor nu a mai
    funcționat astfel că cei ce dețineau puterea deplină, până atunci, au devenit
    fugari neputincioși, ce au fost arestați în scurt timp și predați armatei. În
    aceeași zi de 22 decembrie, în România a început o luptă confuză, a poporului
    împotriva unui amic nevăzut, denumit generic teroriștii. Treptat, noile
    autorități s-au instalat și au căpătat stabilitate, s-a format un Consiliu
    Național FSN care să conducă structurile teritoriale ale Frontului Salvării
    Naționale ce urmau să fie formate. În același timp, s-au format partide
    politice și foarte multe publicații, o presă liberă pentru o societate
    eliberată.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.12 – 24.12.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.12 – 24.12.2022

    Aoa şi 33 di ani, Revoluția Română


    Manifestări di comemorare a eroilor Revoluţiillei anticomuniste ditu 1989 fură ndreapti, tru aestă săptămână, tru România – tru mărlli căsăbadz s-ţănură ţeremonii religioase şi eara băgati căruñi di lilici tru locurile semnificative tră momentele istorice di aoa şi 33 di ani. Prezidentulu Klaus Iohannis dipusi ună cărună di lilici la troiţa ditu Piaţa Universităţii ditu misuhorea a Bucurestiului, iu feaţi şi arigeai. Aduţemu aminti că scânteaua Revoluţiei anti-comuniste române s-apreasi pe 16 di andreu tru căsăbălu Timişoara, deapoa s’teasi Bucureşti şi tru alţă căsăbadz. Tru Capitală, revolta cari dusi la cădearea regimului comunist acăţă tru 21 andreu, unăoară cu un mari miting organizat di Nicolae Ceauşescu, cu nădia că va u isihăsească populaţia şi va s’armănă la cumănduseari. După mitinglu eșuat, revolta acăţă Bucureștiul. S’feaţiră demonstrații contra a regimului la cari forțele di arada apăndăsiră nica şi cu focuri di tufechi și rafale contra a manifestanților, di vătămară aproapea 50 di persoane, di pliguiră ma multi dzăţ și arestânda pisti 1000 di persoane. Cu tuti represaliili, demonstrațiile ahurhiră diznău tru 22 di andreu, iara presia a geadeiille 4lu feaţi pi aţelu di ma ninti dictator Nicolae Ceauşescu s’fugă cu un elicopter di pi citia a aţilui di ma ninti Comitet Central a PCR. Tutu cu tut , pisti 1.000 di oamiñi muriră şi aproapea 3 ñilli fură pliguiţ tu alumtili cari s’feaţiră tru goala văsilie ditu Europa di Est iu alăxearea di regim s-feaţi cu virsari di săndzu.



    Vizita a prezidentului a Parlamentului European la București


    “Nu ari niţi ună furñie justificabilă tra s’nu aproaki România şi Vărgăria tru spaţiul Schengen, di itia că tuti condiţiile tră aderari suntu tiñisiti”, declară, luni, la Bucureşti, prezidenta a Parlamentului European, Roberta Metsola. Tru ună conferinţă di presă deadunu cu prezidentulu Klaus Iohannis ea spusi că s’fac gaereţ di itia ca aestă catandisi s’hibă ndreaptă cât ma ayoñea, tamam anlu yinitoru. “Sinurlu externu a Uniunillei Europene easti apăratu. Videm că tuti văsiliili, inclusiv România, aplică tuti componentele aquis-ului Schengen, atea ţi apăndăseaşti la iţi găilipseari cari poati s’există ditu aestă videală”, adăbgă oficialu di Bruxelles. Tu arada a lui, șeful statului român cundille că tema Schengen nu va s’hibă pi arada di dzuuă a Consiliului European extraordinar ditu şcurtu 2023, di va s’aibă muabeţ maş tru marja andamasillei. Aduţemu aminti că, tu ahurhita a meslui, aprukearea ali Românie tru Schengen fu ambudyiusită tru Consiliul JAI di Austria, cari invocă chestiuni mutrinda migrația paranomu. Documente Frontex – Agenția Europeană tră Poliția di Sinuru și Garda di Coastă – contradzăcu declarațiile a cancelarului austriac.



    Delegație română tru Coreea di Sud


    Ună delegaţie oficială română, ditu cari feaţiră parti ma mulță miniștri, ama și premierlu Nicolae Ciucă şi prezidentulu a Camerăllei Deputaţlor, Marcel Ciolacu, dusi, tru aestă stămână, tru ună vizită tru Coreea di Sud. România easti sinfirisită tru dizvultarea a niscăntoru proiecte economice majore deadunu cu mărli companii coreene, tru domenii esenţiale cum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria di apărare și domeniul ali energie fură tru amprotusa a muabeţloru cu oficialii di Seul, inclusiv cu premierlu Han Duck-soo. Să zbură ti turlia tru cari lipseaşti s’hibă kivernisită catandisea la cari s’agiumsi pritu fuvirsearea arusă ditu Ucraina, securitatea tru regiune şi cooperarea anamisa di NATO şi Coreea di Sud. Delegația română avu și ună andamasi cu reprezentanţăllii comunitatillei româneşti, a curi premierlu lă pitricu aprecierea tră turlia tru cari aprăftăsiră să s’integreadză tru aestă societate, păstrânda, tru idyulu kir, aproapea di suflit identitatea, limba, cultura şi valorile a văsiliillei iu s’amintară.



    Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, tru vizită la Chișinău


    România va u ducă ninti andruparea ti Ripublica Moldova viţină (majoritar românofonă) tră s’treacă cu ghini pisti crizili cu cari s’ampuliseaşti — năpoi adusi aminti, luni, la Chişinău, şeflu a diplomaţiillei di la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul avu andamasi cu prezidenta Maia Sandu, cu premierlu Natalia Gavrilița, cu omologlu a lui Nicu Popescu și cu prezidentulu a Parlamentului, Igor Grosu. Părţăli cundilleară simasia dizvoltarillei interconectărilor di electricitate anamisa di ateali dauă state, a fluidizarillei traficlui anamisa di sinuri, nica şi pritu construcţia di poduri pisti arâulu Prut. Să zbură şi ti implementarea acordului mutrinda asistenţa financiară nerambursabilă, tru valoarea di 100 di milioane di euro, ahărdzită a Chișinăului di cătră București, ama și ti operaţionalizarea a platformăllei di andrupari tră Republica Moldova, iniţiată di ministrul Aurescu cu omologilli ghirman şi francez. Eara pi agendă şi imnaticlu european ali Ripublică Moldova şi agiutorlu concret ali Românie tră agiundzearea a alustui scupo, inclusiv pritu dişcllidearea a păzărăpserloru di aderare la UE.



    Muabeţ româno- portugheze la nivel analtu


    Prezenţa a militarilor portughezi ditu cadrul a Brigadăllei Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), deadunu cu askirladzlli ditu Macedonia di Nord şi di alanţă aliaţă, ari ună contribuţie importantă la anvărtuşearea apărarillei şi securitatillei Româniillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis cu furñia a vizităllei pi cari u feaţi, marță, deadunu cu omologlu portughez, Marcelo Rebelo di Sousa, la Batalionlu 1 Instrucţie “Olt” ditu Caracal. Muabeţli tru scară analtă avură tru scupo catandisea di securitate ditu Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţăllei umanitare dati a văsiliillei viţină, cum şi pi agiutorlu tru licşurarea a exporturilor di yipturi. Aţelli doi prezidenţă zburără şi ti intensificaria cooperarille româno-portugheze, emu tru domeniul ali Apărari, ama şi economic, comercial, al agendii digitale, al surselor di energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati

    Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati



    Tră româñi, Cărciunlu yini cu aduţearea aminti a Revoluțillei anticomunisti ditu 22 Andreu 1989. Tru aţea dzuuă, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu fiudzi ditu sediul a lui ghini viglleatu di București, sumu zorea a protestilor tut ma mări a românilor. Tuti avea ahurhită Timișoara, la 15 di andreu 1989, cându oamiñilli isiră ti prota oară pi geadei. Armata și poliția politică a comuniștilor, lăhtăroasa Securitate, vrură s-u kiseadză tru sândză alumta a lor și oamiñilli fură tufikisiţ, pi geadei, tru protestili a loru iriñeatiţi. Nu putu s’hibă ţănutu secretlu ti aesti crime, acă represiunea feaţi mări gaereţ, neise babageani. La 21 di andreu 1989, demonstrația pi cari Ceaușescu u ndreapsi București tră ş-amintă andruparea populară, anyisata tru cari nica pistipsea, s-aşţă contra a lui. Oamiñilli aduși cu zorea la mitinglu al Ceaușescu agiumsiră s’hibă protestatari, fură tufikisiţ și călcaț di camioanili ali askeri. Represiunea agiumsi lăhtăroasă, tru aţea ditu soni noapti a regimlui comunistu tru România. Ama a daua dzuuă, viniri, 22 di andreu 1989, a protestatarilor martirizați tru lăhtăroasa noapte ditu misuhorea-a căsăbălui lă si adăvgară tut ma mulță bucureasteni cari loară cu asalt, arada-arada, sediul al Ceaușescu. Dictatorlu și nicukira-a lui ascăpară căţe decolară cu elicopterlu di pi anvilimintulu a casillei, niheamă ma ninti ca protestatarllii să-lli agiungă. Ascăpară ama nu ti mltu kiro. Tru şcurtu kiro după ţi aterizară, pi câmpu, fură arestaț di autoritățile ţi avea tricută di partea Revoluțillei și după un controversat proces fură executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, tamamu tru dzuua di Cărciunu a anlui 1989.


    Cum tru kirolu a comunismului alimentele eara raționalizate și sărbătorli religioase nu avea izini să s’ţănă, cu ună pizueari duriroasă româñilli ngrăpsiră pi mururi: Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati!. Tru tut aestu kiro, tru văsilie s’duţea alumti cu un dușman nividzutu ama multu hăirlăticu. Oamiñilli murea tufikisiţ, tru drame lăhtăroasi și ună babageană incertituditue. S’feaţiră multi alathusi, s’cilăstăsea ti aduţearea diznou a regimlui, să zbura tut cama pi largu ti implicarea a născăntoru servicii secrete xeani, nica şi ti participarea armată a născăntoru cetățeni sovietiţ intraț tru România ca turiști, nica si a niscăntoru trupi speţiale xeani ţi avea scupolu s’lu veaglle Ceaușescu și regimlu a lui. Româñilli dusiră alumta, ma largu pi geadei, cu căftarea “Libirtati!” și “Mpadi cu comunismul!”. Andicra di cădearea a comunismului tru alti stati ditu Estul comunistu – Ungaria, Germania di Est, Polonia, Cehoslovacia di atumţea, tru România alăxearea s’feaţi multu preşcav, cu alithealui alumti și multi curbăñi, cu multe victime.


    Viniră deapoa ani grei, ndilicaţ, tru cari România armasi maş ea goală, fără agiutoru, nu eara acăţată tru isapi, tru ună tranziţie cătă democrație și economia di piață multu dureroasă și cu mări hărgi. Organizația comunitară europeană dizvărtea programe di andrupari ali Ungarie și Polonie ama ti România nu avea niţi barium ună atenție ţi s’hibă duri. Tru aestu kiro, la Est, marli viţinu sovietic s’ampulisea cu convulsii piriculoase cari dusiră, neise, la surparea-a aluştui “babageanu cu cicioari di laspi”, cum eara număsitu tru Vest. Istoriţlli aflară akicăsearea secretă anamisa di Churchill și Stalin cari alăsa, ti bitisita a Doilui Polimu Mondial, Estul a Europăllei sumu control ali Moscovă, tru diferite procentaje, România avânda taxiratea a nai ma marlui tru favoarea URSS.


    Vocația și vrearea a românilor s-băgară tru practico dinăoară cu aderarea la NATO, tru 2004, și la Uniunea Europeană, tru 2007. România easti perfect integrată și llia parti la bana a aţiloru dauă organizații emblematice a statilor democrate ditu Europa și regiunea nord-atlantică. Ti amărtie, cu niheamă ninti ta s’umplă 33 di ani di la elibeararea românilor di sumu comunismu, un rateu ti turlia cumu lucreadză Uniunea Europeană năpoi nă adusi aminti di kirolu ca ti ciudie di ma ninti a dictatlui extern. Easti zborlu cadealihea ti eșuarea integrarillei ali României și Vărgărie tru structura Schengen a Uniunillei Europeni di itia a votlui cabaia negativ a unui stat, a unui singur stat, un partener ditu aestu proiect di unire a continentului tră irini și progres. Tru aestu kiro, la sinurlu ali României, cari easti și sinurlu a Uniunillei Europeane, s’duţi ma largu unu polimu di agresiune di mari piriclliu acă nu easti aşi dukimăsitu tru cancelariile ţi nu kivernisescu sinuri externi ali Uniuni.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • De Crăciun, ne-am luat rația de libertate

    De Crăciun, ne-am luat rația de libertate

    Pentru români, Crăciunul vine cu amintirea Revoluției anticomuniste din 22 Decembrie 1989. În acea zi, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a fugit din sediul lui bine păzit din București, sub presiunea protestelor tot mai ample ale românilor. Totul începuse la Timișoara, la 15 decembrie 1989, când oamenii au ieșit pentru prima dată în stradă. Armata și poliția politică a comuniștilor, temuta Securitate, au încercat să înăbușe în sânge lupta lor și oamenii au fost împușcați în plin, pe stradă, în protestele lor pașnice. Nu a putut fi păstrat secretul asupra acestor crime, deși represiunea a făcut eforturi uriașe. La 21 decembrie 1989, demonstrația pe care Ceaușescu a organizat-o la București pentru a-și atrage susținerea populară, iluzie în care mai credea, s-a întors împotriva lui. Oamenii aduși cu forța la mitingul lui Ceaușescu au devenit protestatari, au fost împușcați și călcați de camioanele armatei. Represiunea a devenit disperată, în ultima noapte a regimului comunist în România. Dar a doua zi, vineri, 22 decembrie 1989, protestatarilor martirizați în teribila noapte din centrul orașului li s-au alăturat tot mai mulți bucureșteni care au luat cu asalt, pur și simplu, sediul lui Ceaușescu. Dictatorul și soția sa s-au salvat decolând cu elicopterul de pe acoperișul clădirii, puțin înainte ca protestatarii să îi ajungă. Au scăpat dar nu pentru mult timp. La scurt timp după ce au aterizat, pe câmp, au fost arestați de autoritățile trecute de partea Revoluției și după un controversat proces au fost executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, chiar în ziua de Crăciun a anului 1989.


    Cum în timpul comunismului alimentele erau raționalizate și sărbătorile religioase erau interzise, cu un sarcasm dureros românii au scris pe ziduri: De Crăciun, ne-am luat rația de libertate!. În tot acest timp, în țară se duceau lupte cu un dușman nevăzut dar foarte eficient. Oamenii au continuat să moară împușcați, în drame înspăimântătoare și o uriașă incertitudine. Au fost multe erori, au continuat tentativele de restaurare a regimului, se vorbește tot mai detaliat despre implicarea unor servicii secrete străine, inclusiv de participarea armată a unor cetățeni sovietici intrați în România ca turiști, chiar a unor trupe speciale străine, menite să îl apere pe Ceaușescu și regimul lui. Românii au continuat lupta în stradă, cerând “Libertate!” și “Jos comunismul!”. Spre deosebire de căderea comunismului în alte state din Estul comunist – Ungaria, Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia de atunci, în România schimbarea s-a făcut deosebit de violent, cu lupte adevărate și multe sacrificii, cu multe victime.


    Au urmat ani grei, complicați, în care România a rămas singură, fără ajutor, fără să fie băgată în seamă, într-o tranziție spre democrație și economia de piață extrem de dureroasă și costisitoare. Organizația comunitară europeană derula programe de susținere a Ungariei și Poloniei dar pentru România nu avea nici măcar o atenție suficientă. În acest timp, la Est, marele vecin sovietic se confrunta cu convulsii periculoase care au dus, de altfel, la prăbușirea acestui “uriaș cu picioare de lut”, cum era numit în Vest. Istoricii au descoperit înțelegerea secretă dintre Churchill și Stalin care lăsa, la sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Estul Europei sub controlul Moscovei, în diferite procentaje, România având ghinionul celui mai mare în favoarea URSS.


    Vocația și dorința românilor s-au împlinit odată cu aderarea la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007. România este perfect integrată și participă la viața celor două organizații emblematice ale statelor democrate din Europa și regiunea nord-atlantică. Din păcate, cu puțin înainte de împlinirea a 33 de ani de la eliberarea românilor de sub comunism, un rateu al funcționării Uniunii Europene ne-a reamintit de ciudatele vremuri ale dictatului extern. Este vorba, desigur, de eșuarea integrării României și Bulgariei în structura Schengen a Uniunii Europene din cauza votului extrem de negativ al unui stat, unui singur stat, un partener din acest proiect de unire a continentului pentru pace și progres. În acest timp, la frontiera României, care este și frontiera Uniunii Europene, continuă un război de agresiune extrem de periculos chiar dacă nu este astfel perceput în cancelariile ce nu gestionează frontiere externe ale Uniunii.

  • Retrospectiva săptămânii 18.12 – 24.12.2022

    Retrospectiva săptămânii 18.12 – 24.12.2022


    Acum 33 de ani, Revoluția Română


    Manifestări de comemorare a eroilor Revoluţiei anticomuniste din 1989 au fost organizate, în această săptămână, în România – în marile oraşe au avut loc ceremonii religioase şi depuneri de coroane în locurile semnificative pentru momentele istorice de acum 33 de ani. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la troiţa din Piaţa Universităţii din centrul Bucurestiului, unde a ţinut și un moment de reculegere. Amintim că scânteia Revoluţiei anti-comuniste române s-a aprins pe 16 decembrie în oraşul Timişoara, apoi s-a extins în Bucureşti şi în alte oraşe. În Capitală, revolta care a dus la căderea regimului comunist a izbucnit pe 21 decembrie, odată cu un mare miting organizat de Nicolae Ceauşescu, în speranţa că va putea linişti populaţia şi va rămâne la conducere. După mitingul eșuat, revolta a cuprins Bucureștiul. Au avut loc demonstrații împotriva regimului la care forțele de ordine au răspuns inclusiv cu focuri de armă și rafale asupra manifestanților, ucigând circa 50 de persoane, rănind mai multe zeci și arestând peste 1000 de persoane. În pofida represaliilor, demonstrațiile au fost reluate pe 22 decembrie, iar presiunea străzii l-a determinat pe fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter de pe acoperişul fostului Comitet Central al PCR. În total, peste 1.000 de oameni au murit şi circa 3 mii au fost răniţi în luptele care au avut loc în singura ţară din Europa de Est unde schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.



    Vizita președintei Parlamentului European la București


    “Nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, deoarece toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite”, a declarat, luni, la Bucureşti, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Klaus Iohannis ea a mai afirmat că se fac eforturi pentru ca această situaţie să fie rezolvată cât mai curând, chiar anul viitor. “Frontiera externă a Uniunii Europene este apărată. Vedem că toate ţările, inclusiv România, aplică toate componentele aquis-ului Schengen, ceea ce răspunde oricărei îngrijorări care ar putea exista din acest punct de vedere”, a completat oficialul de la Bruxelles. La rândul său, șeful statului român a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie 2023, urmând să aibă loc discuţii doar în marja reuniunii. Amintim că, la începutul lunii, admiterea României în Schengen a fost blocată în Consiliul JAI de Austria, care a invocat chestiuni privind migrația ilegală. Documente Frontex – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – contrazic declarațiile cancelarului austriac.



    Delegație română în Coreea de Sud


    O delegaţie oficială română, din care au făcut parte mai mulți miniștri, dar și premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a mers, în această săptămână, într-o vizită în Coreea de Sud. România este interesată în dezvoltarea unor proiecte economice majore alături de marile companii coreene, în domenii esenţiale precum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria de apărare și domeniul energiei au dominat discuţiile cu oficialii de la Seul, inclusiv cu premierul Han Duck-soo. S-a discutat despre modul în care trebuie gestionată situaţia generată de agresiunea rusă din Ucraina, securitatea în regiune şi cooperarea între NATO şi Coreea de Sud. Delegația română a avut și o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cărora premierul le-a transmis aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale.



    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, în vizită la Chișinău


    România va continua să susţină Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) pentru a trece cu bine peste crizele cu care se confruntă – a reiterat, luni, la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul a avut întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavrilița, cu omologul său Nicu Popescu și cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. Părţile au subliniat importanţa dezvoltării interconectărilor de electricitate între cele două state, a fluidizării traficului transfrontalier, inclusiv prin construcţia de poduri peste râul Prut. S-a discutat şi despre implementarea acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, oferită Chișinăului de către București, dar și despre operaţionalizarea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de ministrul Aurescu cu omologii german şi francez. A figurat pe agendă şi parcursul european al Republicii Moldova şi sprijinul concret al României pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv prin deschiderea negocierilor de aderare la UE.



    Convorbiri româno- portugheze la nivel înalt


    Prezenţa militarilor portughezi din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), alături de militarii din Macedonia de Nord şi de ceilalţi aliaţi, are o contribuţie importantă la întărirea apărării şi securităţii României, a declarat preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei pe care a făcut-o, marți, împreună cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Batalionul 1 Instrucţie “Olt” din Caracal. Discuţiile la nivel înalt au vizat situaţia de securitate din Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţei umanitare acordate ţării vecine, precum şi pe sprijinul în facilitarea exporturilor de cereale. Cei doi președinți au discutat și despre intensificarea cooperării româno-portugheze, atât în domeniul Apărării, cât şi economic, comercial, al agendei digitale, al surselor de energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.


  • SRI desecretizeadză documenti ali Revoluţie

    SRI desecretizeadză documenti ali Revoluţie

    La 33 di ani di la Revoluţia anticomunistă, Serviciul Român di Informaţii (SRI) dsecretiză tuti documentele ţi li avea tu ligătură cu aesta. Suntu dosarele ti implicarea a cadrilor fostei Securitati tru evenimentele ditu andreu 1989. Easti zborlu ti 13 volume ţi conţănu copii a născăntoru frăndză di arhivă, corespondenţă, situaţii şi note adrati di fosta Securitate. Unu ditu volume ari mesajili şi comunicărli pi cari Securitatea li dimăndă cătă Televiziunea Română, cari fu unu ditu punctele centrali ali revoluţie. Ti exemplu, tru unu ditu mesaje, cadrili a fostăllei Securitati şi spunea, atumţea, andrupămintulu ti surparea a regimlui Ceauşescu. Mesajlu nu agiumsi ama vărnăoară tru public, ama ofiţerllii a fostăllei Securitati spunea că eara hăzări s-yină personal, ma s-eara ananghi, la radio şi televiziune tra s’ndrupască.


    Directorlu SRI, Eduard Hellvig, aduţi aminti că, ti amărtie, milioane di români nică aşteaptă averlu ti evenimentele ţi s’feaţiră tru andreu 1989 tra s’ncllidă unăoară ti totna unu ditu capitolili nai ma criminali a comunismului românescu. Şi prezidentulu Klaus Iohannis spusi că niadrareaa-a actului di justiţie tu ligătură cu crimili fapti tru kirolu a Revoluţiillei armâne un punctu nevralgic a societatillei a noastre şi nu faţi că maş s’armănă cu durerea şi nvirinarea. Tru veară, dosarlu ali Revoluţie, tru cari fostul prezidentu Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi genearalu (rtr.) Iosif Rus, fost şef ali Aviaţiei Militară suntu stipsiţ că featiră născănti infracţiuni contra a uminitatillei, fu pitricutu diznău la Instanța Supremă. Iniţial, dosarlu eara pitricutu la Instanţa supremă tru 2019, ama giudicătorlli ălu pitricură la Parchetlu Militar ti remedierea ma multi probleme ditu rechizitoriu.


    Procurorlli militari spunu că gruparea ţi eara anvărliga di Ion Iliescu, fostu membru a nomenclaturăllei comuniste, acţionă abil şi cu hăiri ti priloareea a putearillei politiţi şi militare tru andreu 1989. El u adusi tru alathusu opinia publică ună turlie constantu, multi ori și sistematic. Uidisitu cu procurorlli, tru tut teritoriulu ali Românie fu declanşată, cu intenţie, ună amplă, sistematică şi complexă acţiune militară di aduţeari tru alathusu, unică tru istoria naţională. Aeast fapte avură ca consecinţe geneararea şi amplificarea a psihoz4llei terorismului, cari dusi la moartea a multor oameni. Tută forţă militară a Românillei eara băgată la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionali (CFSN) – organ provizoriu a putearillei di stat, cari ma amănatu agiundzi s’hibă partid politic – FSN, cumăndusitu di Ion Iliescu. Tru mai 1990 el fu aleptu prezidentu ali Românie. Ma amănatu, avu nica dauă mandate, anamisa di 1992-1996 şi 2000-2004. Cu kirolu, FSN s-alăxi tru PDSR, deapoa tru PSD, aţelu ditu soni hiinda la guvernare, tru aestă oar, tru România.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • SRI desecretizează documente ale Revoluţiei

    SRI desecretizează documente ale Revoluţiei

    La 33 de ani de la Revoluţia anticomunistă, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a desecretizat toate documentele pe care avea cu privire la aceasta. Sunt dosarele despre implicarea cadrelor fostei Securităţi în evenimentele din decembrie 1989. Este vorba de 13 volume ce conţin copii ale unor pagini de arhivă, corespondenţă, situaţii şi note întocmite de fosta Securitate. Unul dintre volume cuprinde mesajele şi comunicările pe care Securitatea le-a transmis către Televiziunea Română, care a fost unul dintre punctele centrale ale revoluţiei. De exemplu, într-unul dintre mesaje, cadrele fostei Securităţi îşi exprimau, atunci, susţinerea pentru înlăturarea regimului Ceauşescu. Mesajul nu a ajuns însă la public niciodată, dar ofiţerii fostei Securităţi spuneau că erau gata să vină personal, dacă era necesar, la radio şi televiziune pentru a-l susţine.

    Directorul SRI, Eduard Hellvig, aminteşte că, din păcate, milioane de români încă aşteaptă adevărul despre evenimentele petrecute în decembrie 1989 pentru a închide odată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc. Şi preşedintele Klaus Iohannis a spus că neînfăptuirea actului de justiţie cu privire la crimele petrecute în timpul Revoluţiei rămâne un punct nevralgic al societăţii noastre şi nu face decât să întreţină durerea şi frustrarea. În vară, dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii, a fost retrimis la Instanța Supremă. Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în 2019, însă judecătorii l-au restituit Parchetului Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

    Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu, fost membru al nomenclaturii comuniste, a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. El a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat și sistematic. Potrivit procurorilor, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională. Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei terorismului, care a dus la moartea multor oameni. Întreaga forţă militară a României s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) – organ provizoriu al puterii de stat, care ulterior devine partid politic – FSN, condus de Ion Iliescu. În mai 1990 el a fost ales preşedinte al României. Ulterior, a mai avut două mandate, între 1992-1996 şi 2000-2004. Pe parcursul timpului, FSN s-a transformat în PDSR, apoi în PSD, ultimul aflandu-se la guvernare, în acest moment, în România.


  • Aoa şi 33 di añi, Revoluția Română

    Aoa şi 33 di añi, Revoluția Română

    S-umplură 33 di ani di când românii işiră pi geadei tra s’grească niifharistusearea andicra di regimlu comunist cumăndusitu di dictatorlu Nicolae Ceaușescu și tră s’vaftă s’hibă alăxitu aestu. Protilii protesti alănciră tu ascăpitata ali României, tru căsăbălu Timișoara, iu oamiñilli s-aadunară, dinintea a casăllei al Laszlo Tokes, pastorul a Bisericăllei Reformate Maghiare, cari lipsea s’hibă evacuat. Tru dzuua di 16 andreu 1989, timișorenii griră “Mpadi Ceaușescu!ˮ, cu căftarea ti ndreptulu la libirtate, iara, pi 20 andreu, Timişoara fu proclamată protlu căsăbă libiru di comunismu ditu România.



    Ciuşuitu, Nicolae Ceauşescu gri ti dzuua di 21 di andreu, tra s’ţănă tru Capitală, ună mare adunare naţională, cu nădia că va s’isihăsească populaţia şi va s’armănă la cumănduseari. Adunarea s-alăxi ama, tru revoluţie, cari s’teasi tu ma mulţă căsăbadz a văsiliillei. Tru prişcăviili cari s’feaţiră, ș-kirură bana cama di 1.000 di oamiñi şi aproapea trei ñilli fură pliguiţ. Dimi, România fu goala văsilie ditu Europa di Est iu alăxearea di regim s-feaţi cu virsari di săndzu.



    Manifestări di comemorare s’facu aesti dzăli tru tută văsilia ti aduţeari aminti tuţ atelli cari muriră tră libirtati. Eara organizate ceremonii, andamasi di omagiere şi dipuneri di căruñi cu lilici tru locurli semnificative tră momentul istoric ditu 1989. Martori ali Revoluţie şi clirunomlli a victimilor feaţiră arigeai şi dipusiră lilici tu căsăbadzlli iu s-dusiră nai ma greali alumti. Să u ţănemu yie memoria a eroilor Revoluţiillei ditu andreu 1989 şi s’duţemu ma largu idealurli tră cari alumtară”, dimăndă prezidentulu Klaus Iohannis, cari dipusi, ñiercuri, la troiţa ditu Piaţa Universitatillei ditu misuhorea a Bucureştiului – loc simbolic ali Revoluție, ună cărună di lilici tru memoria a victimilor şi ţănu şi ună minută di tiñie.



    A Martirilor Revoluţiei Române şi a tutăloru aţiloru cari trapsiră tru perioada di dictatură comunistă avemu borgea şi lă pricunuştemu ti libirtatea di cari nă hărsimu adză şi s’cadi s’lă haristusimu pritu tiñia ţi u avemu ti România şi tră anvărtuşearea a proceslui democraticˮ, spusi, tru un mesaj, şi primlu ministru Nicolae Ciucă. Tu arada a lui, senatorlli ţănură ñiercuri, ună minută di tiñie tră victimili a Revoluțiillei. “Himu tru 33-lu anu di LIBERTATE. Tru andreu 1989, româñilli ş-căfta, cu curbani pănu di mardzină, comate di libertate, di tiñiseari a ndrepturlor a cetăţenilor, di libiră urdinari nafoara a văsiliillei.



    Tru dzălili a bitisităllei di anu 1989, românii avea nădia că bana a loru va s’alăxească, tru un şcurtu kiro.”, adusiră aminti social-democraţlli. Prezentă la manifestaţiile di Timişoara ahărdziti ti Revoluţia Române, prezidentulu a Senatlui, libearala Alina Gorghiu, cundille căţe căsăbălu fu, cadealihea, un exemplu tră tută văsilia, aoa şi 33 di ani, la Revoluţie ahurhindalui imnaticlu proeuropean şi pro-NATO ali Românie. Alina Gorgiu lă dimăndă a revoluţionarilor ditu Andreu 1989 di la Timişoara ta ş-aducă aminti că agiutară cabaia multu văsilia cu efortul şi cu curayilu a lor şi s’llia parti activ la eforturile a societatillei româneşti, tră atea că perioada easti multu ndilicată şi easti ananghi di cathi omu tru anlu 2023, cari va s’hibă unu multu greu.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Acum 33 de ani, Revoluția Română

    Acum 33 de ani, Revoluția Română

    S-au împlinit 33 de ani de când românii au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirea față de regimul comunist condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu și pentru a cere înlocuirea acestuia. Primele proteste au apărut în vestul României, în orașul Timișoara, unde oamenii s-au adunat, în fața casei lui Laszlo Tokes, pastorul Bisericii Reformate Maghiare, care urma să fie evacuat. În ziua de 16 decembrie 1989, timișorenii au strigat Jos Ceaușescu!ˮ, cerându-și dreptul la libertate, iar, pe 20 decembrie, Timişoara a fost proclamată primul oraş liber de comunism din România.



    Alarmat, Nicolae Ceauşescu a convocat, pe 21 decembrie, în Capitală, o mare adunare naţională, în speranţa că va putea linişti populaţia şi va rămâne la conducere. Adunarea s-a transformat, însă, în revoluţie, care a cuprins mai multe orașe ale țării. În violențele care au avut loc, și-au pierdut viața peste 1.000 de oameni şi circa trei mii au fost răniţi. De altfel, România a fost singura ţară din Europa de Est unde schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.



    Manifestări de comemorare au loc aceste zile în întreaga tară în memoria celor care au murit pentru libertate. Au fost organizate ceremonii, reuniuni de omagiere şi depuneri de coroane în locurile semnificative pentru momentul istoric din 1989. Martori ai Revoluţiei şi urmaşii victimelor s-au rugat şi au depus flori în orașele unde s-au dus cele mai grele lupte. Să păstrăm vie memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi să ducem mai departe idealurile pentru care au luptat”, a transmis președintele Klaus Iohannis, care a depus, miercuri, la troiţa din Piaţa Universităţii din centrul Bucureştiului – loc simbolic al Revoluției, o coroană de flori în memoria victimelor şi a ţinut şi un moment de reculegere.



    Martirilor Revoluţiei Române şi tuturor celor care au avut de suferit în perioada de dictatură comunistă le datorăm libertatea de care ne bucurăm astăzi şi se cuvine să le mulţumim prin grija pe care o avem pentru România şi pentru consolidarea procesului democraticˮ, a afirmat, într-un mesaj, şi primul ministru Nicolae Ciucă. La rândul lor, senatorii au ținut, miercuri, un moment de reculegere pentru victimele Revoluției. “Suntem în cel de-al 33-lea an de LIBERTATE. În decembrie 1989, românii îşi cereau, cu sacrificii imense, porţia de libertate, de respectare a drepturilor cetăţenilor, de liberă circulaţie în afara ţării.



    În zilele finalului anului 1989, românii sperau ca viaţa lor să se schimbe radical, într-un timp cât mai scurt.”, au amintit social-democraţii. Prezentă la manifestaţiile de la Timişoara dedicate Revoluţiei Române, preşedintele Senatului, liberala Alina Gorghiu, a subliniat faptul că orașul a fost, în mod cert, un exemplu pentru toată ţara, în urmă cu 33 de ani, la Revoluţie începând parcursul proeuropean şi pro-NATO al României. Alina Gorgiu le-a transmis revoluţionarilor din Decembrie 1989 de la Timişoara să îşi aducă aminte că au ajutat enorm de mult țara cu efortul şi cu curajul lor şi să participe activ la eforturile societăţii româneşti, pentru că perioada este foarte complicată şi este nevoie de fiecare om în anul 2023, care va fi unul dificil.






  • Revoluția română și xanamintarea ali dimocrație

    Revoluția română și xanamintarea ali dimocrație

    Revoluția ditu andreu 1989 va rămâne cel mai important eveniment al istoriei României ditu a doua jumătate a secolului XX. Atât di mari au fost transformările produse di energiile discătușate atunci trucât nimic n-a mai fost ca truainte. Și nici nu avea cum să fie altfel dioarece tru trutreaga Europă Centrală și di Est evenimentele au dicurs la fel, tru gradi diferite di violență și di tranziție di la tirania comunistă la dimocrație.



    Regimlu comunist s-kinduri tru Europa Centrală și di Est, dimi și tru România, tru un kiro multu şcurtu, di aproapia 3 ani. Până tru 1948, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria eara sum controlu a născăntoru guverne a partidiloru comuniste, tuti hiinda fapti di prezența ali askeri sovietică tru ofensivă contra nazismului. Istoriţllii spusiră că doilu polimu mondial fu ună șansă fără nădie tră regimlu sovietic ta s’llia silă după ţi, ahurhinda cu anlu 1918, avea faptă politici economico-sociale catastrofale. Ma s’nu eara doilu polimu mondial, nai ma probabil, după moartea al Stalin ditu 1953 Uniunea Sovietică vrea s’acaţă calea a născăntoru reforme. Ama cum giudicarea a tricutlui nu s’faţi cu “ţi vrea s’facă cara..”, putem s’aprukemu tricutlu ţi fu. Dimi instalarea a unui regim extrem di sertu cari curmă ndrepturile și libertățile di thimelliu a omlui anamisa di 1945/48 și 1989. Ama lipseaşti să spunemu că tirania comunistă avu ună predecesoari, dictatura fascistă ditu kirolu a polimlui. Ti amărtie ti ună giumitati ditu Europă, bitisita-a polimuui nu nsimnă bitisita-a regimurilor brutale că maş duţearea ninti a lor.



    Tru România, regimlu al Nicolae Ceaușescu avea adusă la lăhtărseari ateali 22 di miliuni di români. La criza di sistem a regimlui s’adăvga ambiția irațională al Ceaușescu ta s’păltească borgeaa externă a Româniillei. Aesta avea dusă la ună fortumă nica ma mari a populației, la ună aspărdzeari nica ma mari a bănaticlui. Evenimentele ditu a doua giumitate a meslui andreu 1989 sunt ghini cunuscute. Pi 16 di andreu 1989 Timișoara, bănătorlli căsăbălui ișiiră pi geadei tra s’mută capu căţe eara avinatu pastorlu Laszlo Tokes. Protestile criscură, iara forțele di repisiune apăndăsiră pritu aminarea tufeki di vătămară ndauă sute di dimonstranți. Pi 21 andreu, la București, dupu unu miting organizat di Nicolae Ceaușescu, participanțălli hurhescu s’lu aurlă și duñeaua s’ar4spăndeaşti. Seara, dimonstranțălli armași pi geadei organizeadză baricadi iara forțile di represiune intervin idyea ca la Timișoara și tufikisescu oamini. Pi 22 andreu, un miting babageanu di protest organizat di mărle platforme industriale duţi la fuga al Nicolae Ceaușescu cu elicopterul di pi casa a Comitetului Central al PCR. Acăţatu, Ceaușescu și nicukira a lui sunt giudicați tru regim di urgență și tufikisiţ tu 25 andreu 1989. Aproapea 1200 di români s’feaţiră curbani ti xanaamintarea a democrațiillei române.



    Petru Creția fu filosof, eseist, traducător și editor al Platon tru limba română. Marcat di evenimenti, el ngrăpsi un manifest tru dzuua di 21 andreu 1989, ninti di cădearea al Ceaușescu, difuzat la Radio Europa liberă. Manifestul al Petru Creția easti yilipsitoru tră tragediile secolului XX, tră nivelu nai ma di nghiosu pi cari subumanlu lu agiumsi maxusu tu comunism. Zboarăli al Creția, adză vahi dipu emoționale, ciudusescu ună tragedie a curi efecte si estompeadză unăoară cu treaţirea a kirolui. Ama eale nu va s’keară vărnăoară ditu memoria documentelor căţe easti imposibil să s’așteargă ditu istorie ună ahtari grozăvie. Boaţea al Creția u avemu ditu arhiva Centrului di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română și spusili a lui suntu yilipsitoari tră mira bănată di ndauă bărnuri di români, ama și ună timbihi tră yinitor.


    “Easti bitisită di veac tru România și, unăoară cu el, bitisita-a inevitabilă a unlui greu kiro românescu. Purtă numi ahît di mincinoase căţe easti duri s’li aşuţ ta s’greştă averlu. S-bitisi cu kindinlu și tru sândzulu a aluştui bitisită di etă demoniţili regnuri cari zdrunţinară nu maş planeta, că și difiniția a umanluui. Marea criză a speciillei umane, cari ș’află expresia tru hitlerism, stalinism și maoism, seadi tora s’treacă, cumu ţi s’hibă cilăstăsearea a loru clirunumsită ta s’arămână tru tut ma puțăni locuri a lumillei. Și oricât di mulți ar mai fi imitatorii și epigonii asiatiţ, africani, sud-americani baş europeni a marilor urnecki blăstimati. Elli tuț s’aducu unu alantu, spun și fac idyili lucri, tuț sunt caricaturi fără hazi, mizearabile marioneti ti mira a națiunilor. Iara tora, tru locurile iu s’apufuseaşti mira a planetei, și ceasul a lor aşuiră. Aești autocrați di mâna a dzatea, acești pontifi a născăntoru false religii, agiumsiră anacronici. Val li ţănemu minti maş tru numa a morților, al trăñipsiţloru și anaţiloru pi foamiti ţi eara cari trapsiră sumu sceptrul a lor di tiniche și tru slava lor găunoasă.”



    Tru 1989 s-bitisi un secol greu,nai mai greu ditu istorie tamam tră atea că ș- pripusi s’hibă nai ma bun. Cadealihea arăiaţa nu va s’keară. Ama idyea a unui vaccin, cari nu vindică, matima a tricutului barimu poate s’veaglle vără turlie ună nauă lăngoari ideologică.




    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Revoluția română și refondarea democrației

    Revoluția română și refondarea democrației

    Revoluția din decembrie 1989 va rămâne cel mai important
    eveniment al istoriei României din a doua jumătate a secolului XX. Atât de mari
    au fost transformările produse de energiile descătușate atunci încât nimic n-a
    mai fost ca înainte. Și nici nu avea cum să fie altfel deoarece în întreaga
    Europă Centrală și de Est evenimentele au decurs la fel, în grade diferite de
    violență și de tranziție de la tirania comunistă la democrație.


    Regimul
    comunist s-a instalat în Europa Centrală și de Est, deci și în România, într-un
    răstimp extrem de scurt, de aproximativ 3 ani. Până în 1948, Albania, Bulgaria,
    Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria erau sub controlul unor
    guverne ale partidelor comuniste, toate fiind impuse de prezența armatei
    sovietice în ofensivă împotriva nazismului. Istoricii au afirmat că al doilea
    război mondial a fost o șansă nesperată pentru regimul sovietic de a se
    revigora după ce, începând cu anul 1918, dusese politici economico-sociale
    catastrofale. Dacă nu ar fi existat cel de-al doilea război mondial, cel mai
    probabil, după moartea lui Stalin din 1953 Uniunea Sovietică ar fi mers în
    direcția unor reforme. Dar cum judecarea trecutului nu se face cu ce-ar fi
    fost dacă…, putem aprecia trecutul care a fost. Adică instalarea unui regim
    extrem de dur care a lichidat drepturile și libertățile fundamentale ale omului
    între 1945/48 și 1989. Însă trebuie spus că tirania comunistă a avut o predecesoare,
    dictatura fascistă din timpul războiului. Din nefericire pentru o jumătate din
    Europă, sfârșitul războiului nu a însemnat sfârșitul regimurilor brutale ci
    continuarea lor.


    În
    România, regimul lui Nicolae Ceaușescu adusese la exasperare cele 22 de milioane
    de români. Crizei de sistem a regimului i se adăugase ambiția irațională a lui
    Ceaușescu de a plăti datoria externă a României. Aceasta dusese la o împovărare
    și mai mare a populației, la o degradare și mai mare a condițiilor de viață.
    Evenimentele din a doua jumătate a lunii decembrie 1989 sunt bine cunoscute. Pe
    16 decembrie 1989 la Timișoara, locuitorii orașului au ieșit în stradă pentru a
    protesta împotriva evacuării pastorului Laszlo Tokes. Protestele s-au
    amplificat, iar forțele de repesiune au răspuns prin deschiderea focului
    ucigând câteva sute de demonstranți. Pe 21 decembrie, la București, în urma
    unui miting organizat de Nicolae Ceaușescu, participanții încep să-l huiduie și
    mulțimea se împrăștie. Seara, demonstranții rămași pe străzi organizează
    baricade iar forțele de represiune intervin ca la Timișoara și împușcă oameni.
    Pe 22 decembrie, un miting uriaș de protest organizat de marile platforme
    industriale duce la fuga lui Nicolae Ceaușescu cu elicopterul de pe clădirea
    Comitetului Central al PCR. Capturat, Ceaușescu și soția sa sunt judecați în
    regim de urgență și împușcați pe 25 decembrie 1989. Aproximativ 1200 de români
    au plătit cu viața refondarea democrației române.


    Petru
    Creția a fost filosof, eseist, traducător și editor al lui Platon în limba
    română. Marcat de evenimente, el a scris un manifest în ziua de 21 decembrie
    1989, în preziua căderii lui Ceaușescu, difuzat la Radio Europa liberă.
    Manifestul lui Petru Creția este ilustrativ pentru tragediile secolului XX,
    pentru nivelul cel mai de jos pe care subumanul l-a atins mai ales în comunism.
    Cuvintele lui Creția, astăzi poate prea emoționale, surprind o tragedie ale cărei
    efecte se estompează odată cu trecerea timpului. Dar ele nu vor dispărea
    niciodată din memoria documentelor deoarece este imposibil să se șteargă din
    istorie o asemenea grozăvie. Vocea lui Creția provine din arhiva Centrului de
    Istorie Orală din Radiodifuziunea Română și spusele sale sunt relevante pentru
    soarta trăită de câteva generații de români, dar și un avertisment pentru
    viitor.

    Este sfârșit de veac
    în România și, odată cu el, sfârșitul inevitabil al unei vitrege vremi românești.
    A purtat nume atît de mincinoase încât este de ajuns să le întorci pe dos ca să
    rostești adevărul. S-au sfârșit în chinul și în sângele acestui sfârșit de veac
    demonicele regnuri care au zdruncinat nu numai planeta, ci și definiția
    umanului. Marea criză a speciei umane, care și-a găsit expresia în hitlerism,
    stalinism și maoism, stă acum să treacă, oricât s-ar strădui crâncena lor
    moștenire să mai rămână în tot mai puține locuri ale lumii. Și oricât de mulți
    ar mai fi imitatorii și epigonii asiatici, africani, sud-americani chiar
    europeni ai marilor modele blestemate. Ei toți seamănă între ei, spun și fac
    aceleași lucruri, toți sunt caricaturi fără haz, mizerabile marionete ale
    destinului națiunilor. Iar acum, în locurile unde se hotărăște soarta planetei,
    și ceasul lor a sunat. Acești autocrați de mâna a zecea, acești pontifi ai unor
    false religii, au devenit anacronici. O să-i ținem minte numai în numele morților,
    al torturaților și al înfometaților care au pătimit sub sceptrul lor de
    tinichea și în slava lor găunoasă.


    În 1989
    s-a încheiat un secol greu, cel mai greu din istorie tocmai pentru că și-a
    propus să fie cel mai bun. Răul cu siguranță că nu va dispărea. Dar asemenea
    unui vaccin, care nu vindecă, lecția trecutului măcar poate proteja într-o bună
    măsură de o nouă molimă ideologică.


  • Biserica parohiei Fabric vest, în circuitul turistic al Timişoarei

    Biserica parohiei Fabric vest, în circuitul turistic al Timişoarei

    Monumenul închinat în cinstea eroilor
    Timișoarei ce va fi amplasat în curtea bisericii își găsește locul în spațiul
    în care au fost împușcați mai mulți revoluționari din decembrie 89 ne spue
    protul paroh Constantin Jinga:


    Această biserică este construită exact în locul unde
    muncitori care veneau în decembrie 1989 în timpul Revoluției de pe platforma
    din Calea Buziașului au căzut pradă gloanțelor care s-au tras dinpre Calea
    Buziașului încoace. De aceea ne-am gânit ca în curtea acestei biserici să fie
    acest monument dedicat memoriei eroilor din decembrie 1989. Toate formele de
    libertate pe care le-am putut noi câștiga atunci se datorează sângelui celor
    care s-au jertfit atunci pentru noi și pe care dorim să-i păstrăm în memoria
    noastră vie.


    Lucrarea de dimensiuni monumentale va fi
    realizată de Linda Saskia Menczel care a imaginat un zid ondulat din metal în
    undele căruia vor fi perforate numele eroilor martiri. Proiectul este susținut de
    Grupul de Acțiune Locală Timișoara care a obținut o finanțare din fonduri
    europene. Șeful Gal Timișoara, Cătălin Tiuch:


    Am reușit împreună cu partenerii noștri, cu parohia
    și cu Asociația Filantropia, să finanțăm un monument ce va reflecta și va aduce
    o plus valoare întregii zone și pentru care am făcut toate demersurile necesare
    astfel încet aceasta să devină obiectiv turistic.


    Monumentul ar putea fi dezvelit în
    primăvara anului viitor. Colaborarea Parohiei Farbic Vest însă cu GAL Timișoara
    se extinde de la proiecte cultural – istorice la cele cu caracter social. Pe
    spațiul verde de la lângă biserică va fi ridicat un centru de zi ce va putea
    primi 25 de copii dar și câte 3 familii cu probleme sociale spune preotul
    Cristian Pavel.


    Noi l-am configurat pentru 25 de copii, zilnic, asta
    însemnând nu doar activități cotidiene, teme, dezvoltare personală ci și hrană
    în spațiul de zi și cele trei apartamente la mansardă. Nu va avea o funcțiune
    legată de parohie ci strict legată de comunitate. Prin urmare, noi nădăjduim
    ca pe lângă cei 25 de copii, angajații care vor lucru, noi ne gândim că, anual,
    vor trece de 100 de persoane.


    Centrul de zi va fi construit printr-o
    finanțare din fonduri europene obținută de Grupul de Acțiune Locală Timișoara
    spune președintele organizației, Cătălin Tiuch:


    Valoarea totală este în jur de 7 milioane de euro,
    finanțarea vine prin Programul Operațional Regional și prin Programul
    Operațional Capital Uman, astfel încât cele două împreună vor constitui un
    proiect integrat în care proiectele vor trebui să fie făcute să fie
    complementare unele cu altele. Atâta tmp cât oamenii vor beneficia de o anumită
    infrastructură ei vor beneficia și de subvenții pentru a-și creşte nivelul de
    trai.


    Termenul de finalizare a lucrării este în anul
    2023.




  • Revoluţia română – 31 de ani

    Revoluţia română – 31 de ani

    În urmă cu 31 de de ani, pe 16 decembrie, mii de români,
    privați de drepturi și sătui de lipsuri și suferințe, au avut curajul să iasă
    în stradă, la Timișoara, pentru a revendica libertate şi dreptate,
    pentru a scăpa de jugul impus, timp de peste patru decenii, dictatura
    comunistă. Timișoara devenea, pe 17 decembrie, primul oraș liber de comunism,
    cu prețul însângerat al manifestanților asupra cărora forțele de represiune au
    deschis focul. Revolta acestora a cuprins, apoi, toată țara, extinzându-se din
    21 decembrie, în București și în alte orașe. Demonstrațiile care au dus la
    căderea regimului comunist au culminat cu procesul și execuția soților
    Ceaușescu, încununând o transformare mai amplă care se produsese, deja, în
    estul Europei.


    În România au loc, an de an, ceremonii de comemorare a celor
    care și-au pierdut viața pentru idealul în care au crezut. În București, eroii
    Revoluției anticomuniste au fost comemorați, în acest an, ca și în țară, în
    condiții speciale impuse de restricţiile
    pandemiei. În Piaţa Revoluţiei din capitală participanții au amintit de jertfa
    eroilor din decembrie ’89 și au retrăit acele momente: Am
    avut alte idealuri, am gândit altceva, însă constatăm, de la zi la alta. că
    totul se uită, totul e trecător, cel puţin cei care au luat puterea nu se
    gândesc deloc la ceea ce s-a dorit atunci, în ’89. Nu numai libertate, şi
    educaţie şi sănătateˮ.     Vreau să spun că, dacă aş
    intra, m-ar şi apuca plânsul, pentru că cred că am fost prima persoană care a
    vorbit de la telefonul lui Ceauşescu cu copiii meiˮ    .


    Într-un mesaj transmis,
    marți, cu cu prilejul Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii,
    preşedintele Klaus Iohannis afirmă că, în urmă cu 31 de ani, românii au aşezat
    piatra de temelie a României democratice de astăzi, transformând revolta,
    durerea şi teroarea, acumulate în decenii de tiranie, în forţa motrice a
    Revoluţiei anticomuniste. Prin jertfa de sânge din Decembrie 1989, au pus
    capăt unui regim ilegitim şi criminal, iar curajul şi determinarea semenilor
    noştri ne-au redat nouă libertatea şi demnitateaˮ,     a amintit șeful statului. El
    a punctat faptul că, pentru libertate şi democraţie, a fost plătit, în acele
    ceasuri de durere şi revoltă, cel mai scump preţ – 45 de ani de crime şi
    cruzimi împotriva românilor, ani care au rupt legătura firească cu familia
    democraţiilor europene. În același timp, Klaus Iohannis a subliniat că Justiţia
    trebuie să-şi facă datoria în cazul celor vinovaţi de represiunea sângeroasă
    din Decembrie 1989, arătând că durerea celor care au pierdut persoane dragi a fost
    dublată, în toţi aceşti ani, de incapacitatea statului de a înfăptui dreptatea.
    Justiţia trebuie să-şi facă datoria! Orice întârziere va transforma această
    ruşinoasă restanţă într-un grav atentat la adresa democraţiei noastreˮ    , a
    afirmat șeful statului.

  • Revoluţia din Decembrie `89

    Revoluţia din Decembrie `89

    Un calcul simplu ne arată că, la 31 de ani de la
    Revoluția anticomunistă din 1989, generația activă a prezentului
    s-a născut în libertate, în deceniul tranziției de la comunism la capitalism.
    Nu a fost o perioadă ușoară nici aceasta dar nu se compară cu viața în
    dictatura comunistă a lui Ceaușescu. Și asta nu doar pentru că nu exista
    telefonie mobilă sau internet de vreun fel, în acele vremuri. Pentru că, da, descrierea
    vremurilor dinainte de 1989 pare o narațiune despre preistorie. Progresul
    tehnologic ultrarapid schimbă percepțiile și modul de analiză. Mai ușor înțelegi
    antichitatea decât vremurile trăite de părinți, decât comunismul restricțiilor
    de tot felul, cu un singur partid în societate, totalitarist, cu un program de
    doar două ore la televizorul cu diagonală mică dar grosime uriașă, un program
    ca o insuportabilă moară ideologică, singura sursă de informație într-o lume
    închisă, decuplată de la viața internațională.


    Acum știm, poate nu totul dar
    destule, despre acțiunile de dizidență anticomunistă ale românilor ce au
    precedat explozia din decembrie 1989. Acum știm, multe dar nu totul, și despre
    Revoluția care l-a dat jos pe Ceaușescu și regimul său comunist. Ulterior, în
    liniște și siguranță, multe s-au spus despre această luptă tragică dar cu
    siguranță Revoluția din Decembrie s-a născut din disperare. Generațiile care
    conduc societatea contemporană pun întrebări esențiale despre comunism și
    Revoluția care l-a înlăturat. Se întreabă cum trăiam în România înainte de
    această dată, de ce s-a ajuns acolo, cum a explodat totul, cum românii aparent
    apatici au ieșit fără teamă în stradă, cum de oameni ca ei au tras asupra lor,
    omorându-i.


    Săptămâna din 15 până în 22 decembrie 1989 a însemnat pentru
    Timișoara o agonie cutremurătoare. Timișorenii au început să protesteze
    împotriva dictaturii comuniste, fără teamă, și represiunea nu i-a îngenuncheat.
    Timișoara era un oraș liber și veștile venite greu de acolo vorbeau de scene
    incredibile. Aveam să aflăm mai târziu, s-a tras fără milă împotriva
    demonstranților care voiau înlăturarea comunismului și alungarea dictatorului.
    În acele momente, Ceaușescu a făcut o ciudată vizită în Iran și, la întoarcere,
    a apărut la televiziunea națională, singura de altfel, înfierând evenimentele
    din Timișoara dar recunoscându-le implicit. A doua zi, era împins la un alt
    gest nerealist, a organizat un mare miting în București, încercând să-și atragă
    sprijinul populației. Întreaga manifestare s-a întors împotriva sa, în seara
    aceleiași zile de 21 decembrie demonstranții venind în centrul Bucureștiului.     Revoluția izbucnise și în capitala României. A urmat un adevărat masacru,
    baricadele ridicate în centrul orașului au fost zdrobite pur și simplu de
    vehiculele grele ale armatei, oamenii îngroziți au murit striviți sau
    împușcați. A doua zi, 22 decembrie 1989, părea a veni cu o liniște însângerată.
    Dar, bucureștenii și muncitorii de pe platformele industriale au început să
    vină spre centrul orașului, asediind sediul Partidului Comunist.


    Un elicopter
    se ridica de la ultimul etaj al clădirii, avându-i la bord pe soții Ceaușescu,
    Nicolae și Elena, care dominaseră dictatorial viața României din acel sfert de
    secol. Cei doi încercau să scape de furia oamenilor în timp ce o nouă conducere
    începea să se organizeze. Pare un film vechi de acțiune, fără efectele ce sunt
    acum posibile, simplu, direct dar îngrozitor de adevărat. Gloanțele au fost
    reale ca și morții acelor zile. Toți actorii și-au riscat viața, de fapt rolul
    a fost propria lor viață. Așa ceva nu se poate obține cu nicio regie, fie ea
    cinematografică sau politică. Disperarea grea s-a transformat într-o speranță
    exuberantă, în timp ce luptele, soldate cu multe victime cât se poate de reale,
    au continuat zile bune. Românii înlăturaseră comunismul și dictatura Ceaușescu
    cu luptă și mari pierderi dar viitorul se anunța incert.


    Lipseau detaliile, nu
    știam cum dar cu toții știam unde trebuie să ajungem. Viitorul aparținea
    societății libere, cu viață democratică și respectarea drepturilor omului, cu o
    economie liberă. În România parcă toate acestea au fost obținute mai greu,
    într-un complicat deceniu de tranziție, dar, în prezent, putem vorbi de un stat
    și o societate care fac parte din viața democratică internațională, cu opțiuni
    ferme alături de partenerii din Uniunea Europeană și NATO. Și nici acestea nu
    sunt ficțiune ci realitatea la care s-a lucrat în cei 31 de ani trecuți de la
    Revoluția română din Decembrie 1989.